Presedintele Mobiasbanca Groupe Société Générale, Ridha Tekaia, este ferm convins ca investitorii straini sunt cei mai buni ambasadori ai tarii în care activeaza. Cu toate acestea, bancherul recunoaste într-un interviu acordat revistei Profit, ca niciun investitor strain important, de care avem nevoie ca de aer, nu va sosi în tara noastra în curând din cauza nivelului înalt al coruptiei si al concurentei neloiale.
,,Dat fiind evolutiile curente, nu pot încuraja pe nimeni sa vina în Moldova… Nu vad ca situatia sa se îmbunatateasca”, spune bancherul. Este cu atât mai trist sa auzi asemenea afirmatii de la un investitor strain dat fiind faptul ca, spre deosebire de noi, cetatenii acestei tari, oficialii si oamenii de afaceri de peste hotare au parut întotdeauna mult mai optimisti în ceea ce priveste implementarea reformelor. Afirmatiile lui Ridha Tekaia însa demonstreaza o data în plus ca lucrurile stau foarte prost în RM si ca sunt necesare masuri radicale pentru a redresa situatia.
Profit: Dle Tekaia, contractul Dvs. în calitate de presedinte al Mobiasbanca Groupe Société Générale a fost recent extins. V-ati asteptat la o asemenea decizie?
Ridha Tekaia: As vrea sa mentionez ca inititiva de prelungire a contractului îmi apartine, iar angajatorul, Grupul Société Générale, a acceptat-o. Am considerat ca nu este momentul oportun sa parasesc banca, dat fiind evolutiile din sectorul bancar si din economie, în general. În plus, am considerat ca nu am realizat, deocamdata, toate obiectivele stabilite. Astfel, contractul meu a fost prelungit pentru înca 1,5 ani în functie de rezultatele obtinute. Société Générale este un angajator flexibil. Lucrul cel mai important în asemenea situatii sunt realizarile.
– În opinia Dvs., care au fost trei cele mai importante realizari pe parcursul primului mandat de patru ani?
– Primul lucru de care sunt foarte mândru este echipa, care acum este mult mai matura. Stiu la ce nivel erau membrii echipei cu câtiva ani în urma si la ce nivel sunt în prezent. As dori sa mentionez faptul ca alte cinci persoane au devenit recent membri ai Comitetului executiv al bancii si, astfel, am obtinut o balanta perfecta: trei straini (doi francezi si un ceh dintr-o alta subdiviziune a Grupului) si trei moldoveni.
Acest lucru demonstreaza ca exista posibilitati reale de promovare a reprezentantilor unei subdiviziuni în functii importante în cadrul altei subdiviziuni, lucru care ofera noi perspective managerilor. As dori sa mentionez faptul ca doi dintre cei trei membri locali ai comitetului executiv sunt femei, lucru care, sper, sa încurajeze si alte femei sa ocupe posturi de conducere în companiile moldovenesti.
Cea de-a doua realizare este numarul clientilor care a fost extins si cu care am reusit sa stabilim o relatie de încredere reciproca. Acest lucru a fost demonstrat înca o data în timpul turbulentelor de pe piata financiar-bancara de la începutul anului.
A treia realizare este imaginea bancii care a fost îmbunatatita considerabil. Astazi, nu mai este necesar sa le spunem clientilor nostri ca Mobiasbanca este o banca de încredere si transparenta, ei s-au convins deja de acest lucru.
– Într-un interviu acordat revistei noastre în 2013, ati declarat ca unul dintre scopurile Dvs. este ca Mobiasbanca sa intre în topul primelor trei banci din tara. În ianuarie-februarie 2015, Mobiasbanca, pentru prima data în istorie, a urcat pe pozitia a treia la capitolul profit (41.175 mil. lei). În prezent, banca se afla pe pozitia a patra, dar are un avans semnificativ fata de detinatorul locului cinci. Va fi în stare banca sa continue aceasta tendinta de ascensiune?
– Sincer sa fiu, profitul nu este un scop în sine, ci o consecinta. Este important sa avem un profit rezonabil raportat la riscuri. Examinam toate riscurile, iar uneori suntem poate prea prudenti. Dar acesta este comportamentul nostru natural. Nu dorim sa avem fluctuatii semnificative la capitolul profit, deoarece aceasta aduce dupa sine o imagine proasta la nivel international.
