Categorie: Moldova

Guvernul a aprobat proiectul noii Legi cu privire la investitii, care va oferi investitorilor locali si straini conditii mai clare si mai previzibile de activitate, în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Noua lege urmareste sa stimuleze investitiile în sectoare cu potential ridicat de crestere si valoare adaugata, inclusiv tehnologii digitale, energie, infrastructura, sanatate, cercetare si inovare, investitii verzi si proiecte care contribuie la dezvoltarea regionala.

Una dintre principalele noutati este introducerea unui regim special pentru investitiile strategice. Procedurile administrative vor fi simplificate, iar Agentia de Investitii va functiona ca punct unic de contact pentru investitori.

Pentru investitiile de cel putin 25 de milioane de euro vor putea fi acordate facilitati funciare, iar proiectele de minimum 50 de milioane de euro vor putea beneficia de Acorduri de investitii încheiate cu Guvernul Republicii Moldova.

Proiectul stabileste si criterii mai clare pentru acordarea facilitatilor investitionale, conditiile de aplicare si perioadele pentru care acestea pot fi oferite. Totodata, noua lege consolideaza protectia juridica a investitorilor si reglementeaza modul de cooperare în cazul litigiilor internationale.

„Investitiile au nevoie de reguli clare, predictibilitate si un cadru în care proiectele importante pentru economie sa poata fi realizate mai usor. Noua lege creeaza aceste conditii si introduce, pentru prima data, un regim clar pentru investitiile strategice”, a declarat viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltarii Economice si Digitalizarii, Eugeniu Osmochescu.

În 2025, investitiile în economia Republicii Moldova au ajuns la 41,4 miliarde de lei, în crestere cu 17,6% fata de anul precedent. Activitatea investitionala s-a intensificat în special în infrastructura si în dezvoltarea capacitatilor de productie.

Tot în 2025, Republica Moldova a atras investitii straine directe de aproximativ 409 milioane de euro, iar stocul total al investitiilor straine directe acumulate în economie a ajuns la circa 5,4 miliarde de euro. Cea mai mare parte a capitalului provine din tarile Uniunii Europene, iar industria prelucratoare ramâne unul dintre principalele domenii în care sunt directionate investitiile straine.

Energocom a încheiat anul 2025 cu venituri din vânzari de 20,28 miliarde de lei, devenind prima companie din Republica Moldova care depaseste pragul de un miliard de euro într-un singur an, arata o analiza publicata de Mold-Street.

Veniturile companiei de stat au crescut cu peste 36% fata de 2024, când au însumat aproximativ 14,9 miliarde de lei. Rezultatul este si cu aproape 18% mai mare decât precedentul record, înregistrat în 2023. Datele publicate de Agentia Proprietatii Publice confirma ca Energocom a avut cele mai mari venituri dintre companiile din portofoliul statului.

Cresterea ar putea fi explicata prin volumul mai mare al tranzactiilor cu energie electrica si gaze naturale. Un rol important l-a avut si preluarea activitatii de furnizare a gazelor naturale de la Moldovagaz, începând cu septembrie 2025, noteaza sursa citata.

Încasarile mai mari nu au adus însa si un profit mai mare. Energocom a raportat pentru anul trecut un rezultat net de 430,6 milioane de lei, cu aproximativ 46% sub nivelul din 2024, când profitul companiei se apropia de 793,2 milioane de lei.

În clasamentul companiilor moldovenesti dupa venituri, Energocom este urmata de Moldovagaz, cu 15,39 miliarde de lei, Moldretail Group, operatorul retelei Linella, cu 14,54 miliarde de lei, Loteria Nationala a Moldovei, cu 13,26 miliarde de lei, si Rompetrol Moldova, cu 11,21 miliarde de lei.

Un pensionar de 83 de ani din Chisinau ar fi fost convins sa investeasca 740.000 de euro în presupuse proiecte imobiliare din raionul Dubasari. Banii au fost transmisi în mai multe transe unui barbat de 51 de ani, care a fost retinut pentru 72 de ore, scrie Moldova1.md.

Schema ar fi fost pusa în aplicare în perioada 2023–2025. Potrivit anchetatorilor, suspectul ar fi câstigat încrederea pensionarului prezentându-i acte si înscrisuri falsificate, care ar fi confirmat existenta proiectelor.

Victima i-ar fi transmis barbatului, în mai multe etape, suma totala de 740.000 de euro. Oamenii legii sustin ca banii nu au fost investiti, ci ar fi fost însusiti de suspect.

În cadrul investigatiei, politistii au efectuat perchezitii la domiciliul si în automobilul barbatului. Au fost ridicate mai multe probe, care urmeaza sa fie examinate în dosarul penal.

