Categorie: Interntional

Avocatii fostului bancher elvetian Bradley Birkenfeld (foto), care a stat 31 de luni la închisoare, au anuntat ca Fiscul american îi va plati acestuia nu mai putin de 104 milioane de dolari, reprezentând plata serviciilor sale de informator, scrie manager.ro.           

Informatiile pe care Birkenfeld le-a furnizat guvernului american se refera la ingineriile secrete desfasurate în cadrul bancii elvetiene UBS, unde bancherul îi ajuta pe clientii sai americani sa-si plaseze averile în paradisuri fiscale, pentru a evita plata taxelor.

Anuntul de marti reprezinta un revers incredibil al monedei pentru Birkenfeld, care a fost eliberat în luna august din arest, dupa ispasirea unei pedepse de 31 de luni, sub aspectul savârsirii unor fapte de evaziune fiscala.

Actualmente, Bradley Birkenfeld se afla în arest la domiciliu. Bancherul informator nu a putut participa la conferinta de presa în cadrul careia a fost anuntata „recompensa guvernamentala” de $104 milioane, deoarece conditiile eliberarii sale nu permiteau acest lucru.

Informatiile oferite de Birkenfeld au cântarit mult

Avocatul lui Birkenfeld, Stephen Kohn, a declarat ca informatiile furnizate de fostul bancher elvetian catre Fiscul american au determinat inclusiv o amenda de 780 milioane de dolari, pe care fostul sau angajator, banca UBS, a fost nevoit sa o achite catre SUA.

Mai mult, dezvaluirile lui Birkenfeld au determinat 35.000 de contribuabili sa participe într-un program de amnistie, oferindu-se voluntari sa repatrieze sumele depozitate în mod fraudulos în paradisurile fiscale. Kohn a mai spus ca Fiscul a reusit sa recupereze peste 5 miliarde de dolari datorita informatorului Birkenfeld, reprezentând taxe retroactive, amenzi si penalitati, care ar fi ramas altfel neachitate si mai ales necunoscute de guvernul american.

Informatiile lui Birkenfeld au condus si la primele „cutremure” masive în binecunoscutul sistem bancar secretos al Elvetiei; ca urmare, guvernul elvetian a schimbat mecanismul tratatului fiscal cu SUA. UBS a furnizat numele a peste 4.900 de contribuabili americani care detineau sume ascunse în offshore-uri. Investigatiile privind aceste conturi înca sunt în desfasurare.

Într-un interviu acordat CNBC în 2011, pe când se afla în inchisoare, Birkenfeld a subliniat valoarea pe care a avut-o ca informator: „Îi cunosteam pe ceilalti bancheri. Cunosteam restul bancilor. Si cunosteam headhunterii”, a declarat Birkenfeld la acea vreme. „Stiam exact cine facea afacerile respective”.

Decizia guvernului SUA de a-l pricopsi pe bancherul informator Bradley Birkenfeld ar putea reprezenta un impuls pentru alti „oameni din interior”, gata oricând sa vânda informatii catre stat, în schimbul unor recompense foarte generoase.

Criza a aratat ca atunci când lucrurile au mers prost contribuabilii au fost cei care au platit factura, iar simpla coordonare nu mai este adecvata, a declarat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în fata Parlamentului European, introducând propunerea înfiintarii unei uniuni bancare pentru zona euro, dar si pentru bancile din Uniunea Europeana care doresc sa fie incluse în proiect, scrie ziare.com.

Constructia, cel mai ambitios raspuns european de pâna acum la criza, ar avea ca nucleu Banca Centrala Europeana.

Principala menire a uniunii bancare europene este ruperea legaturii dintre guvernele puternic îndatorate si bancile confruntate cu propriile dificultati, elementul central al crizei datoriilor care a lovit Europa la începutul anului 2010.

Practic, uniunea bancara implica 3 etape:

1. Abilitarea BCE cu puterea de a monitoriza toate cele 6.000 de banci din zona euro si alte banci din UE care sunt dispuse sa accepte supervizarea;

2. Înfiintarea unui fond pentru închiderea sau reabilitatea bancilor cu probleme;

3. Stabilirea unei scheme comune europene pentru protectia depozitelor.

Pe lânga monitorizare, competentele BCE vor viza si penalizarea sau desfiintarea anumitor banci din uniune. Institutia ar avea, de asemenea, sarcina de a monitoriza îndeaproape lichiditatea bancilor si de a le cere sa mentina o rata mai ridicata de capitalizare pentru a se proteja de eventualele pierderi.

