{"id":19528,"date":"2013-10-22T00:00:00","date_gmt":"2013-10-21T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/new.bancamea.md\/?p=19528"},"modified":"2026-08-31T21:54:20","modified_gmt":"2026-08-31T18:54:20","slug":"romania-din-cele-peste-40-banci-prezente-pe-piata-in-2-3-ani-vor-ramane-doar-15","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/new.bancamea.md\/?p=19528","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia: Din cele peste 40 banci prezente pe piata, \u00een 2-3 ani vor ram\u00e2ne doar 15"},"content":{"rendered":"\n

Piata bancara din Rom\u00e2nia se va restructura si \u00een urmatorii 2 sau 3 ani vor ram\u00e2ne doar 15 banci, din care 5 – 6 universale, plus o alta categorie de banci mai mici, dar specializate pe anumite nise, a declarat directorul general al Bancii Carpatica (BCC), Johan Gabriels<\/strong>, scrie capital.ro<\/strong><\/a>.<\/p>\n

\u201eSistemul bancar rom\u00e2nesc este \u00eentr-un proces de restructurare care va continua si \u00een anii urmatori. Dintre cele peste 40 de banci prezente pe piata rom\u00e2neasca, la finele acestui proces probabil ca vom regasi doar 15 banci, 5 – 6 banci mari, universale, si o categorie de banci mai mici, specializate\u201d, a spus Johan Gabriels.<\/p>\n

Seful BCC a declarat ca atunci c\u00e2nd a venit \u00een Rom\u00e2nia, \u00een 2009, toata lumea \u00eei spunea ca piata rom\u00e2neasca nu poate sustine 40 de banci si ca \u00een 2-3 ani vom vedea o reducere a numarului acestora p\u00e2na la 5-10. Cu toate acestea, suntem la 4 ani distanta si \u00eenca avem peste 40 de banci prezente \u00een piata.<\/p>\n

\u201eSituatia s-a schimbat destul de mult. Acum unele banci sunt fortate sa iasa de pe piata locala \u00een urmatorii ani pentru a respecta promisiunile facute de centralele acestor banci fata de UE, FMI, BM sau guvernele locale\u201d<\/strong> a spus Johan Gabriels.<\/p>\n

Directorul general al BCC crede ca aceste promisiuni nu vor disparea si vor accelera procesul de restructurare al sectorului bancar.<\/p>\n

\u201eCred ca avem trei stadii aici. \u00cen prima faza majoritatea bancilor care s-au decis sa plece din Rom\u00e2nia au crezut ca detin o afacere solida pe care o vor vinde \u00een profit, peste valoarea contabila. Doi sau trei ani mai t\u00e2rziu aceste banci au realizat ca au supraestimat situatia deoarece existau prea multe banci de v\u00e2nzare si prea putini cumparatori pentru nivelul de pret cerut. \u00cen schimb, daca bancile respective ar fi acceptat sa-si v\u00e2nda operatiunile cu un discount de 10-30%, majoritatea lor ar fi fost deja restructurate. Etapa aceasta a fost una de aroganta\u201d, a explicat Johan Gabriels.<\/p>\n

\u00cen faza a doua, din 2011, realiz\u00e2nd ca nu gasesc niciun cumparator pentru ceea ce doresc sa v\u00e2nda, bancile s-au razg\u00e2ndit si s-au decis sa-si v\u00e2nda afacerea bucata cu bucata. Mai \u00eent\u00e2i au \u00eenchis unele sucursale, apoi au redus numarul de angajati pentru ca la final sa \u00eencerce sa-si v\u00e2nda portofoliile. \u00cen opinia lui Gabriels, problema era ca acum numarul de cumparatori potentiali pentru portofoliile bancilor care \u00eesi doreau iesirea de pe piata s-a redus fata de cei interesati sa cumpere integral o banca. Un astfel de cumparator potential trebuia sa opereze deja pe piata locala si mai era necesar sa fie unul dintre principalii jucatori pentru a putea realiza integrarea portofoliilor si, \u00een acelasi timp, sa ram\u00e2na profitabil.<\/p>\n

\u00cen cea de-a treia faza se poate sa vedem unele banci, care sunt nevoite sa paraseasca piata rom\u00e2neasca si care nu au reusit sa-si v\u00e2nda operatiunile sau portofoliile, depun\u00e2ndu-si licenta la Banca Nationala pentru a respecta termenele agreate cu UE, FMI, BM sau CE.<\/p>\n

\u201eVorbim despre banci cu originea \u00een tari precum Grecia, Portugalia, Cipru sau Spania. Nu conteaza performanta financiara sau dimensiunea bilantului, ci faptul ca Rom\u00e2nia nu reprezinta o piata tinta pentru aceste banci\u201d<\/strong> a mai spus Gabriels.<\/p>\n

\u00cen schimb, pentru bancile rom\u00e2nesti, Rom\u00e2nia este piata principala si acestea au locul lor \u00een sistemul bancar rom\u00e2nesc. Referindu-se la cele 5-6 banci mari, universale, ce vor ram\u00e2ne la finele procesului de restructurare, Gabriels considera ca, pentru a fi profitabile, acestea ar trebui sa aiba o cota de piata de 7-10%. Bancile specializate pot fi chiar mai profitabile pe o anumita nisa dec\u00e2t bancile mari. Pentru aceste banci flexibilitatea este mai importanta pentru a putea beneficia de pe urma oportunitatilor din piata asa ca a avea un bilant mai mare sau mai multe active nu este \u00eentotdeauna \u00een avantajul acestora.<\/p>\n

\u201eMa astept ca \u00een urmatorii ani volumul total de credite sa se mentina stabil la nivelul sistemului bancar rom\u00e2nesc, dar daca ne concentram atentia asupra volumelor de credite ale anumitor banci vom observa deplasarea expunerilor dinspre bancile care doresc sa iasa de pe piata locala catre cele care vor ram\u00e2ne\u201d, a concluzionat Gabriels.<\/p>\n

Banca Comerciala Carpatica este o institutie financiara cu sediul central \u00een Sibiu, \u00eenfiintata \u00een 15 iulie 1999, la initiativa unor oameni de afaceri si a unor reprezentanti ai mai multor societati private rom\u00e2nesti si straine. Capitalul bancii este majoritar rom\u00e2nesc si actiunile acesteia sunt listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Piata bancara din Rom\u00e2nia se va restructura si \u00een urmatorii doi sau trei ani vor ram\u00e2ne doar 15 banci, din care 5 – 6 universale, plus o alta categorie de banci mai mici, dar specializate pe anumite nise, a declarat directorul general al Bancii …<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4791,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14],"tags":[],"class_list":["post-19528","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interntional"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19528","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19528"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19528\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28493,"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19528\/revisions\/28493"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4791"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19528"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19528"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/new.bancamea.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19528"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}