Categorie: Interntional

Companiile care detaseaza salariati într-un alt stat al Uniunii Europene vor trebui sa pregateasca mai atent documentele si perioadele de lucru în strainatate. Noile conditii vizeaza notificarea detasarii, certificatul A1 si trimiterea repetata a aceleiasi persoane într-o tara, potrivit Agerpres.

Reforma europeana privind coordonarea sistemelor de securitate sociala a fost sustinuta în prima lectura de Parlamentul European în iulie 2026. Aprobarea formala din partea Consiliului Uniunii Europene este asteptata în septembrie, dupa aproape zece ani de negocieri.

Regulile nu se vor aplica imediat. Dupa adoptare si publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cele mai multe schimbari privind detasarea salariatilor vor avea o perioada de tranzitie de 24 de luni.

Un angajat detasat va putea ramâne asigurat în sistemul de securitate sociala al statului de origine. Certificatul A1, care confirma tara în care sunt achitate contributiile sociale, va fi însa verificat mai riguros. Companiile vor trebui sa demonstreze existenta unei legaturi reale între salariat, angajator si statul respectiv.

Activitatile care nu depasesc trei zile consecutive într-un interval de 30 de zile vor fi exceptate de la notificarea prealabila si de la obtinerea certificatului A1. Obligatiile nu se vor aplica nici calatoriilor de afaceri. Exceptia pentru deplasarile scurte nu va fi disponibila însa în constructii, sector considerat mai expus fraudelor si practicilor abuzive.

Angajatii recrutati special pentru a fi trimisi la munca în alt stat vor trebui sa fi fost asigurati cel putin trei luni în tara în care este stabilita compania. Conditia poate influenta atât recrutarea personalului, cât si calendarul detasarilor.

Apar reguli noi si pentru detasarile repetate. Dupa o perioada de 24 de luni, aceeasi persoana va putea fi trimisa din nou în acelasi stat numai dupa o pauza de minimum doua luni. Masura urmareste sa limiteze folosirea detasarilor succesive pentru activitati care sunt, în realitate, permanente.

Autoritatile vor putea solicita informatii si documente suplimentare atunci când apar neclaritati privind certificatul A1. Daca sunt identificate greseli sau date incorecte, documentul va putea fi modificat ori retras, inclusiv retroactiv.

În 2024, în Uniunea Europeana, Spatiul Economic European, Elvetia si Regatul Unit au fost emise aproximativ 5,6 milioane de certificate A1. Dintre acestea, circa 3,6 milioane au vizat lucratori detasati.

România a emis 48.198 de certificate A1, cu aproximativ 46% mai putine decât în anul precedent. Aproape doua treimi dintre documentele eliberate pentru detasare au vizat angajati din constructii.

Începând cu 9 august 2026, comerciantii din Bulgaria nu mai sunt obligati sa afiseze preturile simultan în euro si în leva. Pretul oficial al bunurilor si serviciilor va fi indicat în euro, dupa încheierea perioadei de un an în care afisarea dubla a fost obligatorie, relateaza AGERPRES, cu referire la Novinite.

Sistemul dual de afisare a preturilor a fost introdus pe 8 august 2025, în contextul pregatirilor pentru trecerea Bulgariei la moneda unica europeana. Pe parcursul acestei perioade, comerciantii au fost obligati sa indice pe etichete atât suma în leva, cât si echivalentul în euro, în conditii grafice similare, pentru a evita confuzia consumatorilor.

De acum înainte, valoarea în leva va putea fi pastrata pe etichete doar optional si cu caracter informativ. Comerciantii trebuie sa indice clar ca suma exprimata în euro reprezinta pretul efectiv care trebuie achitat.

Conversia continua sa fie facuta la cursul oficial de 1 euro = 1,95583 leva, iar sumele rezultate trebuie rotunjite conform regulilor stabilite prin legislatia privind adoptarea euro.

Trecerea la afisarea exclusiva în euro nu obliga companiile sa înlocuiasca imediat toate meniurile, cataloagele sau listele de preturi deja tiparite. Acestea pot fi utilizate în continuare daca suma în euro este evidentiata drept pretul actual, iar cea în leva apare doar ca referinta.

Autoritatile bulgare vor continua controalele privind eventualele majorari nejustificate de preturi, conversiile incorecte sau alte practici comerciale neloiale. De la introducerea euro au fost aplicate aproximativ 1.550 de amenzi si 700 de sanctiuni, în valoare totala de circa 1,8 milioane de euro.

Cetatenii care mai detin leva le pot schimba în continuare. Bancile comerciale vor efectua conversia pâna la 31 decembrie 2026, în timp ce Banca Nationala a Bulgariei va continua sa schimbe leva în euro gratuit, fara limita de suma si fara termen-limita.

Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a fost evaluat la 18.800 de miliarde de euro în 2025, iar Germania a ramas cea mai mare economie din blocul comunitar, potrivit datelor publicate de Eurostat si citate de AGERPRES.