Într-adevar, la moment, sectorul bancar înregistreaza un nivel destul de înalt al profitabilitatii, dar acest lucru este cumva artificial, dat fiind volatilitatea pietei valutare. Trebuie sa întelegem cu totii ca cineva va trebui sa plateasca pentru aceasta majorare a profitului din sectorul bancar. La moment, acest lucru este facut de catre companii, dar situatia lor este din ce în ce mai dificila. Ele nu vor fi în stare sa achite rate ale dobânzii de 15% sau 20% o perioada foarte lunga de timp. Din aceasta cauza, în pofida rezultatelor destul de bune raportate în prima jumatate a anului, ne asteptam la o situatie mult mai proasta în a doua jumatate, dat fiind distanta dintre cauza si efect.
Da, suntem pe locul al treilea sau al patrulea la capitolul profit, dar, cu siguranta, nu acesta este obiectivul nostru principal. Pentru noi este important sa înregistram cresteri consistente în fiecare an. Faptul ca unii dintre concurenti se dezvolta mai repede ori mai încet sau înregistreaza profituri mai mari sau mai mici depinde de strategia lor de dezvoltare.
– Dar potrivit carui indicator ati dori ca Mobiasbanca sa se afle în top trei?
– ROE (Return on Equity), adica raportul dintre suma investita si venitul obtinut. În prezent indicatorul ROE la Mobiasbanca este de 15%, în crestere de la 4-5% cu câtiva ani în urma. Cresterea ROE a fost o adevarata provocare.
– Cota de piata a Mobiasbanca era de 6% în 2012. S-a majorat acest indice de atunci? Unii experti considera ca o asemenea cota de piata este mult prea mica pentru o banca sustinuta de o companie internationala atât de puternica.
– Cota de piata este distorsionata atunci când exista câteva banci în care, într-un mod netransparent, unul dintre actionari se deserveste pe sine sau companiile cu care are tangente.
Le-am spus actionarilor Mobiasbanca ca desi, oficial, pe parcursul ultimilor ani, am avut o cota de piata de circa 9%, întotdeauna am simtit ca, de fapt, cota noastra reala, care include doar economia reala, nu si cea tenebra, variaza între 12% si 15%. Parerea mea a fost confirmata în ianuarie când cota de piata a Mobiasbanca a depasit nivelul de 10%, dupa scandalul cu cele trei banci aflate în prezent sub administratia BNM. Sunt convins ca în RM mai exista banci netransparente care joaca necinstit. De exemplu, stim înca foarte putine lucruri despre adevaratii actionari ai anumitor banci.
As vrea sa mentionez faptul ca atât timp cât interesele noastre si economia tarii nu sunt afectate, nu ne intereseaza felul în care unele banci sunt conduse si caror clienti le acorda credite. Suntem însa îngrijorati de efectul domino al unui posibil al doilea scandal în sistemul bancar care va avea impact asupra tuturor bancilor, inclusiv asupra celor sanatoase, precum si asupra clientilor si a întregii tari. Ceva trebuie sa se schimbe în RM deoarece, altfel, va fi, pur si simplu, imposibil de a evita probleme extrem de serioase. În prezent, circa $1 mlrd. urmeaza a fi compensat din surse bugetare. Nu sunt sigur ca o asemenea situatie nu se va repeta, iar un nou scandal va avea un impact enorm asupra economiei.
– Prin urmare, care este opinia Dvs. fata de frauda bancara în suma de peste $1 mlrd.? Despre ce vorbeste acest lucru? Impresia generala este ca organele de control nu au facut tot posibilul pentru a preveni acele tranzactii dubioase care au condus la disparitia unei sume de bani echivalenta cu 12% din PIB.
– În primul rând, consider ca o parte din acest miliard s-a reîntors deja în tara si a fost utilizat pentru careva achizitii majore. Cred ca aceste achizitii ar putea fi reîntoarse statului în calitate de compensatii pentru pierderile înregistrate. În al doilea rând, consider ca BEM s-a îmbolnavit nu în 2014, dar cu mult mai înainte, în perioada în care banca se afla în proprietatea statului. Când am sosit la Chisinau în 2011, BEM se confrunta deja cu anumite probleme de management. În orice banca, prima persoana responsabila este actionarul, în cazul dat statul. Cel de-al doilea este regulatorul, iar al treilea sunt companiile de audit ce pregatesc rapoarte anuale care sunt ulterior aprobate de actionari. Mai exista si Consiliul de supraveghere, directorii executivi si, în cele din urma, managerii. Nu sunt expert pentru a spune cine anume se face vinovat de aceasta situatie, dar cel mai probabil ca responsabili sunt reprezentantii acestui lant si nu doar managerii care au fost învinuiti, în primul rând.