Pentru ca uniunea bancara sa functioneze, este, desigur, necesar ca statele participante sa cedeze o parte din suveranitate în ceea ce priveste supravegherea bancilor proprii catre BCE, facând totodata posibil accesul direct al acestora la schema de ajutor permanent a zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate.

Totusi, propunerea lui Barroso trebuie sa fie aprobata de statele membre ale Uniunii Europene, iar acest proces nu va fi unul simplu, sansele ca noul regim sa fie introdus începând cu ianuarie 2014, data anuntata de liderii europeni, fiind reduse.

Potrivit liderilor germani, monitorizarea celor 6.000 de banci din zona euro ar suprasolicita BCE, care ar trebui sa se ocupe doar de institutiile importante, în timp ce reprezentantii CE sustin ca si bancile mici pot provoca o criza, amintind de cazul bancii britanice Northern Rock.

Un nou guvernator al Bancii Angliei(foto) va fi selectat pâna la finele acestui an în urma unui „concurs deschis si corect”, a declarat marti seful Trezoreriei britanice, George Osborne, anunta Income Magazine cu referire la Reuters.

George Osborne a mai declarat în fata Camerei Comunelor ca, începând de vineri, vor fi publicate în presa anunturi prin care cei interesati sa fie succesorul lui Mervyn King vor putea aplica pentru postul de guvernator al Bancii Angliei.

Este pentru prima data când vor fi publicate anunturi în presa pentru postul de guvernator al Bancii Angliei, care în mod normal este ocupat de o persoana desemnata de regina la recomandarea sefului Trezoreriei si a primului ministru.

„Am decis ca desemnarea succesorului lui Mervyn King se va face printr-un concurs deschis si corect. Pentru prima data în istorie vor fi publicate anunturi în presa pentru acest post”, a declarat Osborne în fata parlamentului.

„Intentionam sa anuntam numele candidatului selectionat pâna la finele anului”, a adaugat Osborne.

Vice-guvernatorul BoE (Bank of England), Paul Tucker, presedintele Autoritatii de supraveghere a serviciilor financiare, Adair Turner si cel mai important functionar public din Marea Britanie, Gus O’Donnell, se numara printre numele vehiculate ca posibili succesori ai lui Mervyn King.

O serie de functionari de rang înalt de la Trezorerie si Banca centrala vor intervieva candidatii dupa data de 8 octombrie, când se va încheia depunerea de candidaturi. Candidatul selectionat va trebuie sa raspunda la întrebari din partea membrilor comisiei financiare din parlament.

Mervyn King urmeaza sa se retraga din functia de guvernator al BoE la data de 30 iunie 2013 dupa doua mandate de câte cinci ani. Succesorul sau va avea un mandat de opt ani si va avea responsabilitati mai mari în domeniul reglementari sectorului financiar pe lânga responsabilitatile în domeniul politici monetare, mentioneaza Agerpres.

Punerea în practica a unei supervizari bancare europene, de la începutul anului 2013, este „necesara si posibila”‘, a declarat recent comisarul european însarcinat cu serviciile financiare, Michael Barnier, în marja unui forum economic care se desfasoara în Italia, scrie money.ro cu referire la AFP.

„Cred ca este necesar si posibil, am lucrat serios întreaga vara, în câteva saptamâni, dupa decizia de la sfârsitul lui iunie a sefilor de stat”, a raspuns Barnier ziaristilor care l-au întrebat daca aceasta supervizare ar putea deveni operationala de la începutul anului viitor.

Barnier urmeaza sa prezinte miercuri, în fata Parlamentului European de la Strasbourg, marile linii ale planului privind crearea unei autoritati unice de supervizare bancara, ale carui principii au fost stabilite cu prilejul summitului european de la finele lunii iunie. Aceasta este conditia necesara pentru ca viitorul fond de salvare permanenta din zona euro, asa-numitul MES, sa poata sa împrumute direct bancilor fara ca operatiunea sa se faca prin intermediul statelor, evitând astfel cresterea datoriilor acestora.

