Va prezentam în continuare un interviu acordat publicatiei ????????????? ????????? (Logos Press) de catre Valerian Mîrzac, Presedintele Consiliului Moldindconbank, în care dumnealui povesteste despre starea sistemului bancar, evolutia bancii, relatia cu organizatiile financiare internationale, actionarii bancii si decizia de a atrage un investitor strategic. Sursa: infotag.md.
– Domnule Mîrzac, astazi în mass-media se vorbeste destul de des despre sistemul bancar din Republica Moldova si, de cele mai multe ori, nu în plan pozitiv. Dvs., ca persoana ce cunoaste situatia din interior, cum apreciati sectorul bancar la momentul actual?
Valerian Marzac: Vorbind despre sistemul bancar din Republica Moldova, nu putem sa ne referim la ele separat de acele evenimente ce au loc astazi în tara si în regiune. Iar aceste evenimente, spre regret, în mare parte nu pot fi catalogate drept pozitive. În primul rând, este vorba de criza financiara mondiala, care a trecut de la starea acuta la cea cronica, iar din acest motiv influenta negativa, inclusiv asupra economiei Republicii Moldova, este destul de mare. Afara de problemele mondiale si regionale binecunoscute, Moldova s-a confruntat si cu un sir de provocari interne, care, într-un final, au rezultat în recesiune si scaderea produsului intern brut în anul 2015 cu 0,5%, devalorizarea considerabila a monedei nationale, accelerarea inflatiei anuale pâna la 13,6% si alte tendinte negative. Este evident ca aceste si alte fenomene neplacute au influentat negativ sectorul bancar al tarii, care a pierdut într-o anumita masura încrederea cetatenilor.
– Dar cunoscutul „miliard” a avut vreo influenta asupra situatiei generale?
– A influentat si, din pacate, influenta lui nu s-a limitat doar la pierderile banesti pentru tara. În opinia mea, pierderile de reputatie pentru Republica Moldova si pentru sectorul financiar pot fi chiar si mai mari. Problemele în negocierile cu Fondul Monetar International si cu alti parteneri de dezvoltare sunt legate si de acest „miliard”. În acelasi timp, simtim o anumita raceala din partea partenerilor externi fata de tara, în general, si fata de piata bancara, în particular.
Pe acest fundal negativ sectorul bancar a dat dovada de o stabilitate buna, continua sa genereze profit si chiar sa se dezvolte. Astfel, în anul trecut si în primul trimestru al anului curent, activele, portofoliile de credite si de depozite continua sa creasca. Suficienta capitalului constituie 27,8%, ceea ce este cu mult mai mare decât nivelul minim admis de BNM (16%) si de recomandarile Basel. Însa, trebuie sa recunoastem, cota creditelor neperformante în acest an este în crestere, confirmând tendintele negative existente în economia nationala.
– Cum se dezvolta Moldindconbank în acest context?
– Daca ne vom uita la structura activelor si obligatiunilor în dinamica anuala din ultimii cinci ani, inclusiv si pentru anul 2015, vom vedea ca Moldindconbank a întreprins multe actiuni concrete pentru consolidarea sa si pentru atingerea unei situatii financiare stabile. În aceasta perioada ritmul de dezvoltare a bancii a fost cu mult mai mare decât media pe sistem, inclusiv si fata de principalii concurenti. Capitalul normativ total al bancii a crescut în aceasta perioada de 2,5 ori si la moment a ajuns la peste 1,5 mlrd. lei. Chiar si în 2015, activele bancii s-au majorat cu 17,7%, depozitele – cu 31,1%, cresterea portofoliului de credite al Moldindconbank a asigurat mai bine de jumatate din cresterea creditelor în sistemul bancar. Dupa o asemenea crestere rapida, în primul trimestru al anului 2016 banca s-a dezvoltat în sistem într-un ritm mediu. Totodata, vreau sa mentionez ca în aceasta perioada a anului curent Moldindconbank a obtinut cel mai mare profit în sistemul bancar pâna la formarea rezervelor si impozitare – 218 mil. lei. Din acest profit doua treimi au fost directionate în „rezervele pentru posibile pierderi”. În aceste „vremuri tulburi”, conducerea bancii încearca sa directioneze cât mai multe mijloace spre formarea rezervelor, deoarece prezenta acestora sporeste nivelul de protejare a bancii si clientilor sai fata de fenomenele de criza. De asemenea, Moldindconbank dispune astazi de cea mai mare si mai dezvoltata retea – 191 de filiale si agentii pe întreg teritoriul tarii, deservind aproape jumatate de milion de persoane fizice si juridice. Moldindconbank este o banca de sistem a Republicii Moldova care deserveste si crediteaza toate ramurile economiei, precum si îndeplineste un rol social semnificativ.
