Categorie: Interntional

Bancnotele de 20 euro ramân în continuare pe primul loc în top ca numar de contrafaceri, conform datelor Bancii Centrale Europene. Pe locul 2 se situeaza bancnota de 50 euro, scrie conso.ro.

Împreuna, cele doua bancnote cumuleaza aproape 80% din totalul bancnotelor false retrase din circulatie în prima jumatate a anului. Numarul contrafacerilor descoperite a fost de 251.000, cu 15,2% mai putine decât în aceeasi perioada din 2011 si cu 19% mai putine decât în al doilea semestru din anul trecut.

Pe locul 3 în topul bancnotelor contrafacute se afla cea de 100 euro, cu 17% din total. 0,5% din bancnotele retinute în prima jumatate a anului au fost bancnotele de 5 euro.

Majoritatea bancnotelor false descoperite în prima jumatate a anului au provenit din tari din zona euro, doar 2,5% din cazuri fiind înregistrate în tari din afara eurogrupului.

În contextul retragerilor masive si continue efectuate în ultimii ani de clientii din Vest, dupa ce autoritatile din tari ca Statele Unite sau Germania au început un veritabil razboi împotriva evaziunii fiscale, activele clientilor din Orientul Mijlociu si Africa de Nord administrate de banci elvetiene au crescut cu 14% numai anul trecut, la 560 miliarde franci elvetieni (peste 460 miliarde euro), scrie mediafax.ro cu referire la Bloomberg.

Geneva a devenit cel mai mare centru financiar offshore pentru bogatii din Orientul Mijlociu dupa ce regele Fahd al Arabiei Saudite a construit în oras un palat, resedinta de vara, în urma cu 35 de ani.

„Vin bani noi din Orientul Mijlociu. Primavara Araba a creat o oarecare instabilitate în marile state arabe, care apeleaza fara probleme la Elvetia, la fel cum au facut-o în ultimii 50 de ani”, spune Bernard Droux, managing partner la Lombard Odier.

Bancile elvetiene devin tot mai dependente de Orientul Mijlociu, pe masura ce clientii din Vest îsi retrag activele, însa o analiza a Boston Consulting Group releva ca Elvetia va întâmpina o concurenta din ce în ce mai dura în privinta atragerii banilor arabi.

Prezenta tot mai vizibila a locuitorilor de origine araba pe strazile Genevei anunta transformarea orasului în refugiu pentru cei satui de verile toride din Golful Persic. Elvetianul de origine libaneza Nabil Jean Sab, seful bancii de administrare a averilor Compagnie Privee de Conseils et d’Investissements, spune ca exponentii elitelor din Orientul Mijlociu sunt atrasi la Geneva de siguranta, stabilitate politica si banci discrete.

Cea mai mare parte din activele provenite în Elvetia din Orientul Mijlociu se gaseste la Geneva.

„În timp ce cele mai importante familii din Golf tind sa apeleze, pentru servicii bancare comerciale, la bancile din regiune, averile private sunt tinute de preferinta separat, în banci offshore. Îsi educa copiii la scolile din Geneva si apreciaza siguranta si discretia”, spune Heiner Weber, seful unei sucursale din Geneva a Falcon Private Bank, institutie controlata de Aabar Investments, companie a guvernului din Abu Dhabi.

Boston Consulting Group estimeaza averea privata din Orientul Mijlociu la 4.500 miliarde de dolari

Expertii anticipeaza însa ca clientii bogati din regiunea Golfului vor apela, cu timpul, tot mai putin la banci elvetiene, pe fondul competitiei serioase din Singapore si Hong Kong.

Pentru al doilea an consecutiv, Mario Draghi (foto), presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), ocupa prima pozitie în Topul 100 al celor mai influenti oameni de pe pietele de ca­pital din Europa realizat de Financial News, scrie Ziarul Financiar.

Ca presedinte al BCE, cea mai importanta institutie neguvernamentala a Uniunii Europene, Draghi se afla în mijlocul crizei din zona euro, iar din postura de presedinte al Consiliului European pentru Risc Sistemic, el influenteaza reglementarile financiare din regiune.

Revizuirea reglementarilor din domeniul financiar de la începerea crizei din 2008 se apropie de un punct culminant pe masura ce modificarile legislatiilor ajung la stadiul final de implementare. În consecinta, clasamentul din acest an este dominat de cei care conduc autoritatile de reglementare si de cei care negociaza cu persoanele care stabilesc regulile pentru industriile lor.

