Bancamea

Blog

  • UE schimba regulile pentru angajatii detasati în alte tari

    UE schimba regulile pentru angajatii detasati în alte tari

    Companiile care detaseaza salariati într-un alt stat al Uniunii Europene vor trebui sa pregateasca mai atent documentele si perioadele de lucru în strainatate. Noile conditii vizeaza notificarea detasarii, certificatul A1 si trimiterea repetata a aceleiasi persoane într-o tara, potrivit Agerpres.

    Reforma europeana privind coordonarea sistemelor de securitate sociala a fost sustinuta în prima lectura de Parlamentul European în iulie 2026. Aprobarea formala din partea Consiliului Uniunii Europene este asteptata în septembrie, dupa aproape zece ani de negocieri.

    Regulile nu se vor aplica imediat. Dupa adoptare si publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cele mai multe schimbari privind detasarea salariatilor vor avea o perioada de tranzitie de 24 de luni.

    Un angajat detasat va putea ramâne asigurat în sistemul de securitate sociala al statului de origine. Certificatul A1, care confirma tara în care sunt achitate contributiile sociale, va fi însa verificat mai riguros. Companiile vor trebui sa demonstreze existenta unei legaturi reale între salariat, angajator si statul respectiv.

    Activitatile care nu depasesc trei zile consecutive într-un interval de 30 de zile vor fi exceptate de la notificarea prealabila si de la obtinerea certificatului A1. Obligatiile nu se vor aplica nici calatoriilor de afaceri. Exceptia pentru deplasarile scurte nu va fi disponibila însa în constructii, sector considerat mai expus fraudelor si practicilor abuzive.

    Angajatii recrutati special pentru a fi trimisi la munca în alt stat vor trebui sa fi fost asigurati cel putin trei luni în tara în care este stabilita compania. Conditia poate influenta atât recrutarea personalului, cât si calendarul detasarilor.

    Apar reguli noi si pentru detasarile repetate. Dupa o perioada de 24 de luni, aceeasi persoana va putea fi trimisa din nou în acelasi stat numai dupa o pauza de minimum doua luni. Masura urmareste sa limiteze folosirea detasarilor succesive pentru activitati care sunt, în realitate, permanente.

    Autoritatile vor putea solicita informatii si documente suplimentare atunci când apar neclaritati privind certificatul A1. Daca sunt identificate greseli sau date incorecte, documentul va putea fi modificat ori retras, inclusiv retroactiv.

    În 2024, în Uniunea Europeana, Spatiul Economic European, Elvetia si Regatul Unit au fost emise aproximativ 5,6 milioane de certificate A1. Dintre acestea, circa 3,6 milioane au vizat lucratori detasati.

    România a emis 48.198 de certificate A1, cu aproximativ 46% mai putine decât în anul precedent. Aproape doua treimi dintre documentele eliberate pentru detasare au vizat angajati din constructii.

  • EnergBank ajusteaza programul Sucursalei Centru pentru luna septembrie

    EnergBank ajusteaza programul Sucursalei Centru pentru luna septembrie

    Daca obisnuiesti sa mergi la Sucursala Centru a EnergBank din Chisinau, merita sa tii cont de o mica schimbare de program. Pe parcursul lunii septembrie, unitatea de pe strada Mihai Eminescu 74 va avea o pauza fixa de masa.

    În perioada 1–30 septembrie 2026, sucursala va fi deschisa de luni pâna vineri, între 08:30 si 16:30.

    Pauza de masa va fi între 13:00 si 14:00, iar sâmbata si duminica unitatea nu va activa.

    Pentru detalii suplimentare, poti suna la 022 858 085 sau verifica informatiile pe site-ul EnergBank.

  • Cardurile au depasit numeric populatia Moldovei: peste 4,2 milioane în circulatie

    Cardurile au depasit numeric populatia Moldovei: peste 4,2 milioane în circulatie

    La sfârsitul anului 2025, în Republica Moldova se aflau în circulatie 4,21 milioane de carduri de plata, cu 12,2% mai multe decât cu un an înainte, arata datele publicate de Banca Nationala a Moldovei. Numarul este considerabil mai mare decât populatia cu resedinta obisnuita a tarii, estimata de Biroul National de Statistica la 2,3656 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026. 

    Raportat la populatie, rezulta aproximativ 1,8 carduri pentru fiecare locuitor. Asta nu înseamna însa ca fiecare persoana detine aproape doua carduri, deoarece aceeasi persoana poate avea mai multe carduri, inclusiv la banci diferite.

