În Moldova vor ramâne 13 banci comerciale, Unibank fuzioneaza cu Banca de Economii. Detalii si amanunte nu sunt facute publice, dar se cunoaste cu siguranta ca în rezultatul schemei de fuzionare statul va pastra pachetul sau de 33,33% în noua institutie consolidata. Astfel, consolidare activelor este mai degraba o noutate pozitiva decât negativa, scrie agentia InfoMarket.
O incursiune în istorie. Banca de Economii este fosta filiala a Bancii de Economii (Sberegatelinii Bank) a URSS în RSSM. Dupa declararea independentei Moldovei, banca a fost redenumita (denumirea a fost tradusa din rusa în limba de stat).
La mijlocul anilor 90, un grup de antreprenori au contractat de la banca un împrumut si în baza lui au cumparat un pachet mare de actiuni, devenind astfel proprietari. Tranzactia a avut loc în conformitate cu legislatia în vigoare de la acel moment. Dar în scurt timp, statul a decis sa readuca banca sub controlul sau. Din aceste considerente s-a decis reevaluarea activelor institutiei în conformitate cu valoarea de piata. Într-un final, statul si-a majorat cota pâna la pachetul de control de 56,13 la suta.
În istoria recenta, Banca de Economii a avut si succese si caderi. Spre deosebire de bancile comerciale private, aceasta structura financiara a fost supusa influentei politice si fiecare Guvern nou ”se lingusea” pe lânga acest activ de stat tentant. Chiar a fost stabilita si o evaluare internationala a bancii. Fata de structura financiara si-au declarat interesul organizatii financiare europene mari, dar pâna la privatizare nu s-a ajuns.
În primavara anului trecut, din cauza portofoliului de credite de o calitate proasta, indicele capitalului normativ al bancii a fost mai mic de 200 mil lei. Asta ar fi putut servi motiv pentru regulator sa interzica bancii cel putin sa lucreze cu persoanele fizice pâna la redresarea situatiei. Dar, Banca Nationala nu s-a decis sa faca asta. Guvernatorul BNM, Dorin Dragutanu, a declarat atunci ca actele normative dau dreptul, dar nu obliga, iar Banca de Economii este o structura financiara formatoare de sistem, de aceea Banca Centrala nu se grabeste, astfel dând posibilitatea conducerii si actionarilor bancii sa însanatoseasca situatia, pentru a nu permite prabusirea întregului sistem bancar.
Printr-o decizie a Parlamentului, actionarii privati ai BC Banca de Economii au obtinut permisiunea sa asigure o emisie suplimentara pentru majorarea capitalului. Dar, statul nu a avut bani pentru a participa la emisie si în rezultat cota sa de actiuni s-a redus la 33,33 la suta. Acest pachet totusi ramâne de blocaj. Adica, orice decizie importanta a actionarilor privati trebuie sa fie coordonata cu statul.
Fuzionarea Unibank cu Banca de Economii are, mai degraba, o alura pozitiva si nu va aduce prejudicii statului. Dimpotriva, în rezultatul fuziunii, cota statului va fi mai scumpa. Sa vedem cifrele la data de 1 august 2014.
Unibank, asa ar parea, nu este deloc o structura financiara mica. Dupa majoritatea activelor banca ocupa locul 5 din 14 institutii financiare ale tarii (Banca de Economii – locul 4). La capitolul active lichide Unibank ocupa locul 5 (Banca de Economii – locul 2). La capitolul marimea depozitelor atrase banca ocupa aceeasi pozitie 5 (Banca de Economii – locul 3), iar la capitolul creditare – locul 4 (Banca de Economii – locul 7).
Banca de Economii înca nu are un indicator foarte bun la calitatea creditelor, dar asta este un rezultat al crizei în care a ajuns. În ultimul an, indicatorul calitatii se îmbunatateste în fiecare luna.
Înca nu se cunosc detaliile financiare ale fuziunii, dar vom încerca sa presupunem ca într-o banca unita multi indicatori vor fi lideri în sistemul bancar: activele – 18,7 mlrd lei; active lichide – 8,2 miliarde lei;. volumul depozitelor – 15,5 miliarde de lei.; volumul de credite – 4,75 miliarde de lei (locul 4).; CNT – 0,83 mlrd lei (locul 4). Banca de Economii are 576 reprezentante prin toata tara si mai multi angajati decât orice alta structura financiara. Dupa fuziune si la capitolul indicatori financiari va deveni cea mai mare structura financiara privata din Moldova.
Actualul CNT al Banca de Economii numara 540,2 mil lei (banii actionarilor), iar statului cu cota sa de 33,33% îi apartine un echivalent de 180 mil lei. Dupa fuziune, capitalul noii banci va fi de 832,9 mil lei, unde statul va detine tot 33,33% din actiuni, ceea ce ar numara în echivalent 277,6 mil lei.
Pâna la capitalizare, la 1 august 2013 CNT al bancii era de 200,2 mil lei (unde statul detinea 56,13% din actiuni, ceea ce în echivalent reprezenta 112,37 mil lei). În august a avut loc emisia suplimentara, care a majorat CNT al bancii pâna la 384,5 mil lei (la 1 octombrie), dar a redus cota statului pâna la 33,33 la suta.
În rezultatul fuziunii Unibank cu Banca de Economii statul va detine, dupa un an de la scandaloasa emisie suplimentara, o cota de 277,6 mil lei, sau de aproape 2,5 ori mai mare decît pîna la emisie.
Istoria Unibank nu este mai putin interesanta. Banca a fost fondata în 1993 în orasul Hâncesti. În 1997, 100% de actiuni au fost achizitionate de compania LUKoil – Europa si în 1998 oficiul central se transfera la Chisinau. Mai departe are loc o dezvoltare clasica: extinderea retelei, servicii noi, etc. Iar în 2012 pachetul integral de actiuni a fost divizat în 21 de pachete cu o marime de pâna la 5%, care au fost vândute la 21 de actionari (rezidenti si nerezidenti). Adica fiecare actionar nou detinea un pachet care nu depasea 5%, nivelul pentru care nu este nevoie de permisiunea Bancii Centrale pentru achizitionare.
În tot acest plan de fuzionare, întrebari apar si pentru actionarii Unibank – la ce le-ar trebui acest proces? Si deoarece actionarii celor doua banci nu se grabesc cu declaratii sau comentarii, nu ne ramâne nimic decât sa presupune ca actionarii Unibank si Banca de Economii sunt aceleasi persoane. Este oare adevarat?
Se pare ca doar un raspuns pozitiv la aceasta întrebare da un sens financiar real tranzactiei de fuzionare a celor doua banci: se creeaza o administrare comuna (cu reducerea cheltuielilor); se extinde si se optimizeaza reteaua bancara (de ce ar trebui întretinute doua filiale într-o localitate mica?); are loc schimb de tehnologii (Unibank a lansat anul trecut primul card contactless MasterCard) si multe alte beneficii aduce aceasta fuzionare, mai ales daca proprietarul este una si aceeasi persoana.
Dar cu toate astea, ca într-un final Banca Nationala si organizatiile financiare internationale, care insista pe netransparenta actionarilor în mai multe banci, sa nu mai aiba întrebari la subiect. Atunci nici resursele internationale, care sunt mai ieftine decât pe piata interna, nu se vor lasa mult asteptate. Si toate astea vor contribui la dezvoltarea sistemului bancar, a clientilor bancari si a actionarilor bancilor.