În afara de Draghi, în top zece mai figureaza alti trei conducatori ai unor autoritati de reglementare: Stefan Ingves, presedintele Comitetului Basel pentru supravegherea bancara, Mervyn King, guvernatorul Bancii Centrale a Angliei si Michel Barnier, comisarul european responsabil cu piata interna, cel care asista la implementarea noilor reglementari.

Top 10 cele mai influente perosane de pe pietele finaciare europene:

1. Mario Draghi – presedinte al Bancii Centrale Europene.

2. Stefan Ingves – presedinte al Comitetului Basel pentru supraveghere bancara.

3. Mervyn King – guvernatorul Bancii Centrale a Angliei.

4. Daniel Pinto – director executiv EMEA, JP Morgan si membru în conducerea mai multor divizii JP Morgan.

5. Richard Gnodde – codirector executiv la Goldman Sachs International si membru al diviziei de investitii bancare la Goldman Sachs.

6. Elizabeth Corley – director executiv la Allianz Global Investors.

7. Xavier Rolet – director executiv la Bursa de Valori de la Londra.

8. Mike Sherwood – vicepresedinte Goldman Sachs, codirector executiv la Goldman Sachs International.

9. Alan Howard – cofondator al Brevan Howard Asset Management.

10. Michael Barnier – comisar european pentru piata interna si servicii.

Sefii finantelor din zona euro au marit sansele Spaniei de a rezista presiunii pietelor dând tarii un an în plus pentru atingerea tintelor de reducere a deficitului bugetar, dar cu costul unor masuri suplimentare de austeritate, si au promis ca vor face disponibile 30 de miliarde de euro pentru bancile spaniole pâna la sfârsitul lunii ca parte a unui pachet mai larg de bailout, scrie Ziarul Financiar.

Pentru bancile spaniole, cele 30 de miliarde de euro vor veni de la fondurile de salvare a zonei euro. Banii vor fi canalizati initial prin fondul guvernamental de bailout pentru banci, ceea ce înseamna ca la început ajutorul va majora datoria nationala. Însa dupa ce liderii UE pun la punct un sistem central de supraveghere bancara pentru zona euro împrumuturile, cu scadenta între 12 ani si sase luni si 15 ani, vor merge direct la banci. Dupa stabilirea mecanismului de supraveghere bancara, pentru împrumuturi nu va fi nevoie de garantii guvernamentale.

Spania a cerut ajutoare de pâna la 100 mld. euro pentru banci, care au active neperformante de 180 mld. euro dupa prabusirea pietei imobiliare.

Un acord privind aceasta finantare nu va fi încheiat probabil pâna pe 20 iulie, dar el va include noi teste de stres în profunzime pentru cele mai mari banci spaniole si o cerinta ca Madridul sa separe activele bancare toxice într-o structura de timpul „bad bank”.

Însa fiecare institutie bancara care primeste ajutor de la UE va fi fortata sa adopte reforme specifice. În plus, Spania va trebui sa-si refor­meze sistemele de supraveghere si reglementare din sistemul bancar.

Depozitele au revenit treptat în bancile elene dupa alegerile de la mijlocul lunii iunie, iar oficiali bancari din Grecia afirma ca nu mai putin de 5 miliarde de euro au intrat din nou în sistemul bancar al tarii în ultimele saptamâni, o inversare a trendului înregistrat înaintea scrutinului, anunta Mediafax.

Depozitele aduse din nou în banci au compensat deja retragerile din primele doua saptamâni din iunie, de 4-5 miliarde de euro, potrivit cotidianului Kathimerini. În mai, depozitele au scazut cu 8,5 miliarde de euro, consemnând cea mai mare retragere lunara din mai multe decenii.

Potrivit datelor Bancii Greciei, depozitele se situau la 157,44 miliarde de euro la sfârsitul lunii mai, în scadere de la 165,95 miliarde de euro la finele lunii aprilie.

Bancherii insista ca populatia are înca lichiditati de circa 20 de miliarde de euro plasate în seifuri, saltele si debarale.

Grecia a organizat în iunie noi alegeri anticipate, în urma carora a rezultat o majoritate parlamentara suficienta pentru formarea unui guvern care sa respecte angajamentele tarii în cadrul acordului de ajutor financiar extern.

Bancile din China au întrecut bancile europene din punct de vedere al profitabilitatii, în timpul crizei din zona euro, conform unui studiu realizat asupra a 1.000 de banci si publicat de revista britanica „The Banker”, scrie capital.ro.

Cea mai profitabila banca din lume este Industrial Commercial Bank of China, care a realizat anul trecut un profit înainte de taxe de 43,2 miliarde de dolari, urmata de China Construction Bank Corporation, care a înregistrat un profit de 34,8 miliarde de dolari, si Bank of China, cu un profit de 26,8 miliarde de dolari.