    Cresterea numarului de carduri a fost însotita de o utilizare tot mai frecventa a acestora pentru achitari. Potrivit BNM, în 2025, numarul platilor fara numerar efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova a crescut cu 26,1% fata de anul precedent.

    Tot mai raspândite sunt si serviciile bancare accesate de la distanta. Numarul detinatorilor activi ai instrumentelor de plata electronice cu acces la distanta a ajuns la 1,74 milioane, în crestere cu 14,7% într-un an. BNM explica evolutia în principal prin majorarea numarului utilizatorilor de mobile banking.

    În acelasi timp, prin MIA Plati Instant au fost procesate pe parcursul anului trecut 15,1 milioane de tranzactii, în valoare de 13,3 miliarde de lei. Din 31 iulie 2025, sistemul permite si efectuarea platilor catre institutiile publice direct din aplicatiile mobile, inclusiv pentru taxe, impozite, amenzi si servicii administrative.

    În total, Sistemul Automatizat de Plati Interne a procesat în 2025 31,2 milioane de tranzactii, cu o valoare de 1.503,2 miliarde de lei.

    Datele BNM indica astfel o extindere continua a platilor digitale în Republica Moldova, atât prin cresterea numarului de carduri aflate în circulatie, cât si prin utilizarea mai frecventa a platilor fara numerar si a serviciilor bancare digitale.

  • Reguli noi pentru investitori: facilitati de la 25 milioane de euro si acorduri cu Guvernul de la 50 milioane

    Reguli noi pentru investitori: facilitati de la 25 milioane de euro si acorduri cu Guvernul de la 50 milioane

    Guvernul a aprobat proiectul noii Legi cu privire la investitii, care va oferi investitorilor locali si straini conditii mai clare si mai previzibile de activitate, în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

    Noua lege urmareste sa stimuleze investitiile în sectoare cu potential ridicat de crestere si valoare adaugata, inclusiv tehnologii digitale, energie, infrastructura, sanatate, cercetare si inovare, investitii verzi si proiecte care contribuie la dezvoltarea regionala.

    Una dintre principalele noutati este introducerea unui regim special pentru investitiile strategice. Procedurile administrative vor fi simplificate, iar Agentia de Investitii va functiona ca punct unic de contact pentru investitori.

    Pentru investitiile de cel putin 25 de milioane de euro vor putea fi acordate facilitati funciare, iar proiectele de minimum 50 de milioane de euro vor putea beneficia de Acorduri de investitii încheiate cu Guvernul Republicii Moldova.

    Proiectul stabileste si criterii mai clare pentru acordarea facilitatilor investitionale, conditiile de aplicare si perioadele pentru care acestea pot fi oferite. Totodata, noua lege consolideaza protectia juridica a investitorilor si reglementeaza modul de cooperare în cazul litigiilor internationale.

    „Investitiile au nevoie de reguli clare, predictibilitate si un cadru în care proiectele importante pentru economie sa poata fi realizate mai usor. Noua lege creeaza aceste conditii si introduce, pentru prima data, un regim clar pentru investitiile strategice”, a declarat viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltarii Economice si Digitalizarii, Eugeniu Osmochescu.

    În 2025, investitiile în economia Republicii Moldova au ajuns la 41,4 miliarde de lei, în crestere cu 17,6% fata de anul precedent. Activitatea investitionala s-a intensificat în special în infrastructura si în dezvoltarea capacitatilor de productie.

    Tot în 2025, Republica Moldova a atras investitii straine directe de aproximativ 409 milioane de euro, iar stocul total al investitiilor straine directe acumulate în economie a ajuns la circa 5,4 miliarde de euro. Cea mai mare parte a capitalului provine din tarile Uniunii Europene, iar industria prelucratoare ramâne unul dintre principalele domenii în care sunt directionate investitiile straine.

  • Fara preturi în doua valute: Bulgaria încheie perioada de tranzitie la euro

    Fara preturi în doua valute: Bulgaria încheie perioada de tranzitie la euro

    Începând cu 9 august 2026, comerciantii din Bulgaria nu mai sunt obligati sa afiseze preturile simultan în euro si în leva. Pretul oficial al bunurilor si serviciilor va fi indicat în euro, dupa încheierea perioadei de un an în care afisarea dubla a fost obligatorie, relateaza AGERPRES, cu referire la Novinite.

    Sistemul dual de afisare a preturilor a fost introdus pe 8 august 2025, în contextul pregatirilor pentru trecerea Bulgariei la moneda unica europeana. Pe parcursul acestei perioade, comerciantii au fost obligati sa indice pe etichete atât suma în leva, cât si echivalentul în euro, în conditii grafice similare, pentru a evita confuzia consumatorilor.