– Acum marea întrebare este ce facem mai departe: nationalizam sau lichidam BEM, ajutam sau închidem Banca Sociala si Unibank? În calitate de bancher cu experienta, ce ati sugera autoritatilor moldovenesti sa faca într-o asemenea situatie?
– As dori sa citez experienta Cehiei, care dupa caderea sistemului comunist a privatizat întreg sistemul bancar. Au fost depuse eforturi enorme pentru a îmbunatati activitatea bancii centrale, iar în prezent toate bancile din aceasta tara sunt sanatoase, în conformitate cu standardele internationale si înregistreaza rezultate foarte bune. Deci modele exista.
Consider ca Moldova ar putea avea un sistem bancar excelent, fara a avea o banca de stat. Statul a demonstrat de câteva ori ca nu este în stare sa gestioneze corect o banca sau orice alta companie. Nu este businessul lui de baza. Statul are atâtea alte lucruri de realizat în alte sectoare ale economiei încât o povara aditionala nu îsi are rostul.
BEM a costat deja bugetul de stat destul de mult – miliardul care a disparut va trebui reîntors într-o zi de catre toti contribuabilii. În plus, cele 11 banci care vor ramâne dupa posibila lichidare a celor trei banci cu probleme, în opinia mea, este mai mult decât suficient pentru o tara atât de mica precum este Moldova. Am declarat cu mai multe ocazii ca Moldova este o tara pentru sapte banci, iar daca unele banci vor continua sa faca ceea ce fac la moment, atunci probabil ca se va ajunge la acest numar peste doi sau trei ani.
– Care ar putea fi impactul posibilei lichidari sau nationalizari a Bancii de Economii?
– Lichidarea BEM va avea doar un impact pozitiv, mai ales dat fiind structura complicata a actionarilor acestei banci. Daca aceasta banca nu este lichidata, atunci, într-o zi, când problemele de ordin financiar vor fi solutionate cu ajutorul statului, actionarul initial ar putea aparea si cere compensatii. Dat fiind faptul ca este destul de dificil de a stabili întreaga istorie a proprietarilor acestei banci, este mai bine de a evita aceste riscuri si a lichida institutia. O banca lichidata nu are aceeasi valoare ca si una care a fost la un pas de a fi lichidata, dar apoi a fost repusa pe picioare gratie contributiei statului.
Opinia mea este: cu cât se asteapta mai mult, cu atât mai putine active vor fi gasite. Valoarea acestei banci scade cu fiecare zi. BEM a pierdut, practic, majoritatea clientilor mari si a depozitelor.
În ceea ce priveste planurile de nationalizare anuntate anterior, nu sunt sigur despre aspectul legal al unei asemenea decizii sau cine va câstiga litigiul în cazul în care se va ajunge la o institutie judiciara internationala. Daca totusi BEM va fi nationalizata, atunci statul va gasi doar o companie cu probleme si fara active. Aceasta banca va fi absolut goala peste câteva luni. Din aceasta cauza poate este mai bine de oprit hemoragia acum, iar ulterior, daca va fi cazul, de creat o noua institutie bancara cu capital de stat.
La moment exista un comportament absolut irational din partea unor jucatori si o competitie complet neloiala. Din bugetul de stat sunt acordate fonduri pentru cele trei banci, doua dintre care sunt private, iar una a fost privata timp de un an de zile (în perioada septembrie 2013-noiembrie 2014, cota statului în BEM a fost de 33.3%, fata de 56% detinuta pâna si dupa aceasta perioada – Profit), pentru a le sprijini, pentru a continua achitarea pensiilor si rambursarea depozitelor. Statul acorda bani bancilor private, ceea ce nu face decât sa distorsioneze piata. Sunt sigur ca daca acest lucru s-ar fi întâmplat cu o banca internationala, atunci statul nu i-ar fi acordat niciun banut.
– Unii analisti sustin ca, dat fiind ultimele evolutii din sectorul bancar, ar fi binevenita majorarea sumei depozitelor garantate, care la moment este destul de mica, de doar 6 mii lei. Credeti ca o asemenea decizie ar fi corecta?
– De ce considerati ca aceasta suma este mica? Garantiile depind de banca unde va tineti depozitele. Oare atunci când duceti hainele la curatatorie cereti garantie ca veti primi înapoi perechea de pantaloni în cazul în care curatatoria va fi afectata de incendiu sau va fi distrusa? Când duceti automobilul la reparatie, cereti garantie ca întreprinderea respectiva va functiona peste o saptamâna când va veti întoarce dupa automobil?