Pe locul patru se afla banca americana JP Morgan Chase and Co., iar pe locul cinci – Agricultural Bank of China. Bancile din China au încasat în 2007 doar 4% din profitul înregistrat la nivel global dar în urma crizei procentul a urcat la 29,3%. În schimb bancile europene au încasat în 2007 aproximativ 46% din profitul înregistrat la nivel global dar în urma crizei procentul a scazut la doar 6%.

„Vedem diferente reale între diferitele grupuri bancare din întreaga lume. Bancile europene sunt în genunchi din cauza crizei datoriilor”, a declarat Brian Caplen, editorul publicatiei britanice, pentru CNN.

Pentru a sublinia si mai mult declinul bancilor europene în timpul crizei din zona euro, 24 din cele 25 cel mai slab performante banci vin din Europa. Banca elena National Bank of Greece este considerata în clasamentul realizat de „The Banker” ca fiind cea mai slab performanta din lume.

„Daca ne uitam la situatia din urma cu cinci ani, bancile din China nu erau nicaieri. Acum au încasat o treime din profitul înregistrat la nivel global”, a subliniat Caplen.

Desi exista suspiciuni privind datele anuntate de marile banci chineze de stat, Caplen a afirmat ca în institutiile de creditare din China se poate avea încredere la fel ca în orice alte banci.

Un nou val de atacuri cibernetice automate asupra con­tu­rilor bancare online a pagubit cu pâna la 78 milioane dolari în ultimul an clienti ai bancilor din Europa, SUA si America de Sud, scrie zf.ro cu referire la Thomson Reuters.

Atacurile au venit din partea unor grupuri de hackeri care au folosit programe malitioase, cu­nos­cute sub numele de Zeus si SpyEye. Aceste aplicatii s-au logat la computerele clientilor a 60 de banci, potrivit McAfee si Guardian Analytics.

În timp ce versiunile vechi ale aplicatiilor furau in­for­ma­tiile de logare, cele mai recen­te variante trans­fe­ra automat fon­duri în con­turi controlate de hackeri.

„Pare a fi începutul unor noi tehnici”, a afirmat Craig Priess, vicepresedintele Guar­dian Analytics, firma spe­cializata pe protezarea me­diului online al bancilor.

Programele sunt sufi­cient de sofisticate pentru a trece peste protocoalele de au­ten­tificare cu doua etape pre­cum cele ale cardurilor mo­derne, la care informatia este stocata într-un cip, iar auten­ti­fi­carea se face printr-un cod PIN. Softwarele „stiu”, de ase­me­nea, sa evite transferarea dintr-odata a întregului continut al unui cont pentru a nu atrage atentia asupra furtului.

Cercetari ale companiei japoneze Trend Micro arata ca prin versiuni automate ale aplicatiilor hackerii au actionat în Ger­mania, Marea Britanie si Italia. Guardian si McAfee au aver­tizat ca folosind o astfel de tehnica zeci de grupuri de ha­ckeri au atacat conturile companiilor si ale persoanelor fizice din aceleasi tari, la care se adauga Columbia, Olanda si SUA.

Serverele de logare au primit comenzi de la hotii online pentru transferarea în total a 78 milioane dolari, din care 130.000 de dolari vin dintr-un singur cont. Firmele de secu­ri­ta­te no­tea­za ca sunt sanse ca bancile sa fi blocat o parte din tranzactii.

SpyEye si Zeus au capacitatea de a se instala pe com­pute­re care viziteaza site-uri web malitioase sau pagini normale, dar care au fost compromise de hackeri, dar si prin linkuri corupte primite de clienti prin posta electronica. Clientilor compromisi, când acestia fac o tranzactie, în loc sa li se ceara doar numarul contului si pa­rola, cum ar fi normal, pe lânga aceste date le este cerut, de exemplu, nu­marul cardului. Datele ajung la ha­cker, care se logheaza si tranfera ba­nii într-un cont pe care-l controleaza.

Noile aplicatii permit hotului sa efec­tueze tranferuri la orice ora.

În ultima vreme nu doar în Orient, ci si în Occident au devenit lucru obisnuit astfel de notiuni precum ‘bankingul islamic’ si ‘economia conform Sharia’. Expertii musulmani asigura ca tocmai în aceste mecanisme economice poate fi gasita salvarea în fata crizelor ce afecteaza modelul occidental al capitalismului, scrie money.ro.

De altfel, si în Occident au început sa apara initiative de readucere a preceptelor religioase în sistemul financiar. Principala idee a tuturor acestor initiative consta în a injecta economiei moderne macar un minim de moralitate.

