Categorie: Moldova

Va prezentam comunicatul Ministerului Finantelor, publicat astazi (30 august 2012), adresat deponentilor Bancii de Economii.

„Comisia centrala pentru indexarea depunerilor banesti ale cetatenilor reaminteste ca, în baza Legii nr.1530-XV din 12 decembrie 2002 privind indexarea depunerilor banesti ale cetatenilor în Banca de Economii si Hotarârii Guvernului nr. 154 din 12 martie 2012, se efectueaza plata sumelor indexate urmatoarelor categorii de vîrsta ale deponentilor “Bancii de Economii”, care au depus cererile de înregistrare pâna la 1 iunie 2012:

• deponentilor nascuti pîna în anul 1991 inclusiv pentru plata sumei indexate aferente primei etape;
• deponentilor nascuti pîna în anul 1921 inclusiv pentru plata sumei indexate aferente etapei a doua.

Pentru a beneficia de indexare, deponentii pot sa se adreseze la subdiviziunile „Bancii de Economii”.

Informatii suplimentare pot fi obtinute la telefoanele: 022-224-131, 022-225-535, 022-241-078;”

Duplicarea cardului si utilizarea lui de catre alte persoane este probabil una din cele mai vechi tipuri de fraude. Introducerea cipului a limitat drastic numarul de cazuri, totusi, clientii care mai au pe card banda magnetica, ar trebui sa fie atenti la câteva aspecte atunci când utilizeaza cardul, pentru a limita riscurile de furt de date, scrie conso.ro.

Furtul datelor este prima si poate cea mai complicata parte a duplicarii cardurilor. Chiar daca unele solutii adoptate de hoti par foarte simple, multa lume cade în capcana fara sa-si dea seama, pentru simplul motiv ca nu considera nimic suspect în modul de operare.

Cele mai frecvente modalitati de frauda sunt urmatoarele:

1. La restaurant, în magazin, la o statie de benzina sau oriunde cardul este înmânat unui chelner sau unui vânzator acesta poate sa profite de neatentia clientului si sa-l treaca mai întâi printr-un dispozitiv special, care copiaza datele si abia apoi prin POS.

Dispozitivul, denumit skimmer, poate fi de dimensiunea unui cub de gheata si nu este nevoie decât de o fractiune de secunda ca datele sa fie copiate.

2. În magazinele mici sau în cele în care nu exista camere de supraveghere datele pot fi furate prin schimbarea POS-ului cu unul identic cu cel de la banca, dar care nu doar transmite datele, dar le si pastreaza.

Astfel, printr-o diversiune relativ simpla, un grup de hoti informatici poate foarte usor sa distraga atentia vânzatorului, sa îl scoata de la ghiseu si sa schimbe în acest mod POS-ul. Ulterior, peste o saptamâna, prin acelasi mod de operare, POS-ul duplicat este schimbat din nou cu cel bun, iar datele înregistrate timp de o saptamâna sunt extrase.

Modalitatea este mai dificila deoarece implica un nivel mai ridicat de cunostinte atât informatice cât si duplicarea POS-ului.

3. O alta modalitate de furt de date folosita este inserarea unui dispozitiv de citire a datelor în ATM-uri. Dispozitivul citeste datele cardului fara a împiedica  derularea tranzactiei dorite de client, astfel încât nu ridica suspiciuni.

4. În mediul online, hackerii trimit sute de emailuri ce par oficiale si duplicheaza site-urile bancilor sau a altor companii în care solicita, sub diverse pretexte, actualizarea datelor de card.

De asemenea, în emailuri pot fi inserate si diverse linkuri care, odata accesate, downloadeaza în calculator diversi virusi care înregistreaza date personale, inclusiv parole de logare în contul de online banking.

Cei care nu sunt foarte atenti pot transmite informatii pretioase care mai apoi sunt utilizate pentru a realiza cumparaturi online sau pentru a accesa datele contului. Iar riscul este cu atât mai mare cu cât datele pot fi utilizate online fara duplicarea efectiva a cardului.

Ce se întâmpla cu datele ce au fost furate?

Obtinerea datelor este doar primul pas. Ulterior, informatiile sunt în general vândute si prelucrate. Cardurile sunt duplicate fizic si utilizate în diverse locatii sau datele sunt folosite pentru realizarea de cumparaturi online.

Cardurile duplicate nu sunt utilizate des, deoarece odata ce detinatorul observa o tranzactie suspecta anunta banca si cardul se blocheaza. Totusi, pagubele înregistrate pot fi semnificative.

Cum se pot evita fraudele?