Economia Germaniei a însumat aproximativ 4.500 de miliarde de euro, reprezentând 23,8% din PIB-ul total al UE. Astfel, aproape un sfert din activitatea economica a Uniunii Europene a fost concentrata în cea mai mare economie a blocului.

Germania a fost urmata de Franta, cu o pondere de 15,8%, si de Italia, cu 12%. Împreuna, cele trei state au generat peste jumatate din economia Uniunii Europene.

În clasament urmeaza Spania, care a reprezentat 9% din PIB-ul UE, Tarile de Jos – 6,2%, Polonia – 4,9%, Belgia – 3,4%, iar Irlanda si Suedia au avut fiecare câte 3,2%.

PIB-ul României a fost evaluat la aproximativ 380 de miliarde de euro, echivalentul a 2% din economia Uniunii Europene. România s-a situat dupa Austria, cu o pondere de 2,7%, si Danemarca, cu 2,2%.

Cele mai mici ponderi au fost înregistrate de Malta, cu 0,1%, precum si de Cipru, Estonia si Letonia, fiecare cu câte 0,2% din PIB-ul total al UE.

Suedezii pot achita cu cardul alimente, medicamente si combustibil chiar si atunci când conexiunea la internet nu functioneaza. Facilitatea este disponibila din 1 iulie 2026 si urmareste sa mentina platile functionale în cazul unor întreruperi grave ale comunicatiilor, atacuri cibernetice sau alte situatii de criza, potrivit unui comunicat al Bancii Centrale a Suediei.

Sistemul permite efectuarea platilor offline la magazinele alimentare, farmacii si benzinariile deservite de personal, inclusiv atunci când problemele de comunicatii se prelungesc pâna la sapte zile.

Pentru ca plata sa fie procesata, cumparatorul trebuie sa foloseasca un card fizic si codul PIN. Cardul este introdus în terminal, iar cipul poate autoriza tranzactia fara ca dispozitivul sa contacteze imediat banca.

Plata este pastrata temporar în memoria terminalului. Dupa restabilirea conexiunii, datele sunt transmise procesatorului, comerciantul primeste banii, iar suma este retrasa din contul cumparatorului.

Platile contactless si cardurile pastrate în portofelele digitale de pe telefon nu pot fi utilizate în acest regim. Autoritatile le recomanda suedezilor sa aiba la îndemâna cardurile fizice si sa-si cunoasca codurile PIN pentru situatii neprevazute.

Facilitatea este disponibila pentru majoritatea cardurilor Visa si Mastercard emise persoanelor cu vârsta de cel putin 18 ani de bancile participante. Printre acestea se numara Danske Bank, Handelsbanken, ICA Banken, Länsförsäkringar Bank, Nordea, SEB si Swedbank.

La proiect participa si procesatori de plati, comercianti, farmacii si companii din domeniul carburantilor. Banca Centrala a Suediei încurajeaza si alte banci si organizatii emitente de carduri sa se alature sistemului.

Masura este importanta într-o tara în care cardurile sunt principala metoda de plata, iar numerarul este folosit tot mai rar. În cazul unei pene de internet, al unui atac cibernetic sau al blocarii comunicatiilor, o mare parte dintre cumparatori ar putea ramâne temporar fara posibilitatea de a achita produsele de baza.

Prin introducerea platilor offline, autoritatile suedeze încearca sa reduca aceasta vulnerabilitate si sa se asigure ca populatia îsi poate cumpara alimente, medicamente si combustibil chiar si în timpul unei crize.

Banca Centrala a Suediei analizeaza si posibilitatea ca, în viitor, serviciul mobil de transfer Swish sa poata fi folosit fara conexiune la internet.

Parlamentul European a validat joi, la Strasbourg, relansarea negocierilor privind crearea unui euro digital, proiect aflat în impas de aproape trei ani si pe care Banca Centrala Europeana spera sa îl poata lansa în 2029, transmite Agerpres.

Eurodeputatii au aprobat decizia cu 416 voturi pentru, 169 împotriva si 22 de abtineri, dupa ce Comisia pentru afaceri economice a Parlamentului European s-a pronuntat, în iunie, pentru deschiderea discutiilor cu statele membre ale UE.

Negocierile ar urma sa înceapa în perioada urmatoare si sa duca la un compromis cu Consiliul UE asupra proiectului de lege care ar permite crearea euro digital.

Noua forma a monedei europene ar putea fi utilizata pentru plati online, în magazine sau între persoane. Practic, euro digital ar deveni o alternativa europeana la sistemele de plati electronice gestionate de operatori privati, în special americani, precum Visa, Mastercard, American Express, PayPal, Apple Pay sau Google Pay.

Comisia Europeana a propus înca din 2023 un proiect de lege pentru autorizarea euro digital, însa textul a ramas blocat în Parlamentul European.