Suspectul a fost retinut pentru 72 de ore. În cazul în care va fi gasit vinovat, acesta risca între 8 si 15 ani de închisoare.

Republica Moldova pregateste extinderea schimbului automat de informatii privind conturile financiare. Un proiect de lege în acest sens urmeaza sa fie examinat de Parlament în prima lectura, la propunerea Comisiei pentru economie, buget si finante.

Documentul a fost elaborat de Ministerul Finantelor, împreuna cu Serviciul Fiscal de Stat, si vine în contextul angajamentelor internationale asumate de Moldova în domeniul transparentei fiscale.

Noile reguli vor include mai multe categorii de date despre titularii conturilor si despre conturile raportabile. Aceste informatii vor putea fi transmise automat între autoritatile competente, în baza acordurilor internationale la care Republica Moldova este parte.

Masura are scopul de a ajuta autoritatile fiscale sa urmareasca mai bine informatiile financiare relevante si sa reduca riscurile de ascundere a veniturilor.

Proiectul vizeaza si domeniul serviciilor de plata si al monedei electronice. Mai exact, societatile emitente de moneda electronica vor putea transmite catre Serviciul Fiscal de Stat informatiile prevazute de tratatele internationale, fara ca acest lucru sa fie considerat o încalcare a secretului profesional.

Noile norme ar urma sa intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar entitatile vizate vor începe sa raporteze informatiile conform cerintelor actualizate din 2028.

Republica Moldova este membra a Forumului Global OCDE din 2016 si si-a asumat aplicarea standardelor internationale privind transparenta si schimbul de informatii fiscale. Acordul privind schimbul automat de date a fost ratificat în 2022.

În prezent, 122 de tari sunt membre ale Forumului Global OCDE.

Peste 1 miliard de euro, sub forma de parteneriate investitionale, instrumente de finantare si proiecte noi, au fost anuntati în cadrul EU-Moldova Investment Conference, desfasurata la Chisinau.

Evenimentul a adus la aceeasi masa oficiali din Republica Moldova si Uniunea Europeana, institutii financiare internationale, investitori, antreprenori si reprezentanti ai sectorului privat. Discutiile au vizat noi oportunitati de investitii, finantare si dezvoltare a afacerilor în Republica Moldova.

Conferinta a fost organizata de Guvernul Republicii Moldova si Comisia Europeana, cu sprijinul Ministerului Dezvoltarii Economice si Digitalizarii si al Agentiei de Investitii.

Evenimentul a avut loc la un an de la lansarea Planului de Crestere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, un pachet de investitii de pâna la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

Conferinta a fost deschisa de Maia Sandu, Presedinta Republicii Moldova, Marta Kos, Comisara Europeana pentru Extindere, si Alexandru Munteanu, Prim-ministrul Republicii Moldova.

În discursul sau, Maia Sandu a vorbit despre angajamentul Republicii Moldova de a construi o economie mai predictibila, mai transparenta si mai competitiva, conectata tot mai puternic la piata europeana.

„Când investiti în Moldova, investiti într-o tara al carei viitor este ancorat în Europa — în reguli care devin reguli europene: reguli privind concurenta, tratamentul echitabil si protectia pe care o asteapta orice investitor serios. Pe masura ce ne aliniem legile si institutiile la cele ale celei mai mari piete unice din lume, va invitam sa priviti încotro se îndreapta Moldova — sa veniti din timp si sa parcurgeti acest drum alaturi de noi”, a declarat Maia Sandu.

Unul dintre cele mai importante momente ale conferintei a fost ceremonia de semnare a parteneriatelor investitionale. Aceasta a evidentiat cooperarea dintre Uniunea Europeana, institutiile financiare internationale si investitorii privati.

Printre companiile selectate în cadrul apelului privind investitiile în Republica Moldova se numara INVL Asset Management, TET, Micro Nano Tech, Balkan Pharmaceuticals, KB Container, Danube Logistics, BOSAQ si C.I. VED-MAR AGRO.

Acestea activeaza în domenii importante pentru dezvoltarea economiei: piata de capital, infrastructura digitala, productie high-tech, industria farmaceutica, productie industriala, logistica, infrastructura de apa si agricultura cu valoare adaugata.

În cadrul conferintei au fost anuntate si mai multe parteneriate de finantare, dezvoltate împreuna cu institutii financiare internationale si parteneri financiari. Printre acestea se numara proiecte sustinute de Uniunea Europeana, precum Programul de Eficienta Energetica în Cladiri, Programul de Modernizare a Scolilor, dar si initiative implementate de BERD si alte facilitati de finantare.

