Ultimele date publicate de BNM si BNS scot în evidenta o evolutie relativ ambigua a economiei moldovenesti.
Acestea ne-au adus atât vesti bune, care inspira un anumit optimism, cât si vesti proaste, care ne reamintesc de vulnerabilitatea tarii noastre la dificultatile economice din regiune, scrie Expert-Grup în ultima editie a publicatiei periodice „Realitatea Economica”.
Evolutiile pozitive au fost:
Volumul total al creditelor noi a crescut cu 7,8% în iulie fata de aceiasi perioada a anului precedent (f-a-p), dupa o scadere cu 12% în iunie. Cresterea a fost determinata preponderent de creditele în lei acordate persoanelor fizice (+30%) si a celor în valuta straina acordate persoanelor juridice (+8,4%). O asemenea expansiune a creditarii este un fenomen mai putin obisnuit în conditiile unor riscuri macroeconomice sporite, dar si având în vedere abordarea traditionala foarte conservativa a bancilor moldovenesti vis-a-vis de activele sale. Prin urmare, cauza tine mai degraba de combinatia dintre excedentul de lichiditati din cadrul sistemului bancar si politica monetara acomodativa promovata de BNM.
Totusi, cel mai probabil, principalii beneficiari ai acestor împrumuturi sunt clientii fideli ai bancilor, care dispun si de istorii creditare favorabile; iar sursele de finantare ramân în continuare o constrângere majora pentru mediul de afaceri autohton, în special pentru întreprinderile mici si mijlocii.
Volumul transferurilor de peste hotare în favoarea persoanelor fizice a crescut cu 4,5% în iulie (f-a-p). Evolutia este determinata de transferurile din Federatia Rusa: cele exprimate în ruble rusesti au crescut cu 46% (f-a-p). În acelasi timp, transferurile exprimate în euro, majoritatea din care provin din UE, au diminuat cu 9,6% (f-a-p), relevând situatia economica mai dificila din aceasta regiune. Evident, cresterea remitentelor este o veste buna doar pe termen scurt, atât timp cât acestea compenseaza într-o anumita masura deficitul de cont curent si sustin cererea interna.
Cresterea volumului banilor în circulatie cu 11,4% în iulie (f-a-p). Indicatorul respectiv reflecta, de regula, consumul final si intermediar, care este un rezultat al cresterii creditelor noi si a remitentelor. La rândul sau, acesta explica îmbunatatirea dinamicii importurilor si a încasarilor fiscale din TVA si accize.
Tendintele pozitive au fost umbrite de câteva vesti proaste:
Reducerea exporturilor cu 10% în iulie (f-a-p), dupa o crestere de 3,7% în luna precedenta. Aceasta a fost determinata preponderent de racirea cererii din tarile UE (exporturile în UE au diminuat cu 23,5% f-a-p). Totodata, remarcam si încetinirea vizibila a exporturilor moldovenesti spre CSI, de la o rata de crestere de 6,7% în iunie la doar 0,2% în iulie, f-a-p, fapt ce denota înrautatirea situatiei economice si pe aceste piete.
Calitatea portofoliilor bancare ramâne nefavorabila.
Ponderea deducerilor la pierderi pentru credite în total credite a constituit 5,12% în luna iulie, fiind în crestere continua de la începutul anului, când aceasta a fost de doar 3,59%. Fenomenul dat se explica, pe de o parte, de înrautatirea situatiei financiare a clientilor bancari, iar pe de alta parte, de nivelul înalt de incertitudine privind perspectivele macroeconomice imediate.
Astfel, norii de incertitudine continua sa planeze deasupra economiei nationale si regionale. Totusi, în urmatoarele luni ne putem astepta la stabilizarea economiei moldovenesti, evident în absenta unor socuri economice majore. Totodata, momentul relansarii economice ferme nu poate fi anticipat cu precizie si este foarte posibil sa întârzie. Aceasta depinde de calitatea reformelor si a guvernarii economice si de situatia economica externa si alti factori ce nu pot fi influentati pe intern.
