Categorie: Interntional

V-ati imaginat vre-odata cum vor arata filialele sau agentiile bancilor în 20, 30 sau 50 de ani? Vor mai exista persoane reale care sa deserveasca clientii? Care va fi relatia dintre client si banca?

Bradesco, una din cele mai mari banci din Brazilia, a lansat o astfel de reprezentanta „din viitor” într-un centru comercial din Sao Paolo. Proiectul a fost elaborat împreuna cu YDreams si a fost denumit Bradesco Next.

Prin ce se deosebeste acest proiect de filialele/reprezentantele obisnuite ale bancilor? Iata câteva exemple – bancomate biometrice, ecrane tactile oriunde în jur, asistent digtal si multe alte tehnologii avansate.

Pentru a utiliza bancomatul Bradesco Next nu aveti nevoie de card, trebuie doar sa va identificati cu ajutorul palmei. Alta trasatura a bancomatelor Bradesco, acestea trimit chitanta pe e-mail, pentru a nu „irosi” hârtia.

În cadrul reprezentantei exista camere speciale unde clientii primesc informatii detaliate despre contul lor, acestea fiind furnizate în mod digital. Daca clientul refuza sa comunice cu „robotul”, imediat la discutie se conecteaza, prin intermediul ecranelor, un specialist real.

„Aceasta a fost o provocare de a crea un spatiu inovativ de interactiune cu clientii, un loc unde tehnologiile se adapteaza la nevoile clientului”, a spus Candido Leonelli, directorul executiv Bradesco.

Urmariti mai jos materialul video si imagini cu banca viitorului – Bradesco Next.

 

 

Bancomatele biometrice.

Autentificarea biometrica la intrare în banca

 

 

Banca Centrala Europeana (BCE) nu va tipari bani pentru a rezolva criza datoriilor din zona euro, a declarat presedintele BCE, Mario Draghi, într-un discurs în fata comisiei pentru afaceri economice si monetare a Parlamentului European (PE), scrie Mediafax.

„BCE nu se poate angaja în operatiuni de finantare monetara si nu poate înlocui actiunile statelor membre ale zonei euro. Este foarte usor sa crezi ca BCE poate înlocui actiunea guvernelor sau lipsa acesteia cu tiparirea de bani. Asa ceva nu se va întâmpla„, a spus Draghi(foto).

Seful BCE a îndemnat statele euro sa continue reformele de consolidare a zonei euro.

„Fara îndoiala, procesul de consolidare fiscala va afecta, si a afectat, activitatea economica în diferite parti ale zonei euro. Dar care este alternativa? Sa nu uitam ca actuala criza a început de la aversiunea investitorilor fata de risc, vizând anumite aspecte, între care si nesustenabilitatea deficitelor si nivelurilor de îndatorare”, a afirmat Draghi.

BCE a prezentat, la începutul lunii septembrie, un program nelimitat de cumparare de obligatiuni suverane pentru a sprijini costurile de împrumut, devenite nesustenabile, ale unor state din zona euro. Achizitiile pot începe însa doar dupa ce un stat aplica pentru ajutorul Mecanismului European de Stabilitate, conditionat de reforme si austeritate.

La momentul respectiv, Draghi a declarat ca achizitiile de obligatiuni vor fi sterilizate în totalitate, urmând ca impactul asupra masei monetare sa fie neutru.

Decizia Google de a emite carti de credit, disponibile în Statele Unite în câteva saptamâni si mai târziu în alte tari, semnaleaza prima încercare a grupului de a folosi rezervele uriase de lichiditate pentru a-si sustine operatiunile cheie de cautare pe internet prin subventionarea liniilor de credit cu dobânzi reduse, scrie Ziarul Financiar.

Google va oferi clientilor credit între 200 de dolari si 100.000 de dolari pe luna pentru a plati folosirea Adwords, serviciu prin care sunt plasate mesaje lânga rezultatele cautarilor online. Încasarile din Adwords au constituit cea mai mare parte a veniturilor de 37 de miliarde de dolari din publicitate raportate de Google anul trecut.

„Nu cumparau Adwords în masura în care aveau nevoie”, a declarat Brent Callinicos, vicepresedinte si trezorier la Google. Un program pilot derulat anul trecut în SUA a condus la cheltuieli mai mari de publicitate ale clientilor.

Google a anuntat ca a stabilit dobânzile initiale considerabil sub cele ale cartilor de credit disponibile pe piata pentru afaceri mici si mijlocii. În Statele Unite, dobânda va fi de 8,99%, iar în Marea Britanie de 11,9%.