Parteneriatele vor sprijini investitii în eficienta energetica, infrastructura, digitalizare, acces la finantare pentru companii, energie regenerabila, dezvoltare industriala si cresterea sectorului privat.

Totodata, Guvernul Republicii Moldova a prezentat patru noi proiecte private de investitii, în valoare totala de 364 de milioane de euro.

Este vorba despre:

Renovatio/Greenvolt – investitie anuntata de 280 de milioane de euro;

Holcim – investitie anuntata de 50 de milioane de euro;

Gvura – investitie anuntata de 29 de milioane de euro;

BauTex – investitie anuntata de 5 milioane de euro.

În total, parteneriatele, instrumentele de finantare si noile proiecte private depasesc 1 miliard de euro. Potrivit autoritatilor, acest lucru arata interesul tot mai mare pentru Republica Moldova ca destinatie pentru investitii strategice, energie curata, productie, digitalizare si conectivitate regionala.

Marta Kos, Comisara Europeana pentru Extindere, a declarat ca proiectele anuntate arata ca Republica Moldova poate contribui la competitivitatea, securitatea, viitorul digital si capacitatea industriala a Europei.

„Proiectele de investitii anuntate astazi arata ca Republica Moldova nu este doar o tara pe care Uniunea Europeana o sprijina ferm, ci si o tara care poate contribui în mod real la competitivitatea, securitatea, viitorul digital si capacitatea industriala a Europei”, a spus Marta Kos.

La rândul sau, Alexandru Munteanu, Prim-ministrul Republicii Moldova, a mentionat ca tara intra într-o noua etapa de dezvoltare economica, în care reformele, integrarea europeana si investitiile încep sa produca rezultate concrete.

„Republica Moldova intra într-o noua etapa de dezvoltare economica, în care reformele, integrarea europeana si investitiile încep sa produca rezultate concrete. Anunturile de astazi arata ca Moldova nu este doar o tara cu potential, ci o tara în care investitori seriosi, institutii financiare si parteneri europeni sunt pregatiti sa dezvolte proiecte pe termen lung”, a declarat Alexandru Munteanu.

Eugeniu Osmochescu, viceprim-ministru si ministru al Dezvoltarii Economice si Digitalizarii, a subliniat ca Planul de Crestere al Uniunii Europene si parteneriatele anuntate transforma reformele în oportunitati reale de investitii.

Agenda conferintei a inclus sectoare esentiale pentru competitivitatea Republicii Moldova pe termen lung: energie, transport si logistica, lanturi valorice industriale, procesare agroalimentara, investitii rurale, digitalizare, sanatate, biotehnologie si dezvoltare tehnologica.

Platile cu cardul par sa fi devenit alegerea preferata pentru tot mai multi oameni. Potrivit unui sondaj publicat pe bancamea.md, 95% dintre respondenti au declarat ca platesc aproape doar cu cardul.

Alti 5% dintre respondenti au spus ca platesc mai mult cu cardul, dar pastreaza si numerar.

Niciun respondent nu a ales optiunile „50/50”, „mai mult cash” sau „doar cash, nu am încredere în carduri”.

Rezultatele arata o preferinta clara pentru platile digitale, mai ales în contextul în care cardul este tot mai folosit pentru cumparaturi zilnice, plati online, servicii, transport sau abonamente. Totusi, numerarul ramâne pentru unii o solutie de rezerva, utila în situatii în care plata cu cardul nu este disponibila.

Sondajul are un caracter orientativ si reflecta opiniile cititorilor care au ales sa participe.

Moldovenii au folosit tot mai des cardul în primele trei luni ale anului. Valoarea totala a operatiunilor efectuate cu carduri emise în Republica Moldova a depasit 53,57 miliarde de lei în primul trimestru din 2026, în crestere cu 14,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit datelor BNM, citate de Mold-Street.

În total, au fost efectuate aproape 89 de milioane de operatiuni cu cardul, cu circa 13,9 milioane mai multe decât în primul trimestru din 2025. Cea mai mare parte au fost plati fara numerar: 81,8 milioane de operatiuni.

Si ca valoare, platile fara numerar au crescut vizibil. Acestea au însumat 28,87 miliarde de lei, cu peste 22,5% mai mult decât în aceeasi perioada a anului trecut. Cardurile de debit au fost folosite cel mai mult, generând plati de aproape 28,3 miliarde de lei.

Retragerile de numerar au continuat sa aiba o pondere importanta, dar au crescut mai lent, cu aproximativ 6%, ajungând la peste 24,7 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, moldovenii înca scot bani cash, dar platile cu cardul câstiga tot mai mult teren.