Cea mai mare îmbunatatire adusa cardurilor în vederea cresterii protectiei este introducerea cipului. Acesta este mult mai greu de copiat decât banda magnetica, fiind practic inaccesibil hotilor de date. Mai mult, odata cu cardurile cu cip si retelele de ATM-uri si POS-uri au fost adaptate pentru a citi cipul.

Banda magnetica nu a fost eliminata, în special ca urmare a faptului ca reteaua de acceptare nu a fost upgradata în totalitate.

Totusi, în general, în cazul în care se fura datele de pe banda magnetica si se doreste utilizarea cardului duplicat la un ATM sau POS upgradat, acesta va recunoaste faptul ca respectivul card are si cip si va solicita introducerea cipului.

Exista câteva modalitati prin care riscul de frauda poate fi eliminat simtitor:

1. Nu scapati niciodata cardul din ochi si nu permiteti chelnerului sau vânzatorului sa plece cu cardul sau sa-l puna sub tejghea, unde nu vedeti ce se întâmpla.

2. În cazul în care banca emitenta ofera serviciul de alerte prin SMS este indicat sa-l achizitionati. De fiecare data când se realizeaza o tranzactie cu cardul, veti fi notificat prin SMS, astfel veti depista mult mai repede tranzactiile frauduloase.

3. Monitorizati cu regularitate extrasele de cont. Daca aveti si serviciul de internet banking, intrati cu regularitate pentru a verifica daca toate tranzactiile cu cardul sunt în ordine.

4. Nu dezvaluiti sub nicio forma datele cardului, precum codul PIN nimanui, nici chiar angajatilor bancii. În plus, banca nu solicita niciodata online actualizarea datelor de card. Nu luati în seama emailurile care par a veni din partea bancii si care va solicita date confidentiale si nu dati click pe link-urile continute.

5. Imediat ce observati o tranzactie suspecta, anuntati banca emitenta a cardului.

Banca Nationala a Moldovei a publicat indicatorii financiari pe sistemul bancar pentru luna iulie 2012.

La 31.07.2012, rata creditelor neperformante a constituit 15,2%, în descrestere fata de luna iunie (15,3%). Astefl, fiecare al 7-lea credit este considerat de catre banci pierdut sau extrem de problematic.

În termeni absoluti datoria la credite a atins suma de 32,88 miliarde lei, în crestere fata de luna precedenta (32,01 miliarde). 

Ponderea creditelor acordate în valuta este de 44,3%.

Rata creditelor neperfomante este una destul de înalta, daca sa comparam cu Spania(9,42%), care se confrunta cu probleme serioase în sistemul bancar. Pe de alta parte, Grecia a anuntat recent ca 20% din creditele acordate sunt neperfomante.

Începând cu 1 ianuarie 2013, sistemul bancar din Republica Moldova va implementa codul IBAN (International Bank Account Number) la efectuarea transferurilor transfrontaliere, anunta un comunciat al Bancii Nationale a Moldovei.

Codul IBAN este o componenta a mecanismului automatizat de procesare a transferurilor sus-mentionate si reprezinta un sir de caractere ce identifica, în mod unic, la nivel international, contul unui client la o institutie financiara prin recunoasterea de catre orice sistem bancar operant în reteaua SWIFT.

Implementarea standardului sus-mentionat va favoriza mai multe aspecte de efectuare a transferurilor internationale. Astfel, verificarea automatizata a datelor va permite minimizarea transmiterii eronate a acestora. De asemenea, validarea automatizata a informatiei despre contul beneficiarului standardizate prin codul IBAN va conditiona reducerea timpului de procesare, noteaza comunicatul BNM.

Totodata, implicarea la minimum a factorului uman si chiar excluderea acestuia la anumite etape de desfasurare a operatiunii va crea premise pentru reducerea costului final al transferului.

Conform registrului IBAN, codul pentru Moldova va fi constituit din 24 de caractere. El va contine codul tarii, identificatorul bancii si un sir de 18 cifre.

Exemplu cod IBAN: MD24AG000225100013104168

Urmariti un material video care explica mai detaliat ce înseamna codul IBAN.

Banca Nationala a Moldovei a publicat un comunicat privind piata valutara a Republicii Moldova în luna iulie 2012. Va prezentam informatiile oferite de catre BNM.

Tranzactiile pe piata valutara interna prin virament 

În luna iulie 2012 rulajul tranzactiilor pe piata valutara interna prin virament a constituit echivalentul a 660.7 mil. dolari SUA, înregistrând o majorare de 10.4%, cu 62.2 mil. dolari SUA mai mult fata de luna iunie 2012. Ponderea majoritara de 57.2% i-a revenit dolarului SUA, fiind în descrestere cu 4.5 p.p. fata de luna iunie 2012.