Directorii Google nu au exclus sa intre si mai mult pe piata serviciilor financiare, cu alte produse pentru afacerile mici si mijlocii, care formeaza majoritatea clientilor de publicitate ai grupului. Google nu are, însa, astfel de planuri în prezent, au spus acestia.

Doua din cele mai mari institutii elene de creditare, National Bank of Greece si Eurobank, negociaza o fuziune care ar duce la crearea celui mai mare grup bancar din Grecia, scrie capital.ro.

O astfel de tranzactie ar avea acordul guvernului elen si al Bancii Centrale a Greciei. O alta optiune luata în considerare este o tripla fuziune a National Bank of Greece, Eurobank si Hellenic Postbank, banca controlata de statul elen.

Reprezentantii National Bank of Greece si Eurobank nu au comentat informatia.

Suspendare de pe Bursa din Atena

Bursa de la Atena a suspendat vineri tranzactionarea actiunilor National Bank of Greece si Eurobank, în urma rapoartelor din presa care indicau ca cele doua banci ar putea fuziona si forma astfel cel mai mare grup bancar din Grecia.

„Tranzactionarea actiunilor lor va fi suspendata pâna când bancile vor face comentarii asupra informatiilor privind fuziunea”, a afirmat oficialul bursei de la Atena.

În momentul suspendarii, actiunile celor doua banci consemnau cresteri importante. NBG avansa cu 4,7%, în vreme ce Eurobank crestea cu 5,5%.

Presiune pe fuziune

Bancile elene sunt sub presiune pentru a se consolida pentru a supravietui efectelor crizei care le-a lasat dependente de finantarile Bancii Centrale a Greciei. Joi, banca franceza Societe Generale SA si grupul bancar elen Piraeus Bank au confirmat ca sunt în negocieri exclusive pentru o potentiala vânzare a diviziei din Grecia a SocGen, Geniki Bank catre Piraeus, a patra mare banca comerciala din Grecia.

Eurobank se afla la a doua încercare de fuziune cu o banca din Grecia, dupa ce anterior a esuat fuziunea cu Alpha Bank, asupra careia cele doua banci îsi dadusera acordul de principiu.

Autoritatea Bancara Europeana (EBA) le-a cerut bancilor din UE sa continue sa-si majoreze capitalul la peste 200 miliarde de euro (258 miliarde de dolari) pentru a face fata cerintelor mai dure de reglementare pe plan mondial, scrie Income Magazine cu referire la Bloomberg.

Cele 27 de banci europene carora EBA le-a cerut sa-si prezinte planurile privind majorarea capitalului au reusit sa ajunga la un total de 116 miliarde de euro, a anuntat Autoritatea Bancara Europeana. Incluzând ajutorul catre bancile elene si spaniole, bancile europene si-au majorat rezervele de capital cu peste 200 miliarde de euro din 2011.

„Vrem ca bancile sa continue majorarea capitalului. Este de laudat faptul ca bancile au obtinut 75% din capital prin nedistribuirea dividendelor si alte masuri.”, a declarat Andrea Enria (foto), presedintele EBA.

Încrederea investitorilor în bancile europene a fost afectata de criza datoriilor cu care se confrunta tari ca Grecia, Italia si Spania. EBA le-a cerut bancilor europene în decembrie sa-si majoreze capitalul cu 114,97 miliarde de euro.

Printre bancile care nu au reusit sa îndeplineasca cerintele EBA se afla Banca Monte dei Paschi di Siena SpA (Italia), Cyprus Popular Bank si Bank of Cyprus (Cipru) si Nova Kreditna Banka Maribor (Slovenia).

Bancilor europene li se cere sa-si mentina mai degraba capitalul majorat decât sa plateasca dividente sau bonusuri „pentru a fi capabile sa absoarba pierderile neasteptate si sa reuseasca în timp sa îndeplineasca cerintele mai dure cunoscute sub numele de Basel III”, a anuntat EBA. În iulie, Autoritatea Bancara Europeana (EBA) a avertizat ca exista în continuare dificultati majore pentru bancile europene, dupa ce ele au îndeplinit cu succes noile cerinte privind majorarea capitalului. Andrea Enria, presedintele EBA, a afirmat ca bancile trebuia sa ia în continuare masuri pentru a se redresa în urma crizei financiare si pentru a îndeplini noile reglementari stabilite pe plan mondial.