Dupa sistemele de plata, cardurile MasterCard domina atât ca numar de tranzactii, cât si ca valoare, fiind urmate de Visa. American Express are o pondere nesemnificativa.

Daca urmeaza sa faci o plata online, Comisia Nationala a Pietei Financiare (CNPF) atrage atentia ca cele mai multe probleme apar din graba: un site gresit, o suma introdusa incorect sau un link „suspect” pot costa scump.

Pentru plati mai sigure, CNPF recomanda sa verifici, înainte de confirmare, câteva lucruri simple:

• Foloseste doar site-uri si aplicatii oficiale, de încredere. Uita-te ca adresa sa înceapa cu „https://” si sa vezi simbolul lacatului în bara de adrese.

• Verifica atent suma si destinatarul (plus eventuale taxe/comisioane) înainte sa apesi „Plateste”. Daca e un magazin online, merita sa citesti rapid si recenziile.

• Urmareste tranzactiile din cont: verifica periodic extrasul si, daca poti, seteaza limite de tranzactii, ca sa reduci pierderile în cazul unui cont compromis.

• Informeaza-te din timp despre taxe si comisioane ale serviciului de plata electronica.

• Activeaza autentificarea în doi pasi (2FA) ori de câte ori e disponibila – e unul dintre cele mai eficiente „scuturi” pentru conturi.

• Fii atent(a) la phishing: e-mailuri, SMS-uri sau apeluri suspecte. Nu da click pe link-uri, nu descarca fisiere si nu oferi date personale sau financiare daca ai dubii.

• Activeaza notificarile de tranzactii, ca sa vezi imediat orice miscare din cont.

CNPF mai precizeaza ca, atunci când ai suspiciuni de frauda, e important sa suni imediat emitentul cardului si sa explici situatia. Iar daca ai neclaritati sau consideri ca ti-au fost încalcate drepturile de consumator, poti apela Telefonul Consumatorului din cadrul CNPF: 022 85 95 95.

În 2025, valoarea platilor fara numerar a urcat la 120 miliarde lei, depasind pentru prima data retragerile de numerar, care au totalizat 113 miliarde lei. Datele prezentate de Banca Nationala a Moldovei vizeaza tranzactiile cu carduri emise în Republica Moldova si în strainatate.

Evolutia din ultimii ani arata o schimbare clara de comportament: daca în 2020 platile fara numerar erau de 25 miliarde lei, în 2025 au ajuns la 120 miliarde lei – de aproape cinci ori mai mult. În acelasi timp, retragerile de numerar au crescut mai lent (de la 59 miliarde lei în 2020 la 113 miliarde lei în 2025), iar în 2025 au fost depasite de platile digitale.

Trendul indica, pe scurt, ca oamenii folosesc tot mai des cardul/telefonul la cumparaturi si servicii, iar infrastructura de plati devine mai matura. Pentru economie, asta înseamna mai multa digitalizare si un sistem de plati mai eficient; pentru consumatori si afaceri, înseamna mai multa comoditate si tranzactii mai usor de urmarit.

Serviciile publice destinate mediului de afaceri (G2B) urmeaza sa fie digitalizate în continuare, cu suportul Bancii Mondiale. Comisia parlamentara pentru politica externa a aprobat avizul consultativ pentru încheierea unui acord de grant, care vizeaza o finantare suplimentara în cadrul programului M-Grow, orientata spre cresterea competitivitatii întreprinderilor micro, mici si mijlocii.

Grantul este în valoare de 350.000 de dolari si este destinat dezvoltarii sistemului informational „Registrul garantiilor mobiliare”. Proiectul va fi implementat de Ministerul Justitiei si este inclus în angajamentele din Programul National de Aderare a Republica Moldova la Uniunea Europeana pentru perioada 2025–2029.

Autorii noteaza ca semnarea si ratificarea acordului ar trebui sa ajute companiile prin mai putina birocratie, servicii publice mai accesibile online, dar si prin extinderea accesului la finantare (în special pentru IMM-uri), ceea ce poate sustine competitivitatea firmelor locale inclusiv pe pietele externe. Initiativa este descrisa si ca un sprijin pentru prevenirea si gestionarea mai eficienta a situatiilor de criza.

În prezent, circa 75% din serviciile publice oferite mediului de afaceri sunt digitalizate: 307 din 408 servicii sunt disponibile în format digital. Totodata, 21 institutii ofera deja servicii digitale, dintr-un total de 52 entitati prestatoare.

Dupa semnare, acordul urmeaza sa fie propus Parlamentul Republicii Moldova pentru ratificare.