„Suntem la începutul lunii septembrie, vom face aceasta propunere foarte rapid, fara improvizatii, pentru ca ministrii de finante, Parlamentul European sa poata sa o adopte înainte de sfârsitul anului, pentru ca aceasta supervizare integrata sa devina efectiva si operationala la începutul anului viitor”, a explicat Barnier.

Potrivit unui proiect al Comisiei Europene, dezvaluit vineri de cotidianul italian Il Sole 24 Ore, Banca Centrala Europeana (BCE) va primi misiunea de a superviza ansamblul bancilor din zona euro si va avea responsabilitati în acordarea si retragerea licentelor institutiilor de credit.

Marile banci de investitii din Europa, printre care Nomura, Credit Suisse si UBS, vor sa apeleze la concedieri, pentru a se adapta la situatia actuala, în care veniturile scad si constrângerile juridice sunt tot mai numeroase, scrie manager.ro.

Directorii de banci, headhunterii si analistii spun ca disponibilizarile vor fi cele mai serioase, de la începutul crizei si pâna în prezent, dupa o vara dezamagitoare pentru investitorii din toata lumea.

Un headhunter a declarat ca multe banci de investitii vor avea un personal cu 20% mai mic pe pietele de capital si în diviziile de consiliere de la nivelul Europei, pâna la finele anului, fata de 2011.

„Piata nu a fost niciodata într-o stare mai proasta. Bancherii si-au pierdut demult încrederea în banci si acum îsi pierd încrederea în ei însisi, în sansa lor„, a explicat un reputat consilier bancar.

Printre bancile care vor disponibiliza angajati se numara Nomura din Japonia, care va „taia” câteva sute de locuri de munca în Europa, dorind sa realizeze o economie de $1 miliard.

Cea mai mare banca elvetiana, UBS, care a disponibilizat deja 2.000 de angajati în 2011, înaintea rivalilor sai, dupa pierderea de 2,3 miliarde dolari, cauzata de activitatile financiare neautorizate, doreste sa îsi reduca si mai drastic personalul.

La Credit Suisse, surse din interior estimeaza ca economisirea a $1 miliard va fi realizata doar dupa disponibilizarea a 1.000 de angajati, majoritatea provenind din divizia de investitii bancare.

Analistii se asteapta ca si Deutsche Bank si Barclays sa disponibilizeze angajati, în acest an. Deutsche a anuntat în urma cu 2 luni ca îsi va diminua personalul cu 1.900 de angajati.

Anul acesta, cele mai mari 10 banci de investitii îsi vor reduce personalul de la birouri din diviziile de vânzari si trading, consiliere si piete de capital cu 4%, potrivit Coalition, o firma de cercetare.

Albert Laverge, seful diviziei de cercetare a bunelor practici ale institutiilor bancare globale de investitii, în cadrul Egon Zehnder, pune punctul pe I: „Bancile se restructureaza si renunta la personalul din unele sectoare, pentru a investi în altele”.

Rusia îsi va întari sectorul financiar prin fuziuni între banci, a afirmat presedintele Rusiei Vladimir Putin, comentariile sale sugerând ca bancile controlate de stat îsi vor întari dominatia asupra sectorului, scrie capital.ro.

„Ne vom consolida bancile, dar nu o vom face rapid”, a afirmat Putin la forul de afaceri în Vladivostok, dând asigurari ca nu vor exista fuziuni „fortate”, anunta Agerpres.

De asemenea, oficialul rus si-a reafirmat angajamentul de a mentine un flux liber de capital catre Rusia, care s-a confruntat cu iesiri masive de capital din cauza crizei financiare.

Declaratiile lui Putin reflecta sprijinul pentru marile banci controlate de stat – Sberbank si VTB – fata de institutiile de creditare din strainatate.

Luni, grupul bancar suedez Handelsbanken a cerut Bancii Centrale a Rusiei sa-i anuleze licenta bancara deoarece a decis sa-si înceteze operatiunile si sa se retraga de pe piata din Rusia. Svenska Handelsbanken, a doua mare banca din Suedia în functie de capitalizarea de piata, era prezenta pe piata din Rusia din 2005.Decizia Handelsbanken de a iesi de pe piata din Rusia vine dupa ce alte banci straine, printre care Barclays, HSBC si Santander, au renuntat la planurile de expansiune în Rusia.

Bancile straine se chinuie sa concureze pe piata rusa, unde 60% din active sunt controlate de bancile rusesti de stat.