Principalele banci europene ar fi avut nevoie sa gaseasca capital suplimentar de 199 miliarde de euro daca noile cerinte mai dure privind capitalul (Basel III) ar fi fost adoptate la sfârsitul anului trecut, mai mult de jumatate fata de necesarul pe plan mondial, a avertizat luna trecuta Autoritatea Bancara Europeana. Estimarea Autoritatii Bancare Europene este cu 32 de milioane de euro mai mica decât cea similara din urma cu sase luni, dar totusi reprezinta 53% din necesarul pe plan mondial si arata ca bancile trebuie sa-si majoreze substantial activele.

Turkiye Is Bankasi, cea mai mare banca din Turcia dupa active, a lansat o campanie prin care spera sa atraga pâna la finele anului viitor 5 tone de aur de la populatie, tinute în prezent „la saltea”, scrie Mediafax.

„Am dori sa aducem aurul în sistemul financiar. Aceasta initiativa ar putea deveni un bun instrument de a încuraja populatia sa economiseasca„, a declarat directorul general adjunct al Isbank, Erdal Acar, într-o conferinta la Istanbul, transmite Bloomberg.

Banca a initiat campania în colaborare cu reteaua de magazine de bijuterii Gulaylar. Compania Istanbul Gold Refinery estimeaza ca populatia din Turcia „tine la saltea” aproximativ 5.000 tone de aur, evaluate la 300 miliarde de dolari, reprezentând 37% din PIB.

Bancile din Turcia si-au diversificat în acest an serviciile pentru a încuraja populatia sa aduca aurul în sistem, pentru a încuraja depozitele de economii.

Isbank încurajeaza populatia sa-si aduca aurul la magazinele Gulaylar, unde vor putea deschide conturi de economii alimentate cu contravaloarea bijuteriilor, stabilita de expertii companiei.

Rezervele de aur ale bancilor turcesti au crescut cu 23% în prima jumatate a acestui an, la 179 tone. Valoarea conturilor de economii rezultate în urma achizitiilor de aur de la populatie se ridica la 9 miliarde de dolari.

Aurul se tranzactioneaza joi pe pietele internationale la 1.783,45 dolari pe uncie, în urcare cu 0,3%, traderii speculând ca masurile de stimulare a economiei introduse recent de bancile centrale vor cresterea cererea pentru metale pretioase, ca solutie pentru protejarea averilor de inflatie.

Creditele neperformante din sistemul bancar elen au atins nivelul record de 57 de miliarde euro, aproape un sfert din soldul împrumuturilor, de 232,3 miliarde de euro, scrie dailybusiness.ro.

Aceste cifre sunt alimentate de somajul care a ajuns deja la 25%, si ar putea creste în contextul asteptarilor privind continuarea recesiunii în anii urmatori.  

Presiunea creditelor neperformante este puternic resimtita de sistemul bancar si conduce la nevoia de capital suplimentar, situatie care ar agrava îndatorarea statului elen, scrie cotidianul Kathimerini.  

Cele mai multe credite neperformante sunt generate de companii, aproximativ 33 miliarde de euro.

Împrumuturile ipotecare neperformante, care se apropie de circa 20% din soldul pe acest segment, urmeaza cu 15 miliarde de euro.

Necesarul de recapitalizare al sectorului bancar spaniol se ridica la 59,3 miliarde de euro, potrivit rezultatelor unor teste de stres independente anuntate, vineri, de Banca Spaniei si de Ministerul de Finante de la Madrid, scrie incont.ro.

Rezultatele sunt conforme cu asteptarile analistilor.

Necesarul de recapitalizare scade de la 59,3 miliarde de euro la 53,75 miliarde de euro daca sunt luate în considerare fuziuni aflate în derulare si alte efecte, se arata într-un comunicat comun al bancii centrale si ministerului.

Din cele 14 banci analizate, nu au nevoie de capital suplimentar 7 institutii de credit, reprezentând peste 62% din portofoliul total de credite al bancilor verificate.

Grupul Bankia, nationalizat de stat, are un deficit de capital de 24,7 miliarde de euro, arata testele de stres derulate de firma de consultanta Oliver Wyman, în timp ce Banco Popular Espanol are nevoie de 3,22 miliarde de euro.

Printre cele 7 banci care nu au nevoie de capital se afla Banco Santander, cea mai mare institutie de credit din tara, Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA), pozitia a doua în sistemul bancar spaniol dupa active, si Banco Sabadell.

Spania a contractat derularea unor teste de stres independente ca parte a conditiilor convenite în iulie pentru un pachet de ajutor de pâna la 100 de miliarde de euro pentru sectorul bancar, de la statele din zona euro.

Fostul premier italian Silvio Berlusconi a lansat joi o serie de critici cu privire la euro, la fondul de ajutor european, la politicile de austeritate adoptate în Europa, mergând pâna la a afirma ca „daca Germania ar iesi din zona euro nu ar fi o tragedie”, scrie mediafax.ro.

