Bancile slovene vor avea nevoie de capitaluri suplimentare în valoare de 4,8 miliarde de euro pentru a-si reface bilanturile, a anuntat joi Banca centrala a Sloveniei, o suma pe care tara o poate strânge singura fara a fi nevoie sa ceara ajutorul celorlalte state din zona euro, scrie capital.ro cu referire la Reuters.
Bancile slovene, detinute în principal de stat, au în prezent credite neperformante în valoare de aproximativ 7,9 miliarde de euro, echivalentul a 20% din PIB, iar pietele financiare speculeaza de mai multe luni ca Slovenia va fi urmatoarea tara din zona euro care va solicita un program de asistenta.
Potrivit guvernatorului Bancii centrale a Sloveniei, Bostjan Jazbec, cele mai mari 3 banci slovene au nevoie de o recapitalizare de 3,12 miliarde de euro. Potrivit documentelor guvernamentale, cele 3 banci ar urma sa primeasca 2,1 miliarde de euro sub forma de bani gheata, vor strânge alte 441 milioane de euro din impunerea de pierderi detinatorilor de obligatiuni si vor obtine alte 905 milioane de euro sub forma de bonduri garantate de Guvern.
De asemenea, alte 5 banci slovene mai mici trebuie si ele sa strânga 1,6 miliarde de euro din partea capitalului privat pâna în luna iunie 2014. Potrivit datelor Bancii centrale, Raiffeisen Slovenia va avea nevoie de o majorare de capital de 113 milioane de euro, Hypo Alpe-Adria Bank are nevoie de o recapitalizare de 221 milioane de euro în timp ce UniCredit Slovenia are nevoie de doar 14 milioane de euro.
Guvernul de la Ljubljana a cerut deja aprobarea Parlamentului pentru a recapitaliza bancile cu pâna la 4,7 miliarde de euro. Guvernul sloven intentioneaza sa creeze o structura de tip „banca de rebuturi” care sa regrupeze credite neperformante în valoare de pâna la 4 miliarde de euro si ar facilita vânzarea bancilor sanatoase. Însa Slovenia are nevoie de aprobarea UE pentru a putea începe sa transfere creditele neperformante. Se estimeaza ca recapitalizarea sectorului bancar va duce datoria guvernamentala a Sloveniei la 75,6% din PIB.
Chiar daca Slovenia a evitat pentru moment situatia în care sa ceara ajutorul partenerilor din zona euro, economistii sustin ca fosta republica iugoslava va trebui sa scoata la vânzare companiile detinute în continuare stat, printre care se numara banci, companii de telecomunicatii si supermarketuri.