Platile contactless vor schimba universul afacerilor si al consumatorilor din toata Europa, a declarat CEO-ul Visa Europe.

Cunoscute drept „wave and pay” sau „tap and go”, aceste plati fara bani sau alte instrumente pot fi utilizate la achitarea zilnica a unor produse, precum un ziar, o cafea, o revista etc, prin simpla trecere a unui card sau a smartphone-ului prin câmpul unui cititor electronic, scrie manager.ro cu refrire la CNN.

Conceptul este construit în asa fel încât sa permita utilizatorului sa economiseasca timp (poate chiar si bani). Astfel, el nu va mai fi nevoit sa caute „maruntis” prin buzunare sau prin geanta.

Peter Ayliffe (foto), CEO-ul Visa Europe, estimeaza ca tehnologia platilor cashless va depasi metodele conventionale, în urmatorii 10 ani.

„Am facut aceasta presupunere, ca pâna în 2020, peste 50% din tranzactiile noastre se vor desfasura prin intermediul telefoanelor mobile”, a spus Ayliffe.

„Timp de 50 de ani, am avut aceasta bucata de plastic. Este moderna, este mai sigura, am actualizat-o, dar timp de 50 de ani, am transportat dupa mine aceeasi bucata de plastic. Dintr-o data, am descoperit ca pe viitor, nu voi mai fi nevoit sa port cardul dupa mine, deoarece pot folosi smartphone-ul. Acest lucru schimba radical modul de gândire„.

Aceasta revolutie presupune însa instalarea unei noi infrastructuri în banci si magazine, care sa faciliteze modalitatile moderne de plata. „Noi facem posibil acest lucru”, a declarat Ayliffe.

„Trebuie sa determini fiecare retailer sa îsi modifice sistemele computerizate, pentru a accepta plati contactless”.

„Trebuie sa determini fiecare banca sa emita carduri contactless. Trebuie sa colaborezi cu operatorii telefonici si cu furnizorii de internet, pentru a construi infrastructura necesara. În domeniul instrumentelor de plata, nimic nu se petrece peste noapte”, a mai spus seful Visa Europe.

Vezi mai jos întregul interviu oferit de Peter Ayliffe pentru CNN.

Spania va cere ajutor extern pâna la sfârsitul anului, pe când Italia va reusi sa evite aceasta soarta, potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg în rândul investitorilor, analistilor si traderilor abonati la serviciile agentiei, scrie dailybusiness.ro.

Pe baza faptului ca zona euro se pregateste sa intre în cel de-al 4-lea an consecutiv de criza a datoriilor de stat, izbucnita la finele lui 2009 când guvernul instalat atunci în Grecia a dezinformat Uniunea Europeana cu privire la deficitul bugetar si datoria de stat, un procentaj de 85% dintre cei 847 de investitori, analisti si traderi care au participat la sondajul Bloomberg Global Poll anticipeaza ca si Spania va cere sprijin international în urmatoarele 12 luni, în timp ce 59% dintre acestia considera ca Italia nu va avea nevoie de un astfel de ajutor.

Sondajul releva ca investitorii si analistii sunt mai optimisti referitor la perspectivele zonei euro, acestia anticipând ca blocul monetar îsi va mentine forma actuala cel putin pâna la sfârsitul acestui an.

Respondentii au fost influentati de raspunsul oferit de Draghi, pe 2 iulie, asigurând ca va face „tot ceea ce va fi necesar” pentru supravietuirea monedei euro.

Datorita situatiei precare a economiei din peninsula Iberica, 47% dintre respondenti considera ca Spania va intra în neplata pe datoria de stat, din moment ce dobânzile de referinta sunt apropiate de nivelul critic de 7%. Acelasi nivel care a fost atins anterior si de tari precum Grecia, Portugalia sau Irlanda.

Italia este „vazuta” mai bine. Doar 25% dintre participantii la sondaj considera ca a 3-a mare economie din zona euro va intra în criza. Dobânzile percepute Italiei pe piete sunt, de altfel cu aproape un punct procentual mai redus decât cele ale Spaniei (6,4%).

Jumatate dintre respondenti considera ca Portugalia va da faliment. Acesta este cel mai mic procent estimativ începând din ianuarie 2011.

În cazul Irlandei ,doar 21%  au raspuns ca aceasta va intra în faliment.

