Categorie: Interntional

Europa are la dispozitie trei luni pentru salvarea zonei euro, afirma miliardarul american George Soros, într-un discurs pronuntat recent, scrie hotnews.ro.

„Dupa parerea mea, autoritatile dispun de o fereastra de trei luni în timpul careia pot corecta erorile si inversa tendintele actuale. Prin autoritati, vreau sa spun în principal guvernul german si Bundesbank, pentru ca într-o criza creditorii au puterea si nimic nu poate fi facut fara sustinerea Germaniei„, afirma miliardarul, fost specialist în atacuri speculative asupra diverselor monede.

„Ma astept ca grecii sa fie suficient de îngroziti de perspectiva unei expulzari din Uniunea Europeana pentru a oferi o slaba majoritate coalitiei care se declara pregatita sa aplice acordul actual cu UE, FMI si creditorii bancari”, a adaugat acesta.

Dar peste trei luni „economia germana va slabi si ea si va fi si mai dificil pentru cancelarul Merkel sa covinga opinia publica germana sa accepte responsabilitati suplimentare fata de Europa. Acest lucru ofera fereastra de trei luni”, a concluzionat Soros.

Angela Merkel a cerut sâmbata opozitiei guvernamentale germane sa sustina viitorul fond permanent de sustinere a Zonei Euro si pactul bugetar european, afirmând ca „situatia din Zona Euro este în prezent, din nou, foarte fragila”.

Iesirile nete de bani din bancile spaniole au însumat în luna aprilie 66,2 miliarde de euro, potrivit datelor Bancii Spaniei, un record de când au început înregistrarile în acest sens, în 1990. În aceeasi luna a anului trecut se înregistrau intrari nete de fonduri în valoare de 5,4 miliarde euro, scrie hotnews.ro cu referire la Reuters.

Spaniolii sunt îngrijorati de soliditatea bancilor lor, puternic afectate de expunerea pe credite ipotecare, dupa criza din 2008, astfel încât îsi trimit banii din depozite în economiile mai puternice din nordul Europei.

Datele legate de aceasta fuga de capitaluri sunt anterioare nationalizarii celei de-a patra banci din Spania, Bankia, în mai, când a devenit limpede ca nu va putea face fata pierderilor generate de investitiile în sectorul imobiliar.

Guvernul de centru-dreapta a facut apel la auditori independenti pentru a evalua starea de sanatate a sistemului financiar, într-un efort de a restabili încrederea în bancile sale.

Un purtator de cuvânt al Comisiei Europene a precizat joi ca Spania trebuie sa prezinte executivului european planurile de restructurare a Bankia si a adaugat ca o solutie spaniola la criza bancara ar fi mai buna decat un plan european de salvare.

Locuitorii bogati din sudul Europei îsi transfera economiile catre banci din Luxemburg, Elvetia si tarile nordice, îngrijorati de perspectiva iesirii Greciei din zona euro si de situatia sectorului bancar din Spania si Portugalia, scrie Ziarul Financiar cu referire la Reuters.

Nikos, un om de afaceri grec cu activitati în distributia de produse farmaceutice, a transferat 7 milioane de euro la o subsidiara a unei banci elevtiene din Luxembourg, preferând siguranta în pofida dobânzii mult mai mici.

„Am muncit din greu toata viata si mi-am asumat riscuri în afaceri. Am 62 de ani si nu pot sa risc ca banii mei sa devina drahme”, spune el.

Prudenta a devenit un trend major în rândul locuitorilor bogati din sudul Europei. Grecii se tem de devalorizarea economiilor odata cu eventuala revenire la drahma, în timp ce spaniolii si portughezii sunt îngrijorati de situatia bancilor locale, astfel ca îsi transfera depozitele catre economiile solide din nordul Europei.

Mai multi consilieri financiari si bancheri ai caror clienti au conturi prea mari pentru a fi acoperite de garantia UE de 100.000 de euro sustin ca au loc „retrageri masive prin transferuri de bani”, în special în perioada care a trecut de la alegerile din Grecia din 6 mai.

Cea mai mare parte din aceste sume a ajuns la banci din Londra, Frankfurt sau Geneva, potrivit surselor citate.

În zona euro, depozitele bancare sunt garantate pâna la suma de 100.000 euro, astfel ca majoritatea economiilor, mai putin cele foarte mari, ar fi acoperite în cazul falimentului unei institutii financiare.

Însa daca o tara ar pleca din zona euro, conturile bancare ar fi redenominate într-o noua moneda care s-ar devaloriza puternic în perioada imediat urmatoare.

Clientii s-ar putea confrunta si cu controale de capital, menite sa previna iesirile masive si accentuarea devalorizarii, sau chiar cu înghetarea tuturor retragerilor.