La ora actuala, ‘conform Coranului’ functioneaza doar o mica parte din capitalul mondial: între 700 miliarde de dolari si 1 trilion. Aceasta suma este gestionata de 500 mari companii financiare, numite banci islamice. Însa, sectorul de finantare islamica se dezvolta cel mai repede comparativ cu alti jucatori ai sistemului financiar global, crescând cu 15-20 la suta pe an.

Lideri mondiali ai bankingului islamic sunt Kuala Lumpur, Bahreinul si … Londra, unde locuiesc doua milioane de musulmani si care a devenit centrul financiar islamic din Occident: prima din Europa banca islamica, Islamic Bank of Britain, s-a deschis aici înca în 2002. În afara de aceasta, astazi multe banci occidentale, inclusiv Citibank, Societe Generale, UBS, Credit Suisse, au deschis ‘unitati islamice’ care activeaza conform principiilor Sharia.

Cresterea popularitatii bankingului islamic în Occident se explica nu doar prin migratia musulmanilor, ci si prin avantajele finantarii conform Sharia, manifestate elocvent în timpul crizei globale: bancile islamice s-au dovedit mai stabile, au avut mai putine probleme cu lichiditatile. În afara de aceasta, potrivit Fondului Monetar International (FMI), chiar si în vremuri linistite bancile islamice sunt cu o treime mai eficiente decât cele occidentale. Bancile islamice au devenit populare si printre oamenii obisnuiti, deoarece se comporta mai ‘uman’.

Totul se explica prin principiile pe care este construit sistemul financiar islamic: principiile Sharia. În primul rând, acestea interzic perceperea unei dobânzi la credite. Pentru a avea profit, banca devine participant al proiectului pe care îl crediteaza si în acest fel împarte profitul, dar si riscurile. Desigur, cu o asemenea abordare banca islamica analizeaza mult mai atent afacerea înainte de a investi capital, însa participa nu ca simplu observator rezervat care nu asteapta decât restituirea banilor, ci ca un partener activ, interesat în realizarea cu succes a afacerii.

Din acest motiv, bancile islamice evita proiectele riscante, iar pâna în momentul restituirii banilor urmaresc cu atentie realizarea proiectului finantat. Însa, la acordarea împrumutului banca islamica nu cere garantii, lucru avantajos pentru oamenii de afaceri începatori si pentru businessul mic. Ipoteca islamica se remarca prin umanism: pentru întârzierile platilor, datornicul nu poate fi lasat fara spatiu locativ, deoarece se considera ca el o cumpara ‘pe bucati’. Banca va cauta asiduu o solutie avantajoasa pentru ambele parti, mai ales ca la început ea a verificat minutios solvabilitatea si corectitudinea clientului sau. În schimb, bancile islamice nu ofera credite de consum pentru ‘nevoi urgente’: ele nu au voie sa-i arunce pe oameni în groapa datoriilor.

Alte principii ale sistemului financiar islamic sunt interdictia la operatiuni speculative si la finantarea jocurilor de noroc, precum si a oricaror alte proiecte legate de productia de alcool, a tutunului, pornografica si de arme. Banii sunt investiti doar în productia reala. În acest mod, bankingul islamic este îngradit de catre normele Sharia în fata multor factori de risc, care se dovedesc adesea distrugatoare pentru bancile islamice si devin cauza a crizelor.

În cadrul Comunitatii Statelor Independente (CSI), bankingul islamic este dezvoltat deocamdata destul de slab, chiar si în republicile cu populatie musulmana majoritara. ‘Poarta a investitiilor islamice’ în spatiul postsovietic intentioneaza sa devina Kazahstanul. Este planificat ca pâna în 2020 conform regulilor Sharia în Kazahstan sa se realizeze cel putin 20% dintre operatiunile de finantare.

De altfel, civilizatia occidentala ar putea propune propriile variante pentru tinerea morala în frâu a sistemului financiar mondial, este de parere cotidianul rus Utro. Anumite restrictii etice pentru business exista în multe alte religii mondiale. Astfel, perceperea de dobânzi la credite este interzisa nu doar de Islamism, ci de toate marile religii ale lumii, de exemplu de crestinism si iudaism. În Rusia, de exemplu, perceperea de dobânzi la împrumuturi era interzisa pâna în timpul lui Petru cel Mare, când s-a impus abordarea protestanta fata de regulile religioase.