Aproape toti participantii la sondaj, respectiv 92%, anticipeaza ca Grecia va intra în default, iar 56% cred ca statul elen va parasi zona euro pâna la finele lui 2013. Chiar daca Grecia va supravietui anului 2013, 69% considera ca va fi nevoita sa renunte la euro în 2014.

Totodata, numai 27% considera ca cea mai dificila perioada a crizei a fost depasita, cu 10% mai multi decât la sondajul anterior, efectuat în luna mai. Însa 69% cred ca orice semn de stabilizare indica numai o stiuatie temporara, de la 80% în luna mai.

32% preconizeaza ca una sau chiar mai multe tari vor parasi zona euro pâna în ianuarie 2013, fata de 57% în luna mai.

Tot mai multi spanioli îsi scot banii din banci si pleaca din Spania de teama ca criza va continua sa se agraveze, astfel ca retragerile au atins în iulie nivelul record de 75 de miliarde de euro, suma echivalenta cu 7% din PIB-ul tarii, scrie Mediafax.

Retragerile depozitelor din Spania reflecta o problema mai larga a iesirilor de capital, care este de departe cea mai serioasa din zona euro, relateaza New York Times.

Potrivit unei note recente a bancii Nomura, capitalul care a parasit Spania în ultimele trei luni este echivalent cu 50% din PIB, reprezentând actiunile si obligatiunile vândute de investitorii straini, dar si de spaniolii care îsi transfera economiile în banci straine.

Retragerile de fonduri au accelerat o tendinta începuta la jumatatea anului trecut si se produc în pofida angajamentului european de a sustine sistemul bancar spaniol cu pâna la 100 de miliarde de euro.

Analistii vor urmari sa vada daca datele aferente lunii august vor arata o accelerare a iesirilor de capital.

Mai îngrijorator pentru Spania este faptul ca aceste iesiri încep sa includa si membri ai elitei educate si de afaceri, care s-au saturat de lipsa oportunitatilor de angajare într-o tara în care rata somajului atinge 25%.

Potrivit statisticilor oficiale, în ultimul an 30.000 de spanioli s-au înregistrat sa munceasca în Marea Britanie, iar analistii spun ca cifra ar fi mult mai mare daca s-ar tine cont de cei care lucreaza fara forme legale. Datele oficiale sunt cu 25% peste cele din anul precedent.

„Fara îndoiala exista un pic de panica. Oamenii bogati si-au retras deja banii. Acum a venit rândul profesionistilor si al celor din clasa de mijloc, care îsi transfera banii în Germania sau Marea Britanie. Atmosfera este foarte, foarte proasta”, a declarat Garcia Montalvo, economist la Pompeu Fabra University din Barcelona. 

Este posibil totusi ca perspectivele Spaniei sa se îmbunatateasca daca Banca Centrala Europeana va anunta joi un nou plan de achizitii de obligatiuni ale tarilor cu probleme financiare din zona euro.

Fondul spaniol pentru restructurarea bancara (FROB) a anuntat ca banca spaniola Bankia va primi imediat suma de 4,5 miliarde de euro pentru recapitalizare, si înainte ca statul sa primeasca la rândul sau împrumutul european destinat întregului sector financiar spaniol, estimat la maxim 100 de miliarde de euro, scrie money.ro.

FROB este organismul care va primi în cele din urma ajutorul financiar european, urmând sa acorde astfel capital bancilor care au probleme de finantare.

Suma necesara acoperirii necesitatilor de capital pentru banca mentionata, deja nationalizata, este suficienta pentru a acoperi pierderile de 4,45 de miliarde de euro în primul semestru al anului, asa cum au fost ele deja anuntate. Aceeasi suma, de 4,5 miliarde de euro a fost primita de Bankia la formarea sa, în 2010, prin comasarea a sapte foste case de economii.

Bankia este a patra mare banca din Spania si se numara printre entitatile financiare spaniole care au nevoie de ajutor financiar pentru recapitalizare, alaturi de Banco de Valencia, Catalunya Caixa si Novagalicia.

Potrivit auditului realizat în luna iunie de doua companii straine de consultanta, sectorul bancar spaniol are nevoie de o suma totala maxima cuprinsa între 51 si 62 de miliarde de euro pentru recapitalizare, într-unul dintre cele mai grave scenarii luate în consideratie, adica o scadere de 6,5% a PIB-ului pâna în 2014 si cadere cu 60% a pretului locuintelor.