În acest caz reputatia spalatoriei sau a garajului îsi spun cuvântul. La fel si cu depozitele: asumati-va responsabilitatea si studiati banca careia îi încredintati banii. Majorarea sumei depozitelor garantate pâna la 100 mii lei este doar o iluzie ca totul va fi bine. Oricum, se stabileste o anumita limita. Repet: este important cu cine semnati contractul.
– În acest caz apare întrebarea: de ce suma depozitelor garantate este atât de înalta în Europa?
– Deoarece acolo regulamentele functioneaza. Daca majorati suma, considerati ca protejati consumatorul. În realitate însa consumatorul care stie ca suma minima garantata este de 100 mii lei nu va lua în considerare nivelul transparentei si al încrederii bancii, dar va deschide un depozit pentru suma de 99 999 lei, stiind ca depozitul lui este în siguranta.
În cazul în care consumatorul nu atrage atentia la calitatea bancii si la transparenta actionarilor acesteia, el provoaca o deviere în comportamentul unor banci, care vor începe sa primeasca bani, fara a depune eforturi sa lucreze cinstit si transparent, iar în rezultat situatia ar putea fi chiar mai rea decât este la moment.
Acest sistem functioneaza doar daca sunteti siguri ca bancile dispun de o guvernare reala si au un comportament corect. Nu voi sustine niciodata o asemenea idee în actualul context, unde fiecare poate face ce vrea în coltul sau fara a spune cine îi sunt actionarii.
Voi aduce un exemplu.
Rata de adecvare a capitalului (Capital Adequacy Ratio), ceea ce înseamna capitalul bancii raportat la riscuri, este în prezent de 16%. Dar pe parcursul mai multor ani, unor banci în care acest indice era de 12%, 14% sau 15%, li s-a permis sa utilizeze o metodologie artificiala de calculare astfel încât acesta sa fie la limita de trecere – 16.5% sau 17%. Din pacate, nu sunt sustinut de majoritatea bancherilor pentru a ma opune acestor lucruri.
Deci întrebarea este: cum protejam consumatorul? În opinia mea, cel mai important lucru este sa îi oferim posibilitate sa-si aleaga singur banca în care doreste sa fie deservit. Nu înteleg de ce angajatorul, fie ca este de stat sau privat, trebuie sa decida pentru angajati în ce banca sa le fie transferat salariul. Imaginati-va ca mâine angajatorul le spune angajatilor sa viziteze doctorul X, sa îsi dea copiii la scoala Y sau sa faca cumparaturile la magazinul Z.
În locul modificarii limitei depozitelor garantate de 6 mii lei, angajatilor ar trebui sa li se permita sa decida singuri în ce banca ar dori sa-si primeasca salariul. Nu contabilul, care poate beneficiaza de o reducere a dobânzii la creditele acordate, trebuie sa fie cel care sa decida la ce banca salariatii sa-si primeasca retributiile. Lucrul cel mai interesant este ca legislatia permite angajatilor, nu însa si pensionarilor, sa-si aleaga banca, dar în realitate nimeni nu poate beneficia de aceasta prevedere a legislatiei.
– O astfel de posibilitate însa nu ar îngreuna prea mult activitatea contabililor?
– Aceasta a fost o problema cu 10 ani în urma când sistemele informationale ale bancilor nu erau înca atât de performante. Acum, când toate bancile si majoritatea contabililor dispun de sisteme electronice automate, acest aspect nu mai constituie o problema. În cazul în care un angajat doreste sa fie deservit de o anumita banca, atunci contabilul introduce datele în sistem si atât. În fiecare zi între banci au loc milioane de tranzactii si totul functioneaza fara probleme.
– Cum activeaza acest sistem în alte state?
– Acolo angajatorul este pe post de ambasador. El primeste patru-cinci oferte de la banci, le selecteaza pe trei cele mai bune si le aduce la cunostinta salariatilor. Când o persoana noua este angajata la lucru, ea este rugata sa aleaga banca la care ar dori sa fie deservita.
– Ati abordat aceasta problema în cadrul discutiilor cu structurile relevante?