    De acum înainte, valoarea în leva va putea fi pastrata pe etichete doar optional si cu caracter informativ. Comerciantii trebuie sa indice clar ca suma exprimata în euro reprezinta pretul efectiv care trebuie achitat.

    Conversia continua sa fie facuta la cursul oficial de 1 euro = 1,95583 leva, iar sumele rezultate trebuie rotunjite conform regulilor stabilite prin legislatia privind adoptarea euro.

    Trecerea la afisarea exclusiva în euro nu obliga companiile sa înlocuiasca imediat toate meniurile, cataloagele sau listele de preturi deja tiparite. Acestea pot fi utilizate în continuare daca suma în euro este evidentiata drept pretul actual, iar cea în leva apare doar ca referinta.

    Autoritatile bulgare vor continua controalele privind eventualele majorari nejustificate de preturi, conversiile incorecte sau alte practici comerciale neloiale. De la introducerea euro au fost aplicate aproximativ 1.550 de amenzi si 700 de sanctiuni, în valoare totala de circa 1,8 milioane de euro.

    Cetatenii care mai detin leva le pot schimba în continuare. Bancile comerciale vor efectua conversia pâna la 31 decembrie 2026, în timp ce Banca Nationala a Bulgariei va continua sa schimbe leva în euro gratuit, fara limita de suma si fara termen-limita.

  • PIB-ul UE a depasit 18.000 de miliarde de euro. Tarile cu cele mai mari ponderi

    PIB-ul UE a depasit 18.000 de miliarde de euro. Tarile cu cele mai mari ponderi

    Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a fost evaluat la 18.800 de miliarde de euro în 2025, iar Germania a ramas cea mai mare economie din blocul comunitar, potrivit datelor publicate de Eurostat si citate de AGERPRES.

    Economia Germaniei a însumat aproximativ 4.500 de miliarde de euro, reprezentând 23,8% din PIB-ul total al UE. Astfel, aproape un sfert din activitatea economica a Uniunii Europene a fost concentrata în cea mai mare economie a blocului.

    Germania a fost urmata de Franta, cu o pondere de 15,8%, si de Italia, cu 12%. Împreuna, cele trei state au generat peste jumatate din economia Uniunii Europene.

    În clasament urmeaza Spania, care a reprezentat 9% din PIB-ul UE, Tarile de Jos – 6,2%, Polonia – 4,9%, Belgia – 3,4%, iar Irlanda si Suedia au avut fiecare câte 3,2%.

    PIB-ul României a fost evaluat la aproximativ 380 de miliarde de euro, echivalentul a 2% din economia Uniunii Europene. România s-a situat dupa Austria, cu o pondere de 2,7%, si Danemarca, cu 2,2%.

    Cele mai mici ponderi au fost înregistrate de Malta, cu 0,1%, precum si de Cipru, Estonia si Letonia, fiecare cu câte 0,2% din PIB-ul total al UE.

  • Premiera pentru economia Moldovei: o companie trece pragul de un miliard de euro

    Premiera pentru economia Moldovei: o companie trece pragul de un miliard de euro

    Energocom a încheiat anul 2025 cu venituri din vânzari de 20,28 miliarde de lei, devenind prima companie din Republica Moldova care depaseste pragul de un miliard de euro într-un singur an, arata o analiza publicata de Mold-Street.

    Veniturile companiei de stat au crescut cu peste 36% fata de 2024, când au însumat aproximativ 14,9 miliarde de lei. Rezultatul este si cu aproape 18% mai mare decât precedentul record, înregistrat în 2023. Datele publicate de Agentia Proprietatii Publice confirma ca Energocom a avut cele mai mari venituri dintre companiile din portofoliul statului.

    Cresterea ar putea fi explicata prin volumul mai mare al tranzactiilor cu energie electrica si gaze naturale. Un rol important l-a avut si preluarea activitatii de furnizare a gazelor naturale de la Moldovagaz, începând cu septembrie 2025, noteaza sursa citata.

    Încasarile mai mari nu au adus însa si un profit mai mare. Energocom a raportat pentru anul trecut un rezultat net de 430,6 milioane de lei, cu aproximativ 46% sub nivelul din 2024, când profitul companiei se apropia de 793,2 milioane de lei.

    În clasamentul companiilor moldovenesti dupa venituri, Energocom este urmata de Moldovagaz, cu 15,39 miliarde de lei, Moldretail Group, operatorul retelei Linella, cu 14,54 miliarde de lei, Loteria Nationala a Moldovei, cu 13,26 miliarde de lei, si Rompetrol Moldova, cu 11,21 miliarde de lei.