– Vorbind despre creditare, ce parere aveti despre faptul ca unii experti acuza bancile ca paraziteaza pe valorile mobiliare de stat, în loc sa crediteze economia?
– Am raspuns partial la aceasta întrebare atunci când am prezentat cifrele de crestere a portofoliului de creditare al bancii pentru anul 2015. Categoric nu sunt de acord cu afirmatiile precum ca bancile sunt interesate doar de câstigul momentan. De la fondare si pâna în prezent, Moldindconbank este un creditor activ al economiei. Banca noastra detine aproximativ a patra parte din piata creditara bancara. Cota portofoliului de credite în toate activele constituie 55%, ceea ce este unul dintre cei mai mari indici în sistemul bancar. Totodata, orice banca trebuie sa se gândeasca la diversificarea activelor. În orice tara valorile mobiliare de stat reprezinta unele dintre activele cele mai lichide si mai sigure. Consider ca Moldindconbank a procedat corect si astazi are cel mai mare portofoliu de VMS, în acest fel institutia este cea mai mare banca creditoare a Guvernului. Sectorul bancar trebuie sa sustina statul în aceste timpuri grele. Caci aceasta înseamna achitarea la timp a pensiilor, salariilor si îndemnizatiilor sociale. Desigur, întelegem ca pentru noi acesta este un fenomen temporar, iar statul în orice caz trebuie sa-si balanseze bugetul nu din contul cresterii continue a datoriei de stat. Unii „experti guru” repeta în presa cuvintele anumitor bancheri despre posibila incapacitate a statului sa-si îndeplineasca obligatiunile privind valorile mobiliare. În calitate de cetatean al acestei tari si de bancher care se bazeaza în deciziile sale pe analiza detaliata si pe intuitie, vreau sa spun ca pentru stat ajutorul bancilor prin mecanismul VMS este acum foarte important si oportun. Banca va continua sa sustina statul, reiesind din posibilitatile sale si tinând cont de toate riscurile. Este alegerea noastra, justificata din punct de vedere economic. Însa activitatea creditarii depinde nu doar de dorinta bancii de a credita, dar si de posibilitatea agentilor economici de a atrage credite si de a promova proiecte cu perspectiva si profitabile pentru ei. Desigur, în timpul scaderii activitatii economice si a cresterii dobânzilor la credite scade brusc si numarul celor care solicita credite. Asteptam ca începerea micsorarii ratelor dobânzilor la principalele instrumente ale politicii monetare, întreprinsa de Banca Nationala a Moldovei ca urmare a scaderii inflatiei anuale pâna la 9,4%, va determina micsorarea ratelor la depozite si la credite si, respectiv, va spori interesul agentilor economici si persoanelor fizice fata de creditare. În perioada martie-mai a anului curent s-a observat deja tendinta de micsorare a ratelor dobânzilor la VMS si la noile credite acordate. În opinia noastra, în primul rând va creste cererea la creditele în lei moldovenesti, iar cea mai slaba cerere va fi la creditele în euro, din cauza volatilitatii relativ înalte a cursului de schimb.
– Revenind la „miliard”, s-ar putea repeta oare asa ceva? În ce masura astazi BNM tine sub control situatia în sectorul bancar si cum apreciati calitatea supravegherii?
– În primul rând, nu as acuza doar Banca Nationala a Moldovei de admiterea furtului „miliardului”. Cred ca în Moldova acest lucru a fost posibil din cauza mai multor factori si, în opinia mea, un rol important l-a avut situatia politica care s-a creat pe atunci în tara. În acelasi timp, cred ca toti au tras concluziile – Parlamentul, Guvernul, BNM, bancile, precum si partenerii de dezvoltare. Începând cu iunie 2015, BNM a instituit supravegherea speciala la trei banci din sistem, a caror cota totala constituie aproximativ 67% din întreaga piata financiara. Aceasta supraveghere permite urmarirea activitatii acestor banci, practic, în regim de timp real, iar, la necesitate, chiar si implicarea în activitatea curenta a acestor institutii financiare. În rezultat, câteva saptamâni în urma, Ambasadorul SUA în Moldova, iar recent si guvernatorul BNM au mentionat ca situatia în aceste trei banci nu poate fi comparata cu situatia celor trei banci lichidate. Desigur, eu, ca reprezentant al bancii comerciale, as vrea ca supravegherea din partea BNM sa aiba anumite limite rezonabile. Însa noi avem o atitudine întelegatoare fata de astfel de cerinte înalte fata de bancile din sistem, mai ales ca sunt dictate si de catre organizatiile financiare internationale si sunt legate, în primul rând, de calitatea componentei actionarilor.