Luna iulie 2012 s-a caracterizat printr-o crestere a tranzactiilor în euro, reprezentând ca pondere 39.5% din rulajul pietei valutare, cu 5.1 p.p. mai mult în comparatie cu luna iunie 2012 (34.4%). Ponderea rulajului în ruble rusesti a constituit 2.6%, în descrestere fata de luna iunie 2012 cu 0.4 p.p.

De mentionat ca, rulajul pietei valutare în luna iulie 2012 a inclus si tranzactii în valute ca leul românesc, hrivna ucraineana, rubla belorusa, lira sterlina, francul elvetian, precum si alte valute straine a caror pondere a constituit aproximativ 0.7%, fiind nesemnificativa în rulajul total al pietei valutare.

Banca Nationala a Moldovei a efectuat în luna iulie 2012 operatiuni pe piata valutara interbancara în marime de 31.5 mil. dolari SUA.

Tranzactiile pe piata valutara interna în numerar

Rulajul total al tranzactiilor de cumparare/vânzare contra lei moldovenesti a principalelor valute straine efectuate pe piata valutara interna în numerar în luna iulie 2012 a constituit echivalentul a 378.1 mil. dolari SUA, majorându-se cu 9.0% comparativ cu luna precedenta.

În structura rulajului total al tranzactiilor de cumparare/vânzare contra lei moldovenesti a principalelor valute straine efectuate pe piata valutara interna în numerar, tranzactiile în euro au constituit 52.2%, în dolari SUA – 31.3%, în ruble rusesti – 14.2%, în lei românesti (0.7%) si în hrivne ucrainene (1.6%).

Comparativ cu luna precedenta, pe fondalul majorarii cu 2.7 p.p. a ponderii rulajului în ruble rusesti, s-au redus, respectiv cu 2.5 p.p. si cu 0.8 p.p., ponderea rulajului în euro, precum si ponderea rulajului în dolari SUA.

Banca Nationala a Moldovei a publicat datele privind situatia depozitelor atrase în valuta straina de catre bancile comerciale în luna iulie 2012.

Astfel, volumul total al depozitelor (la termen) atrase în valuta straina (recalculate în lei moldovenesti) în luna iulie a totalizat 1,27 mlrd lei.

65% (echivalentul a 832 mln lei) din acestea au fost atrase de la persoane fizice.

Cele mai populare termene de plasare a valutei straine este „de la 6 la 12 luni” (42% din volumul total al depozitelor atrase în valuta) si „de la 3 la 6 luni” – 32,8%. 

Rata medie a dobânzii la depozitele la termen atrase în valuta pentru persoane fizice a constituit 4,48%. În luna iunie 2012 rata medie a fost 4,18%.

Cele mai mari randamente au avut depozitele plasate la un termen „mai mare de 5 ani” (6,24%), „de la 2 la 5 ani” (5,57%) si „de la 1 la 2 ani” (5,56%). În pofida dobânzii mai mari, majoritatea populatiei a preferat plasarea economiilor la un termen de la 6 la 12 luni, unde rata medie a dobânzii a fost 4,66%, si la termene ce variaza de la 3 la 6 luni (4,58%).

Ofertele tuturor bancilor privind plasarea economiilor le puteti vizualiza în pagina Depozite efectuînd cautarea dupa valuta si termenul plasarii, sau în pagina fiecarei banci – selectând fila depozite.

Banca Nationala a Moldovei a publicat datele privind situatia depozitelor atrase de catre bancile comerciale în luna iulie 2012.

Astfel, volumul total al depozitelor (în lei) la termen atrase în luna iulie a constituit 1,54 mlrd lei, distribuite în masura egala între persoanele fizice (770,3 mln lei) si persoanele juridice (769,9 mln lei).

Cele mai populare termene de plasare a banilor ramân „de la 6 la 12 luni” (42,7% din volumul total al depozitelor la termen) si  „de la 3 la 6 luni” – 28,5% din totalul depozitelor la termen. Acesta fiind un semn ca populatia nu are dorinta sa încredinteze bancilor economiile pe perioade foarte lungi de timp. Dovada fiind faptul ca doar 7,5% din totalul depozitelor plasate sunt la un termen de la 2 la 5 ani.

Rata medie a dobânzii la depozitele (în lei) la termen pentru persoane fizice a constituit 9,62%. În luna iunie 2012 rata medie a fost de 9,16%

Cele mai mari randamente au avut depozitele plasate la un termen mai mare de 5 ani (13,19%), de la 2 la 5 ani (10,91%) si de la 1 la 2 ani (10,96%). În pofida dobânzii mai mari, majoritatea populatiei a preferat plasarea economiilor la un termen de la 6 la 12 luni, unde rata medie a dobânzii a constituit 9,75%.