  • Profit record pentru grupul din care face parte EXIMBANK: 5,6 miliarde de euro în sase luni

    Profit record pentru grupul din care face parte EXIMBANK: 5,6 miliarde de euro în sase luni

    Grupul bancar Intesa Sanpaolo, din care face parte si EXIMBANK Moldova, a încheiat primul semestru din 2026 cu un profit net de 5,6 miliarde de euro, în crestere cu 6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit unui comunicat publicat de institutia financiara din tara noastra.

    Doar în trimestrul al doilea, profitul net a ajuns la 2,8 miliarde de euro, cu 7% peste nivelul raportat în perioada similara din 2025. În urma rezultatelor din primele sase luni, grupul si-a majorat estimarea pentru întregul an si se asteapta acum la un profit net de peste 10 miliarde de euro în 2026.

    Intesa Sanpaolo anunta ca va distribui în noiembrie dividende intermediare de 3,8 miliarde de euro. În total, suma care ar urma sa fie returnata actionarilor în acest an, prin dividende si rascumparari de actiuni, este estimata la aproximativ 9,4 miliarde de euro.

    Activitatea de creditare a continuat sa creasca pentru al cincilea trimestru consecutiv. Creditele acordate clientilor au fost cu 5% mai mari decât în aceeasi perioada a anului trecut, iar depozitele au crescut cu 7%.

    Potrivit grupului, în primul semestru au fost oferite finantari de peste 44 de miliarde de euro pentru familii si companii. Activele financiare ale clientilor au depasit 1.500 de miliarde de euro, iar activele administrate au crescut cu 49 de miliarde de euro.

    Veniturile nete din dobânzi au avansat în pofida reducerii ratelor de pe piata, iar Intesa Sanpaolo si-a majorat prognoza pentru acest indicator la peste 15 miliarde de euro în 2026. Veniturile din comisioane au crescut cu 5%, sustinute de serviciile de administrare a averilor, investitii si asigurari.

    În acelasi timp, cheltuielile operationale s-au redus cu 1%. Raportul dintre costuri si venituri a coborât la 35,9%, nivel pe care grupul îl atribuie investitiilor în tehnologie si procesului de digitalizare.

    Intesa Sanpaolo sustine ca nu observa o deteriorare a calitatii portofoliului de credite. Fluxurile de credite neperformante au ramas la niveluri reduse, iar costul anualizat al riscului a fost de 20 de puncte de baza. Rata capitalului comun de rang întâi s-a situat la 13,1%.

    În comunicat este mentionata si tranzactia legata de Monte dei Paschi di Siena, despre care grupul afirma ca ar putea extinde baza de clienti cu aproximativ sase milioane de persoane si ar genera sinergii estimate la 2,9 miliarde de euro.

    Intesa Sanpaolo estimeaza ca, în urma extinderii activitatii, activele financiare ale clientilor ar putea ajunge la 2.000 de miliarde de euro pâna în 2029, iar profitul net anual ar putea depasi 16 miliarde de euro.

    Grupul anunta si un program de recrutare care prevede angajarea a 13.100 de tineri în urmatorii ani.

    Intesa Sanpaolo este cel mai mare grup bancar din Italia si activeaza pe mai multe piete internationale.

  • Plati cu cardul fara internet: solutia lansata de Suedia pentru situatii de criza

    Plati cu cardul fara internet: solutia lansata de Suedia pentru situatii de criza

    Suedezii pot achita cu cardul alimente, medicamente si combustibil chiar si atunci când conexiunea la internet nu functioneaza. Facilitatea este disponibila din 1 iulie 2026 si urmareste sa mentina platile functionale în cazul unor întreruperi grave ale comunicatiilor, atacuri cibernetice sau alte situatii de criza, potrivit unui comunicat al Bancii Centrale a Suediei.

    Sistemul permite efectuarea platilor offline la magazinele alimentare, farmacii si benzinariile deservite de personal, inclusiv atunci când problemele de comunicatii se prelungesc pâna la sapte zile.

    Pentru ca plata sa fie procesata, cumparatorul trebuie sa foloseasca un card fizic si codul PIN. Cardul este introdus în terminal, iar cipul poate autoriza tranzactia fara ca dispozitivul sa contacteze imediat banca.

    Plata este pastrata temporar în memoria terminalului. Dupa restabilirea conexiunii, datele sunt transmise procesatorului, comerciantul primeste banii, iar suma este retrasa din contul cumparatorului.