– Am facut acest lucru de câteva ori. Am discutat problema cu ministrii finantelor si al economiei, cu sefa Agentiei pentru Protectia Consumatorilor si cu alti oficiali, dar niciunul dintre ei nu s-a aratat socat de faptul ca în Moldova consumatorul nu are dreptul sa decida asupra contului sau bancar. Vreau sa încurajez orice consumator, care într-o buna zi va pierde macar un leu din cauza celor trei banci cu probleme sau a oricarei alte banci, sa dea în judecata nu banca, dar angajatorul care a decis ca el sa-si primeasca salariul anume prin intermediul acestei institutii financiare. Insist asupra acestui aspect, deoarece în spatele unor astfel de decizii se afla coruptia.
Iata un exemplu. Consider ca nu este normal ca o institutie de stat sa anunte un tender la ora 5 seara si sa-l închida la 10 dimineata a doua zi.
Recent, am facut un test. Am rugat un coleg sa pregateasca o mostra de raspuns pentru orice fel de tender, iar la rubrica costul serviciilor bancare sa indice zero la toate capitolele. Colegul a zis ca în acest caz vom pierde bani. I-am spus sa nu-si faca griji pentru ca nu vom câstiga. Când am primit urmatoarea invitatie de a participa la tender care, la fel ca si multe altele, s-a deschis seara si s-a închis la 10 dimineata a doua zi, am indicat doar denumirea companiei beneficiare si am trimis oferta noastra la 9.37. Nu am primit niciun raspuns. Câteva saptamâni mai târziu, am avut ocazia sa ma întâlnesc cu o persoana responsabila de acest tender si sa-l întreb despre rezultate. ,,Ne pare rau, dar ati pierdut. Tenderul a fost câstigat de o alta banca”, mi-a spus interlocutorul. I-am raspuns: ,,Bine, înteleg. Dar spuneti-mi, va rog, cel putin, o cauza care nu ne-a permis sa învingem, deoarece noi am indicat zero la toate capitolele, ceea ce înseamna ca oferta noastra a fost cea mai buna”. Persoana respectiva s-a simtit foarte jenata deoarece oferta noastra nu a fost nici macar deschisa…
Vedem ca Guvernul nu a tras concluziile de rigoare de pe urma implementarii legii anterioare prin care toate institutiile de stat si toti angajatii acestora trebuiau sa fie deserviti de catre BEM. Povestea se repeta, doar ca acum toate structurile de stat sunt reorientate catre alte doua banci. Acelasi simptom – aceeasi boala! Ce se va întâmpla daca peste un timp aceste doua banci vor produce aceleasi efecte ca si BEM? Cine va plati în acest caz?
– De ce nu organizati o conferinta de presa la care sa vorbiti despre aceste lucruri?
– Am abordat problema în timpul unei conferinte organizate de Asociatia Investitorilor Straini. Am mentionat faptul ca statul nu a fost corect în 2013 când a votat o lege prin care toti angajatii institutiilor de stat trebuiau sa fie deserviti de catre BEM. Consider ca acest lucru vine în contradictie cu principiul concurentei loiale. Cu regret, nimeni nu a reactionat. La moment, aceasta lege este înca în vigoare, desi niciun ministru nu o mai respecta. În acelasi timp, tenderele sunt organizate de institutiile de stat într-un asemenea mod încât majoritatea dintre ele sa fie câstigate de doar doua banci.
La moment, se atesta un val mare de migratie de la BEM la alte banci si consider ca Consiliul Concurentei ar trebui sa examineze aceste procese. Din câte cunosc, de la sfârsitul lunii decembrie 2014, volumul depozitelor BEM a scazut cu câteva miliarde de lei. Pâna la 90% din aceste depozite au fost transferate la alte doua banci. Restul 10% au mers la alte banci, inclusiv Mobiasbanca. Desigur, banca noastra înregistreaza anumite cresteri, dar majoritatea se datoreaza sectorului privat care are încredere în noi si care dispune de libertatea de a alege.
– Prin urmare, concurenta neloiala, despre care vorbeati cu câtiva ani în urma, continua sa persiste?
– Da, aceasta persista, atestându-se chiar o înrautatire a situatiei. Cu fiecare zi ce trece nu se observa nici o îmbunatatire. Coruptia are doua parti: cel care corupe si cel care este corupt. Primul nu poate actiona fara acceptul celui de-al doilea si viceversa. Autoritatile trebuie sa schimbe cadrul legal si sa permita consumatorului sa decida singur în ce banca ar dori sa fie deservit, la fel cum decide la ce doctor sa mearga sau de la ce magazin sa-si achizitioneze bunurile de care are nevoie.
– Este destul de trist sa auzi asemenea afirmatii, mai ales dat fiind faptul ca oficialii si investitorii straini care activeaza în Moldova întotdeauna se pare ca au fost mai optimisti în ceea ce priveste evolutiile si implementarea reformelor în tara noastra în comparatie cu populatia locala.