– Dvs. va întâlniti cu reprezentantii organizatiilor financiare internationale si, daca da, care sunt relatiile cu ei?
– Printre bancile moldovenesti Moldindconbank are cel mai mare volum de împrumuturi atrase din partea organizatiilor financiare internationale. Acest lucru vorbeste despre încrederea din partea acestor institutii, precum si de nivelul înalt al relatiilor cu banca.
În ultimul timp, împreuna cu domnul Leonid Talmaci ne-am întâlnit cu seful delegatiei UE în Moldova, cu sefii reprezentantelor Bancii Mondiale si FMI în Moldova, nemaivorbind de nenumaratele întâlniri cu directorul regional al BERD, precum si cu reprezentantii FMO. Ei au avut un rol deosebit în dezvoltarea bancii si prin programele lor investitionale au sustinut Moldindconbank si agentii economici care beneficiaza de serviciile noastre. Conducerea bancii a avut întrevederi si cu reprezentantii Ambasadelor SUA si Germaniei. Discutiile si întâlnirile cu reprezentantii organizatiilor financiare internationale se desfasoara diplomatic, într-un mod deschis, constructiv si noi gasim la ei mai multa întelegere decât la altii, fapt confirmat înca o data de întâlnirile noastre recente la adunarea anuala a BERD, pentru care noi suntem recunoscatori.
– Vorbind despre supravegherea activitatii bancilor, nu putem trece pe lânga cerinta FMI fata de autoritatile Moldovei referitor la transparenta actionarilor. La una dintre banci au fost deja blocati actionarii care detin peste 40% din actiuni. Nu va temeti ca s-ar putea întâmpla ceva asemanator si la banca dvs.?
– În prezent Moldindconbank are peste 900 de actionari, dintre care 21 detin o cota mai mare de 1%. Aceasta informatie, inclusiv beneficiarii efectivi, este deschisa pentru fiecare, fiind plasata pe site-ul oficial al bancii. Practic, nu s-au produs nici un fel de modificari în componenta actionarilor înca din 2009, când, la recomandarea BERD referitor la transparenta, actionarii bancii, înregistrati în jurisdictii off-shore, au trecut procedura de de-off-shorizare. De atunci, actionarii bancii sunt transparenti pâna la beneficiarii efectivi. Pâna în prezent BNM nu a înaintat pretentii oficiale catre actionarii bancii, desi noi cunoastem cerintele FMI fata de autoritatile Republicii Moldova în acest domeniu: deja nu mai este suficient sa stii beneficiarul efectiv al oricarui actionar, acesti beneficiari trebuie sa treaca procedura de verificare si aprobare a BNM, abia dupa aceasta pot deveni actionari cu drepturi depline ai bancii comerciale. Acest lucru va însemna ca BNM va confirma statutul deplin al oricarui actionar al bancii, indiferent de cota în capitalul social.
– Poate ca e corect asa? Pentru ca, sa admitem, despre Moldindconbank se spune ca apartine lui Veaceslav Platon, iar o parte din actionarii nominali sunt pur si simplu un paravan?
– În prezent, din informatia accesibila bancii si pe care o detine chiar si BNM reiese ca Veaceslav Platon controleaza direct si indirect pâna la 4,5% din actiunile bancii. Trebuie sa recunoastem ca informatia care circula în presa în aceasta privinta creeaza anumite dificultati în activitatea bancii, iar domnului Platon – reclama gratuita (zâmbeste). Aceste probleme au fost discutate si la BNM. S-a ajuns pâna la aceea ca, într-un anumit moment, i-am spus domnului Platon ca, din cauza lui, banca are o serie de probleme si i-am propus sa-si vânda actiunile la bursa, iar el a fost de acord. Însa, spre regret, deocamdata nu sunt cumparatori interesati, care sa corespunda cerintelor BNM.
– Dvs. personal, în business, sunteti legat de domnul Platon? Sincer.