„Marea înselatorie nu este Guvernul de tehnocrati al lui Mario Monti, nici ceea ce este pe cale sa se întâmple în Italia, marea înselatorie este euro„, a afirmat Berlusconi, care a asistat la prezentarea cartii unuia dintre apropiatii sai.

În ceea ce priveste euro, Berlusconi a afirmat ca, pentru Italia, a fost o „sinucidere sa accepte o rata de schimb de 1.927 de lire” la intrarea sa în Uniunea monetara europeana.

Il Cavaliere a subliniat, de asemenea, ca principala misiunea a Bancii Centrale Europene (BCE) este aceea de a evita inflatia pentru ca Germania a fost traumatizata dupa Primul Razboi Mondial, în perioada Republicii de la Weimar, de o inflatie galopanta si de „regresul economiei, care i-a deschis poarta lui Hitler si nazismului”. „De aceea Bundesbank si Angela Merkel au înradacinata în ei frica de inflatie”, a adaugat el.

El a criticat la modul general politicile de austeritate în Europa, apreciind ca „climatul de incertitudine si de teama ne va saraci din ce în ce mai mult, alaturi de o criza careia nu îi vedem sfârsitul”. În opinia lui, în Italia „comerciatii din toate orasele se plâng ca au pierdut 20-40 la suta din venituri„.

Magnatul media a subliniat ca a „dus multiple batalii în Europa împotriva celor care vroiau sa dea arhitecturii europene doar reguli de austeritate cu iluzia ca acestea ar putea relansa economia”. „Dar am fost o voce izolata”, a afirmat el.

Sunt doua posibilitati, apreciaza Berlusconi, pentru a ajuta statele europene sa iasa din criza actuala: fie „se ajunge la o situatie în care BCE este creditor în ultima instanta”, fie, daca nu, „Germania sa iasa din euro”, ceea ce, în opinia lui, „nu ar fi o tragedie”.

Berlusconi a criticat si functionarea fondurilor de ajutor europene: „pentru a obtine ajutor, trebuie sa semnezi un memorandum care contine reguli de austeritate, norme care duc economia la prabusire si la o spirala recesiva„.

Pe o piata bancara caracterizata de nesiguranta, bancile suedeze si norvegiene atrag economiile si investitiile europenilor. 

Succesul bancilor scandinave este atât de mare încât acestea trebuie sa îsi adapteze strategia noului flux de capital strain primit, scrie business24.ro cu referire la The Wall Street Journal.

„Este o situatie complet noua pentru noi. Am primit atât de multe cereri pentru deschidere de conturi, încât a trebuit sa introducem proceduri complet noi„, a declarat Torsten Ostensen, director la Nordea, un important grup financiar scandinav.

Cresterea a fost atât de mare încat raportul dintre depozite si credite a crescut la DNB, o alta banca importanta din regiune, pâna la 65,3%, cu 11,4% mai mult fata de anul precedent.

Ce îi atrage pe investitori?

Atractivitatea este data si de stabilitatea coroanei, fie ca vorbim de cea suedeza ori cea norvegiana. În timp ce moneda euro este în criza, monedele scandinavilor inspira încredere, iar hemoragia de capital din sudului Europei alimenteaza nordul.

La începutul anilor ’90, Scandinavia a avut puternic de suferit ca urmare a unei alte crize a creditului ipotecar, interventia statului fiind necesara pentru salvarea bancilor. Statele nordice au învatat însa din aceasta criza si au avut o abordare prudenta în domeniul finantelor.

Rezultatul se observa în prezent. Fondurile si instrumentele cu venit fix au reusit într-un an sa dubleze sumele atrase de Nordea în Suedia, iar în Norvegia au crescut de peste trei ori: de la 424 milioane de euro la 1,54 de miliarde.

Motivul este ca cele peste cincizeci de solicitari zilnice de informatii privind deschiderea unui cont nu vin de la persoane cu venituri modeste, ci de la „investitori mari… unele din cele mai bogate persoane din Europa”, a mai adaugat Ostensen.

Aceste evolutii au avut loc în ciuda reducerii de catre Moody’s a rating-ului mai multor banci scandinave, inclusiv cele mai sus mentionate.

Potrivit Financial Times, aceasta reducere a fost facuta din cauza ca bancile nordice sunt dependente de finantarea alternativa, au o marja de profit redusa si sunt vulnerabile si ele la criza din restul Europei. Cel putin pentru moment însa, criza euro a afectat pozitiv bancile scandinave, ducând la cresterea surselor de finantare proprii prin depozitele nou atrase.