    Platile contactless si cardurile pastrate în portofelele digitale de pe telefon nu pot fi utilizate în acest regim. Autoritatile le recomanda suedezilor sa aiba la îndemâna cardurile fizice si sa-si cunoasca codurile PIN pentru situatii neprevazute.

    Facilitatea este disponibila pentru majoritatea cardurilor Visa si Mastercard emise persoanelor cu vârsta de cel putin 18 ani de bancile participante. Printre acestea se numara Danske Bank, Handelsbanken, ICA Banken, Länsförsäkringar Bank, Nordea, SEB si Swedbank.

    La proiect participa si procesatori de plati, comercianti, farmacii si companii din domeniul carburantilor. Banca Centrala a Suediei încurajeaza si alte banci si organizatii emitente de carduri sa se alature sistemului.

    Masura este importanta într-o tara în care cardurile sunt principala metoda de plata, iar numerarul este folosit tot mai rar. În cazul unei pene de internet, al unui atac cibernetic sau al blocarii comunicatiilor, o mare parte dintre cumparatori ar putea ramâne temporar fara posibilitatea de a achita produsele de baza.

    Prin introducerea platilor offline, autoritatile suedeze încearca sa reduca aceasta vulnerabilitate si sa se asigure ca populatia îsi poate cumpara alimente, medicamente si combustibil chiar si în timpul unei crize.

    Banca Centrala a Suediei analizeaza si posibilitatea ca, în viitor, serviciul mobil de transfer Swish sa poata fi folosit fara conexiune la internet.

  • 21,8 milioane de euro economisite de moldoveni si companii: efectele trecerii la euro

    21,8 milioane de euro economisite de moldoveni si companii: efectele trecerii la euro

    Moldovenii si companiile au economisit aproximativ 21,8 milioane de euro la schimbul valutar, dupa ce euro a devenit moneda de referinta pentru stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc, arata datele Bancii Nationale a Moldovei.

    Schimbarea a fost facuta la 1 ianuarie 2025, când euro a înlocuit dolarul SUA ca moneda fata de care cursul leului este calculat direct. De atunci, tranzactiile în euro au crescut, pe piata exista mai multa lichiditate, iar diferenta dintre cursul de cumparare si cel de vânzare s-a redus.

    În perioada ianuarie 2025–iunie 2026, diferenta medie dintre cursurile de cumparare si vânzare a euro a fost de 16 bani, fata de 21 de bani în 2024. Cu alte cuvinte, costul schimbului de euro s-a redus cu aproximativ 24%.

    Raportata la volumul tranzactiilor efectuate, aceasta scadere înseamna economii nete estimate la 21,8 milioane de euro pentru persoanele fizice si companii. În acelasi timp, diferenta dintre cursurile de cumparare si vânzare a dolarului a crescut usor, cu aproximativ un ban, reducând partial beneficiul obtinut la euro.

    BNM precizeaza ca suma este o estimare orientativa, deoarece costurile schimbului valutar depind si de evolutiile de pe pietele internationale, de cererea si oferta de valuta, de lichiditate si de concurenta dintre banci.

    Trecerea la euro ca moneda de referinta nu înseamna ca leul moldovenesc a fost legat sau fixat de euro. Cursul continua sa fie stabilit în functie de tranzactiile efective si de raportul dintre cererea si oferta de valuta.

    Pâna la începutul anului 2025, BNM calcula direct cursul dolarului fata de leu, iar cursul euro era stabilit ulterior prin raportare la cotatiile internationale. Acum este calculat direct cursul EUR/MDL, iar valoarea leului fata de dolar si alte valute este determinata ulterior.

    Euro a fost ales deoarece are un rol tot mai important în economia Republicii Moldova. La momentul adoptarii deciziei, peste 60% din tranzactiile comerciale externe si aproximativ 70% din remiteri erau efectuate în moneda europeana.

    Schimbarea a influentat si modul în care sunt administrate rezervele internationale. BNM a vândut pe piata externa 623,4 milioane de dolari si a cumparat echivalentul a 596,2 milioane de euro, pentru a apropia structura rezervelor de profilul valutar al economiei.

    La cursul înregistrat pe 30 iunie 2026, suma pastrata în dolari ar fi valorat aproximativ 545,6 milioane de euro. Comparativ cu suma obtinuta dupa conversie, diferenta pozitiva este estimata la 50,6 milioane de euro.

    Aceasta suma nu reprezinta însa un profit încasat, ci rezultatul unei comparatii cu scenariul ipotetic în care dolarii ar fi fost pastrati în rezerve. Valoarea poate creste sau scadea, în functie de evolutia cursului dintre euro si dolar.