– Au fost înregistrate schimbari pozitive pe parcursul câtorva ani. Eram optimist si cautam sa vad luminita de la capatul tunelului. Situatia a început sa se înrautateasca pe parcursul ultimilor 1,5-2 ani de zile, lucru care m-a determinat sa bat alarma.
– Acest lucru explica de ce niciun investitor strain important nu a intrat pe piata Moldovei în ultimii ani.
– Înainte de a atrage investitori straini, indiferent de tara lor de origine, trebuie întreprinse eforturi pentru a satisface cerintele investitorilor prezenti deja pe piata. Daca regulile de baza – concurenta loiala, lipsa retroactivitatii si stabilitatea – nu sunt respectate, atunci niciun investitor strain nu va veni aici.
Retroactivitatea este lucrul cel mai rau – este dusmanul businessului. Investitorii care deja activeaza aici sunt cei mai buni ambasadori ai RM. Cu regret, dat fiind ultimele evolutii, personal nu pot încuraja niciun alt investitor strain sa vina în Moldova.
Voi aduce un ultim exemplu. Împreuna cu alte câteva banci, Mobiasbanca participa la implementarea proiectului IFAD (Fondul International pentru Dezvoltare Agricola) în Moldova. La mijlocul lunii iunie curent am primit un amendament la contractul pe care îl avem prin care bancii i se cere sa accepte o noua conditie potrivit careia Ministerul Finantelor poate, în orice moment, cere bancii sa ramburseze suma totala a fondurilor primite în cadrul programului IFAD.
Fondurile IFAD sunt acordate bancilor la o anumita rata avantajoasa, iar bancile, la rândul lor, acorda aceste fonduri clientilor, de asemenea, la o rata avantajoasa. Semnarea acelui amendament ar fi însemnat ca as fi acceptat sa pierd bani, deoarece banca nu-i poate cere clientului care a luat un credit pentru câtiva ani sa-l întoarca înainte de termen doar pentru ca Ministerul Finantelor cere banii înapoi. Ceva nu este corect aici. Accept sa semnez o asemenea clauza într-un nou contract, dar nu pot face acest lucru retroactiv. Înteleg ca autoritatile se confrunta cu o lipsa de mijloace financiare si sunt în cautarea banilor din orice surse. Si totusi… În ziua în care principiul retroactivitatii nu va mai exista, cu siguranta, mai multi investitori vor veni în Moldova.
– În acest an, Mobiasbanca marcheaza cea de 25-a aniversare. Pe parcursul acestei perioade, banca a avut doua etape importante în dezvoltarea sa: pâna si dupa sosirea Société Générale în 2007. Unde vedeti Mobiasbanca în urmatorii cinci ani si, de ce nu, în urmatorul sfert de secol?
– Sper, de fapt, sunt sigur ca Société Générale, care a împlinit 150 de ani în 2014, va continua sa activeze în Moldova. Atitudinea si principiile noastre vor ramâne aceleasi. A fi o banca mai mare sau mai mica de foarte multe ori depinde de circumstante. De fapt, nu marimea bancii este lucrul cel mai important, ci sa continuam sa implementam principiile si valorile de care ne conducem, sa ne respectam clientii si sa le oferim servicii de înalta calitate.
– Ce ne puteti spune despre succesele Mobiasbanca în comparatie cu alte companii subsidiare ale Société Générale? A reusit sau nu Mobiasbanca sa intre în top 20 al subdiviziunilor Société Générale?
– Mobiasbanca niciodata nu va fi un subsidiar mare, dat fiind piata mica a Moldovei. Dar banca noastra a înregistrat rezultate foarte bune la capitolul ROE. În acelasi timp, suntem perfect constienti de faptul ca situatia se poate schimba. De exemplu, din cauza crizei din Rusia, rezultatele înregistrate de subsidiara Société Générale în aceasta tara sunt sub asteptari. La moment, Mobiasbanca are un ROE mai bun în comparatie cu subsidiara Société Générale din Rusia. As dori sa mentionez faptul ca Société Générale a început sa considere Mobiasbanca drept un subsidiar important. A crescut numarul vizitelor efectuate de angajatii nostri peste hotare si al reprezentantilor Grupului în Moldova. Membrii echipei noastre calatoresc foarte mult si se întorc acasa mult mai motivati – anume acesta este si combustibilul care ajuta banca sa se dezvolte.
Sursa: profit.md