Comunitatea de afaceri cere Parlamentului sa reexamineze mecanismul prin care companiile trebuie sa achite o defalcare de 0,5% din valoarea investitiilor în capital fix, prevazuta de Codul urbanismului si constructiilor.
Pozitia a fost transmisa de AmCham Moldova, care reprezinta circa 200 de companii-investitor.
Organizatia sustine ca discutia nu ar trebui sa se limiteze la modul tehnic de aplicare a platii, ci sa vizeze însasi oportunitatea unei taxe calculate asupra investitiilor productive. Aceasta se aplica indiferent daca proiectul genereaza profit, venituri sau functioneaza la capacitate deplina.
În opinia AmCham, companiile care investesc cel mai mult în extinderea capacitatilor de productie, modernizare si infrastructura ajung sa suporte si cea mai mare povara fiscala. Mecanismul ar transmite astfel un semnal contradictoriu într-o perioada în care statul încearca sa atraga capital privat si sa sustina industrializarea si tranzitia energetica.
Printre domeniile considerate cele mai expuse se numara energia, infrastructura, telecomunicatiile, industria, utilitatile, logistica si agricultura. În cazul proiectelor energetice, costurile ar putea limita resursele disponibile pentru modernizarea retelelor, digitalizare si instalarea sistemelor inteligente de control.
AmCham invoca si experienta României, unde asa-numita „taxa pe stâlp” a fost introdusa în 2014 si eliminata în 2017, iar ulterior reintrodusa temporar în 2025. Potrivit documentului, autoritatile române au anuntat deja renuntarea la acest mecanism din 2027.
Datele prezentate de organizatie arata ca, în România, 55% dintre companiile analizate intentionau sa reduca sau sa amâne investitiile, iar 25% estimau ca vor transfera costurile catre consumatori prin majorarea preturilor.
Mediul de afaceri mai atrage atentia asupra dificultatilor de stabilire a bazei de calcul. Pot aparea neclaritati privind includerea retelelor, instalatiilor, conductelor, cablurilor, echipamentelor si sistemelor de automatizare, fapt care poate genera costuri administrative si litigii.
AmCham solicita Parlamentului sa analizeze impactul economico-fiscal al mecanismului, sa organizeze consultari cu sectoarele afectate si sa identifice alte surse de finantare pentru elaborarea documentelor normative în constructii. Organizatia considera ca aceste cheltuieli tin de interesul public si nu ar trebui acoperite exclusiv prin taxarea investitiilor private.