Auzim zi de zi ca anumite banci din Spania au nevoie de recapitalizare. Ne întrebam, firesc, cum au ajuns aceste institutii în situatia de a avea nevoie de bani de la guverne sau de la alti creditori. Manager.ro explica pe larg care sunt cauzele dificultatilor întâmpinate de banci si ce este de fapt, recapitalizarea.

Recapitalizarea unei banci presupune emiterea de noi actiuni de catre aceasta în schimbul unui pachet de asistenta financiara venit de la guvern sau o alta entitate. În esenta, recapitalizarea unei banci presupune punerea la dispozitia institutiei de noi fonduri pentru a-i fi îmbunatatita balanta si a preveni prabusirea acesteia. O banca are nevoie de recapitalizare atunci când obligatiile sale financiare sunt mai mari decât activele pe care le detine.

Cum au ajuns bancile în situatia de a avea nevoie de recapitalizare?

Dupa prabusirea pietei imobiliare din SUA si colapsul Lehman Brothers, bancile au pierdut bani. Pierd bani pentru ca au multe credite neperformante în portofolii, se tem sa mai acorde împrumuturi si pentru ca multi clienti îsi scot depozitele din banci de teama ca acestea s-ar putea prabusi.

Bancile au pierdut bani si pentru ca:

– Oamenii nu si-au mai putut plati creditele.

– Bancile le-au împrumutat bani dezvoltatorilor imobiliari din America sau Spania(doua piete pe care s-au format bule imobiliare), care la rândul lor au pierdut bani si nu au mai avut cu ce sa-si plateasca datoriile.

– Caderea preturilor la locuinte a dus la devalorizarea activelor.

– Recesiunea a dus la mai multe defaulturi (intrari în incapacitate de plata) si pierderi.

– Activitatea de creditare interbancara s-a diminuat din lipsa de încredere si de lichiditati.

Înainte de criza, multe banci se bazau pe tranzactiile interbancare pentru a face rost de lichiditati. De exemplu, daca o banca dorea sa acorde un credit imobiliar pe 30 de ani unei persoane si nu dispunea de lichiditati suficiente pe moment, putea împrumuta, pe termen scurt, banii necesari de la alta banca.

Recapitalizarea si încrederea

Se spera ca prin recapitalizarea bancilor sa fie reinstaurata încrederea în sistemul bancar dintr-o tara.

Statul respectiv spera ca apoi sa îi scada costurile la care se împrumuta prin emisiunile de obligatiuni guvernamentale. Mai mult, o recapitalizare îi asigura pe cei care au depozite în banci ca economiile lor sunt în siguranta, prevenindu-se asa numitul „bank run” (scoaterile masive de bani din bancile cu probleme). 

Ce se întâmpla când recapitalizarea este facuta din fonduri publice?

Avem cazul Marii Britanii. Guvernul a recapitalizat bancile cu probleme oferind bani în schimbul unor pachete de actiuni preferentiale. Asta înseamna ca bancile trebuie sa-i plateasca guvernului dividende înainte sa plateasca dividende celor care detin actiuni comune.

Prin recapitalizare, o banca primeste lichiditati fara a-si spori si mai mult datoriile.

Dupa recapitalizare, o parte din banca este detinuta de stat. Acesta din urma poate iesi din institutie la un moment dat vânzând actiunile sau prin rascumpararea acestora de catre banca atunci cand aceasta dispune de fonduri suficiente.

Tehnologia NFC (Near Field Communication) intra si în România. BRD a lansat un program pilot împreuna cu Orange prin care telefoanele mobile vor fi dotate cu un SIM special, care înglobeaza si functie de plata, anunta conso.ro. Platile se vor face prin apropierea telefonului de cititoare speciale.

Aproximativ 100 de de persoane care detin un cont bancar la BRD au primit telefoane mobile Blackberry si SIM-uri speciale cu capacitati NFC pentru a le utiliza la plata produselor si serviciilor la comerciantii acceptanti.

Platile vor fi posibile la aproximativ 2.000 de POS-uri compatibile cu tehnologia NFC, precum si la orice comerciant din tara sau strainatate care are instalate cititoare speciale contactless compatibile PayPass MasterCard.

Astfel, cititoarele sunt instalate la supermarketuri, restaurante fast-food, farmacii sau la metrou.

“Telefoanele mobile sunt mereu prezente în vietile noastre, asa ca pot fi folosite atât ca instrumente de plata, cât si pentru a aduna informatii sau pentru a oferi acces în cladirile de birouri. Dorim sa oferim experienta NFC tuturor clientilor, asa ca vom dezvolta parteneriate care sa le permita sa beneficieze de toate avantajele oferite de aceasta tehnologie inovatoare”, a declarat Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer în cadrul Orange Romania.