Ofertele tuturor bancilor privind plasarea economiilor le puteti vizualiza în pagina Depozite efectuînd cautarea dupa valuta si termenul plasarii, sau în pagina fiecarei banci – selectând fila depozite.

GfK si Civis au anuntat rezultatele primei cercetari de marketing care ofera date oficiale despre piata bancara pentru persoane fizice din Moldova.

Concluziile studiului GfK FMDS (Financial Markets Data System) arata ca incidenta populatiei bancarizate în Moldova este de 54% din totalul locuitorilor între 18 si 70 de ani.

Fata de alte tari din Europa Centrala si de Est acest nivel de bancarizare este scazut. De exemplu, în rândul populatiei cu vârsta peste 15 ani gradul de bancarizare din Slovenia este 100%, cel din Croatia este 90%, iar cel din Polonia 71%.

În Rusia, 85% din populatia cu vârsta de peste 16 ani are o relatie cu cel putin o banca. În ceea ce priveste România, luând în considerare acelasi segment de vârsta ca si pentru studiul din Moldova (18-70 de ani), 60% utilizeaza produse bancare.

Bancarizarea pe regiuni

Gradul de utilizare a produselor bancare difera de la o regiune a Moldovei la alta. În timp ce în Chisinau este mult peste medie (74%), în Nordul tarii nivelul este mai scazut, respectiv 39%. 

De asemenea studiul arata ca o treime dintre moldoveni au economii. Din cei care au economii, doar 15% aleg produsele bancare de economisire, în vreme ce o parte semnificativa din populatie pune bani deoparte în numerar (25%).

Grafic: Gradul de bancarizare în tarile din Europa Centrala si de Est

Unibank are, de astazi, actionari noi. Toate actiunile au fost tranzactionate la Bursa de Valori a Moldovei, în 22 de pachete mai mici de 5%, anunta Publika.

Pretul de vânzare al unei actiuni a fost de 387 de lei, fata de cel nominal de 200 de lei.

Suma platita pentru toate actiunile depaseste 230 de milioane de lei. Cel mai mic pachet de actiuni are 0,1 la suta, iar cel mai mare – 4,99 la suta. Legislatia în vigoare permite cumpararea pachetelor mai mici de cinci la suta de actiuni, fara acordul Bancii Nationale.

Unibank se situeaza la mijlocul clasamentelor eficientei bancare, cu un volum al depozitelor de 879 de milioane de lei si cu un portofoliu al creditelor de 508,4 milioane de lei, potrivit Infotag.

Pâna la aceasta tranzactie, Unibank era detinuta grupul investitional austriac Vienna Capital Partners, care a cumparat-o, în anul 2007, de la banca ruseasca Petrocommert.

Deocamdata nu se stie cine sunt cumparatorii.

Procentul creditelor neperformante (NPL) aflate în portofoliul bancilor spaniole a crescut în luna iunie 2012 pâna la 9,42%, cel mai ridicat nivel înregistrat dupa 1994, arata datele comunicate vineri de Banca centrala a Spaniei, anunta Capital cu referire la Reuters.

Datele comunicate de banca centrala spaniola arata ca creditele neperfomante (în principal credite imobiliare susceptibile de a nu putea fi rambursate) au crescut cu 8,4 miliarde de euro în luna iunie 2012 pâna la 164,4 miliarde de euro, astfel ca procentul NPL a crescut de la 8,95% în luna mai pâna la 9,42% în luna iunie. În aceste conditii procentul creditelor neperformante a trecut de maximul istoric de 9,15% înregistrat în luna februarie 1994.

Bancile spaniole se confrunta cu un nou val de credite neperformante pe masura ce guvernul de la Madrid implementeaza o serie de masuri dure de austeritate care vor agrava problemele cu care se confrunta deja gospodariile cu rambursarea creditelor. În plus, rata somajului din Spania, deja cea mai mare din UE, ar urma sa continue sa creasca, ceea ce va pune si mai multa presiune pe consumatori si gospodarii.

Spania (a patra economie din zona euro) continua sa sufere pe plan economic de pe urma consecintelor spargerii bulei speculative de pe piata imobiliara în 2008, care a provocat prabusire vânzarilor de locuinte cu 32,6% în 2008 si cu 17,8% în 2009.

Se estimeaza ca în prezent exista în Spania aproximativ un milion si jumatate de locuinte nevândute (noi si vechi).