„Realitatea Economica”<\/strong>.<\/p>\nEvolutiile pozitive au fost:<\/em><\/p>\nVolumul total al creditelor noi a crescut cu 7,8%<\/strong> \u00een iulie fata de aceiasi perioada a anului precedent (f-a-p), dupa o scadere cu 12% \u00een iunie. Cresterea a fost determinata preponderent de creditele \u00een lei acordate persoanelor fizice (+30%) si a celor \u00een valuta straina acordate persoanelor juridice (+8,4%). O asemenea \u00a0expansiune a creditarii este un fenomen mai putin obisnuit \u00een conditiile unor riscuri macroeconomice sporite, dar si av\u00e2nd \u00een vedere abordarea traditionala foarte conservativa\u00a0a bancilor moldovenesti vis-a-vis de activele sale. Prin urmare, cauza tine mai degraba de combinatia dintre excedentul de lichiditati din cadrul sistemului bancar si politica monetara acomodativa promovata de BNM.<\/p>\nTotusi, cel mai probabil, principalii beneficiari ai acestor\u00a0\u00eemprumuturi sunt clientii fideli ai bancilor, care dispun si de istorii creditare favorabile; iar sursele de finantare ram\u00e2n \u00een continuare o constr\u00e2ngere majora pentru mediul de afaceri\u00a0autohton, \u00een special pentru \u00eentreprinderile mici si mijlocii.<\/p>\n
Volumul transferurilor de peste hotare \u00een favoarea persoanelor fizice a crescut cu 4,5%<\/strong> \u00een iulie (f-a-p). Evolutia este determinata de transferurile din Federatia Rusa: cele exprimate \u00een ruble rusesti au crescut cu 46% (f-a-p). \u00cen acelasi timp, transferurile exprimate \u00een euro, majoritatea din care provin din UE, au diminuat cu 9,6% (f-a-p), relev\u00e2nd situatia economica mai dificila din aceasta regiune. Evident, cresterea remitentelor este o veste buna doar pe termen scurt, at\u00e2t timp c\u00e2t acestea compenseaza \u00eentr-o anumita masura deficitul de cont curent si sustin cererea interna.<\/p>\nCresterea volumului banilor \u00een circulatie cu 11,4%<\/strong> \u00een iulie (f-a-p).\u00a0Indicatorul respectiv reflecta, de regula, consumul final si intermediar, care este un rezultat al cresterii creditelor\u00a0noi si a remitentelor. La r\u00e2ndul sau, acesta explica \u00eembunatatirea dinamicii importurilor si a \u00eencasarilor fiscale din TVA si accize.<\/p>\nTendintele pozitive au fost umbrite de c\u00e2teva vesti proaste:<\/em><\/p>\nReducerea exporturilor cu 10% \u00een iulie<\/strong>\u00a0(f-a-p), dupa o crestere de 3,7% \u00een luna precedenta. Aceasta a fost determinata preponderent de racirea cererii din tarile UE (exporturile \u00een UE au diminuat cu 23,5% f-a-p). Totodata, remarcam si \u00eencetinirea vizibila a exporturilor moldovenesti spre CSI, de la o rata de\u00a0 crestere de 6,7% \u00een iunie la doar\u00a00,2% \u00een iulie, f-a-p, fapt ce denota \u00eenrautatirea situatiei economice si pe aceste piete.<\/p>\nCalitatea portofoliilor bancare ram\u00e2ne nefavorabila.<\/strong><\/p>\nPonderea\u00a0 deducerilor la pierderi pentru credite \u00een total credite a constituit 5,12% \u00een luna iulie, fiind \u00een crestere continua de la \u00eenceputul anului, c\u00e2nd aceasta a fost de doar\u00a03,59%. Fenomenul dat se explica, pe de o parte, de \u00eenrautatirea situatiei financiare a clientilor bancari, iar pe de alta parte, de nivelul \u00eenalt de incertitudine privind perspectivele macroeconomice imediate.<\/p>\n
Astfel, norii de incertitudine continua sa planeze deasupra economiei nationale si regionale. Totusi, \u00een urmatoarele luni ne putem\u00a0astepta la stabilizarea economiei moldovenesti, evident \u00een absenta unor socuri economice majore. Totodata, momentul relansarii economice ferme nu poate fi anticipat cu precizie si este foarte posibil sa \u00eent\u00e2rzie. Aceasta depinde de calitatea reformelor si a guvernarii economice si de situatia economica externa si alti factori ce nu pot fi influentati pe intern.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ultimele date publicate de BNM si BNS scot \u00een evidenta o evolutie relativ ambigua a economiei moldovenesti. Acestea ne-au adus at\u00e2t vesti bune, care inspira un anumit optimism, c\u00e2t si vesti proaste, care ne reamintesc de vulnerabilitatea …<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3211,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[13],"tags":[],"class_list":["post-18606","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-moldova"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18606","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18606"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18606\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27889,"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18606\/revisions\/27889"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3211"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18606"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18606"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18606"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}