– Eu o sa va ofer informatia, iar dvs. chibzuiti de sine statator. În anul 1992 am devenit actionar al Moldindconbank. În aprilie 1997 actionarii mi-au încredintat functia de presedinte al Consiliului (pâna atunci am fost vicepresedinte al Consiliului), fapt pentru care le sunt recunoscator. Veaceslav Platon a devenit actionar al bancii mai târziu, în 1999. În business noi niciodata nu am avut nimic în comun. Afara de aceasta, eu sunt singurul actionar care, împreuna cu firma mea de familie SC „MVI” SRL,în aprilie 2008, potrivit procedurii în vigoare, am fost confirmat de Consiliul Administrativ al BNM drept actionar ce detine o cota substantiala în capitalul Moldindconbank (la acel moment cota substantiala constituia peste 5%). Mai mult, în anii 2008-2009 aceasta problema a fost examinata si de BERD, care nu a avut nicio întrebare în aceasta privinta. Însa, dupa cum se stie, presa întotdeauna are dreptul sa se exprime mai liber. Concluziile va apartin.
– Cum apreciati situatia pietei actiunilor bancare?
– Se observa o situatie paradoxala. A trecut destul de mult timp de la criza din 2008-2009, iar piata nu s-a restabilit. Investitorii de portofoliu straini, la fel ca si cei locali, nu au mai revenit pe aceasta piata. Desi si pâna la începerea procedurii de lichidare a trei banci cunoscute si dupa, majoritatea bancilor genereaza un profit bun, patru cele mai mari banci achita anual dividende, însa pe piata de valori asa si nu se observa un rulaj al actiunilor bancilor, în acceptie clasica.
Se pare ca problema are radacini mai adânci. În opinia mea, astfel de factori precum pierderea încrederii în piata moldoveneasca, sistemul dur si complicat al detinerii si al rulajului actiunilor bancilor, precum si volumul mic al pietei determina ca actiunile bancilor sa fie putin atractive, inclusiv pentru investitorii strategici, lucru pe care noi l-am simtit din experienta proprie. Presupun ca, cu timpul, regulile actuale vor fi îmblânzite, economia se va activa, bancile vor confirma un trend pozitiv pe toate directiile si piata actiunilor bancare se va restabili, fapt ce va influenta pozitiv asupra competitivitatii sectorului bancar prin atragerea investitiilor.
– Este adevarat ca Moldindconbank vrea sa atraga un investitor strategic?
– Aceasta informatie este absolut adevarata, fapt despre care banca a informat societatea prin intermediul presei. Consider ca atragerea unui investitor strategic cu reputatie internationala va avea un efect pozitiv asupra dezvoltarii ulterioare a Moldindconbank si a sectorului financiar-bancar al tarii, în general. Întelegând ca timpul actionarilor neinstitutionali ai institutiilor financiare se apropie de sfârsit în Republica Moldova, precum si faptul ca cerintele BNM se vor înaspri în continuare, m-am consultat cu un sir de actionari si am ajuns la opinia comuna referitoare la necesitatea atragerii unui investitor strategic cu o cota care sa depaseasca 50% din capitalul social. Acest lucru poate fi realizat prin vânzarea directa a actiunilor din partea actionarilor existenti sau prin emisiunea suplimentara de actiuni. Vreau sa clarific din start ca gasirea unui investitor strategic nu este legata de necesitatea atragerii capitalului suplimentar, ci doar de dorinta de a atrage un actionar majoritar, acceptat de BNM.
– Procesul de atragere a investitorului strategic a fost initiat de BNM sau de banca însasi?
– Acest proces a fost initiat exclusiv de catre mine la sfârsitul anului 2015 din motivele enuntate mai sus. Despre aceasta am anuntat la sedinta din decembrie a Consiliului bancii. În anul curent au urmat pasi concreti pe aceasta directie.
Am informat conducerea BNM despre intentiile noastre si am primit recomandarile corespunzatoare, inclusiv referitor la consultantul financiar, care va fi atras în vederea accelerarii acestui proces. Problema a fost acceptata de Consiliul bancii si la adunarea extraordinara a actionarilor din 20 aprilie 2016. La momentul actual am desfasurat deja negocieri cu un sir de banci si în timpul apropiat asteptam anumite rezultate. În cadrul vizitei mele la adunarea anuala a BERD la Londra, au fost desfasurate 11 întrevederi, inclusiv si în aceasta privinta, cu banci europene si organizatii financiare mari. Banca a primit un sir de oferte din partea unor institutii financiare europene cunoscute, care vor sa intre în rolul de consultant financiar.
De asemenea, vreau sa mentionez ca, pâna va fi identificat potentialul investitor strategic, marii actionari sunt gata sa-si transmita actiunile pe un termen de câtiva ani în trustul unei companii internationale, acceptata de BNM, deoarece procesul de intrare a investitorului strategic necesita timp si siguranta.
Sursa text si imagine: infotag.md