Proiectul este criticat de sectorul bancar european, care invoca inclusiv costurile ridicate de implementare. În acelasi timp, sustinatorii initiativei spun ca sistemul ar urma sa respecte norme stricte de confidentialitate si sa ofere Europei mai multa autonomie în domeniul platilor digitale.

Banca Centrala Europeana a obtinut sprijin din partea Parlamentului European pentru lansarea euro digital, scrie Agerpres, citând Reuters.

Euro digital va fi o versiune electronica a monedei euro si va putea fi folosit pentru plati în magazine, online si între persoane, fara costuri suplimentare pentru utilizatori.

Proiectul este vazut ca o solutie prin care zona euro îsi poate reduce dependenta de retelele americane Visa si Mastercard.

BCE ar urma sa testeze euro digital timp de 12 luni, din a doua jumatate a anului viitor, iar lansarea completa este estimata pentru 2029.

Bancile europene avertizeaza însa ca proiectul ar putea costa între 4 si 6 miliarde de euro în patru ani si ar putea influenta depozitele clientilor.

Rata anuala a inflatiei în zona euro a crescut la 3,2% în luna mai, de la 3% în aprilie, potrivit unei estimari preliminare publicate de Eurostat, citata de Agerpres. Este cel mai ridicat nivel al inflatiei din zona euro înregistrat din septembrie 2023.

Cresterea preturilor ramâne peste tinta pe termen mediu a Bancii Centrale Europene, de 2%, pentru a treia luna consecutiv. Evolutia este explicata, în special, de scumpirea energiei, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au influentat preturile la petrol si gaze în Europa.

Potrivit datelor Eurostat, energia s-a scumpit cu 10,9% în luna mai, în ritm anual. În acelasi timp, preturile la alimente, alcool si tutun au crescut cu 2%, fata de un avans de 2,4% în luna aprilie.

Un semnal important pentru Banca Centrala Europeana vine si din partea inflatiei de baza, indicator care exclude preturile volatile, precum energia si alimentele. Aceasta a urcat la 2,5% în mai, de la 2,2% în aprilie, ceea ce arata ca presiunile inflationiste nu se limiteaza doar la energie.

Datele publicate de Eurostat ar putea întari argumentele pentru o majorare a dobânzilor de catre Banca Centrala Europeana la reuniunea de politica monetara din luna iunie. O astfel de decizie ar fi prima crestere a dobânzilor din ultimii aproape trei ani, în conditiile în care BCE încearca sa tina sub control efectele noilor scumpiri asupra economiei.

Aproape 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeana, adica 20,9% din populatia blocului comunitar, erau expuse în 2025 riscului de saracie sau excluziune sociala. Numarul este usor mai mic decât în 2024, când în aceasta situatie se aflau 93,3 milioane de persoane, potrivit datelor Eurostat, citate de AGERPRES.

Cele mai mari ponderi ale persoanelor aflate în risc de saracie si excluziune sociala au fost înregistrate în Bulgaria – 29%, Grecia – 27,5% si România – 27,4%. La polul opus se afla Cehia – 11,5%, Polonia – 15% si Slovenia – 15,5%.

La nivelul UE, femeile au fost mai expuse acestui risc decât barbatii: 21,9%, fata de 19,8%. Pe grupe de vârsta, cei mai vulnerabili au fost tinerii între 18 si 24 de ani, cu o rata de 26,3%, în timp ce persoanele de 65 de ani si peste au avut cel mai redus nivel de risc, de 18,8%.

Datele mai arata ca gospodariile cu copii dependenti sunt mai vulnerabile. În UE, 22,1% dintre persoanele care traiau în astfel de gospodarii erau expuse riscului de saracie sau excluziune sociala, iar România se numara printre tarile cu cele mai ridicate niveluri, cu 29,4%.

Bancile din zona euro au început sa fie mai prudente la acordarea creditelor, pe fondul tensiunilor geopolitice si al cresterii preturilor la energie generate de razboiul din Iran. Datele publicate de Banca Centrala Europeana arata ca institutiile financiare au înasprit criteriile de creditare în primul trimestru al anului, în special pentru companii, transmite Reuters, citat de Agerpres.

În acelasi timp, consumatorii din zona euro se asteapta la o inflatie mai mare. Potrivit studiului BCE, asteptarile privind inflatia pentru urmatoarele 12 luni au urcat la 4% în martie, de la 2,5% în luna precedenta. Pentru urmatorii trei ani, estimarile au crescut la 3%, peste tinta de 2% urmarita de BCE pe termen mediu.

Bancile spun ca au devenit mai atente din cauza riscurilor economice, a incertitudinilor geopolitice si a presiunilor din sectorul energetic. Unele institutii au raportat o înasprire suplimentara a conditiilor de creditare pentru companiile energetice si pentru firmele cu expunere la Orientul Mijlociu.

Analistii se asteapta ca BCE sa mentina joi dobânzile neschimbate, în asteptarea unor date mai clare despre durata si amploarea socului energetic. Totusi, daca presiunile inflationiste persista, primele majorari de dobânda ar putea veni din iunie.