Un bancher londonez specializat în servicii private a precizat ca mai multi greci cu posibilitati se arata „foarte interesati” sa-si deschida conturi în Marea Britanie pentru a-si proteja averile în cazul iesirii Greciei din zona euro.

Totusi, mutarea banilor în strainatate s-ar putea dovedi o masura insuficienta, inceertitudinile juridice legate de iesirea unui stat din zona euro punând sub semnul întrebarii modul în care se va face conversia la o noua moneda.

„Este clar ca investitorii greci vor cauta modalitati de a pastra euro care nu vor fi convertiti în drahme. Exista temeri ca depozitele în euro detinute de un rezident grec într-un cont bancar din afara tarii vor fi de asemenea convertite. De asemenea, nu este sigur daca titlurile în euro emise de Grecia catre entitati din afara tarii vor fi convertite sau nu”, comenteaza Damiam Bloom, partener la firma de avocatura Berwin Leighton Paisner.

Directorul general al Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde (foto), le-a cerut grecilor sa-si plateasca impozitele si a recunoscut ca este mai preocupata de situatia din Africa Subsahariana decât de zona euro, anunta dailybusiness.ro cu referire la Agerpres.

„Referitor la Atena, ma gândesc la toate acele persoane care încearca tot timpul sa evite plata impozitelor. Cred ca ar trebui sa se ajute în mod colectiv, platindu-si toti impozitele„, a declarat Lagarde. 

Directorul FMI a recunoscut ca este mai preocupata de situatia copiilor din Africa Subsahariana, care nu au sansa sa învete, decât de Grecia.

„Cred ca au mai mare nevoie de ajutor decât populatia din Atena”, a subliniat Lagarde.   

Ea a marturisit ca nu are intentia sa flexibilizeze conditiile impuse în pachetul de austeritate prescris Greciei, subliniind ca tara trebuie „sa faca mai mult” pentru a depasi criza si sa accepte ca exista „un pret” ce trebuie platit pentru a fi membra a zonei euro.

Presedintele Barack Obama are între 500.000 dolari si 1 milion dolari într-un cont de private banking administrat de JP Morgan Chase, potrivit raportarilor financiare publicate marti de Casa Alba, scrie capital.ro.

Obama a spus în aceasta saptamâna ca JP Morgan a fost “una din cele mai bine conduse banci care exista”, în ciuda pierderii sale de 2 miliarde dolari din tranzactionare care e investigata de Security Exchange Commission (SEC – Comisia de Supraveghere a pietei de capital).

Raportarile pe 2011 dezvaluite de Obama includ de asemenea un cont curent obisnuit la JP Morgan în intervalul 1.000 – 5.000 dolari. 

Alte active principale ale sale includ între 500.000 dolari si 1 milion de dolari în titluri de trezorerie (T-bills) si între 1 milion si 5 milioane dolari în obligatiuni SUA (T-notes).

JP Morgan a raportat la sfârsitul saptamânii trecute o pierdere surpriza de 2 miliarde dolari în urma unor tranzactii complexe cu risc ridicat efectuate în mod “neglijent si prosteste” de catre un broker din Londra, împotriva caruia au pariat mai multe fonduri de hedging.

Ministerul Finantelor al Federatiei Ruse a elaborat un proiect de lege care obliga toti angajatorii sa plateasca salariile angajatilor doar pe card. Noile reguli urmeaza a fi implementate începînd cu anul 2013, scrie rbc.ru.

Plata salariilor în numerar se va putea efectua doar la întrprinderile mici, care au maxim 35 de angajati (20 – pentru cei din sfera comertului) si pentru cele situate în locatii greu de accesat.

Aceste masuri vor micsora cheltuielile statului privind circulatia numerarului, vor micsora riscurile de atacuri tâlharesti asupra angajatilor în ziua primirii salariului, si de asemenea, vor permite statului sa controleze mai bine colectarea impozitelor, noteaza rbc.ru. 

În proiect mai este stipulat, precum ca salariul va fi transferat exclusiv pe contul indicat de catre angajat.

Un alt proiect de lege, va obliga magazinele sa ofere posibilitatea achitarii prin intermediul cardurilor bancare. Exceptie se va face doar pentru magazinele care au dreptul sa functioneze fara aparat de casa si pentru magazinele a caror încasari anuale nu depasesc 2 mln ruble. Acest proiect urmeaza a fi implementat treptat pîna în anul 2014 (mai întâi magazinele cu încasari de peste 100 mln ruble, apoi cele cu peste 50 mln si în cele din urma cele cu încasari mai mari de 2 mln).

Grecii au retras în ultimele zile între 600 si 700 de milioane de euro din banci, iar situatia s-ar putea agrava în zilele urmatoare, a declarat presedintele Greciei Karolos Papoulias într-o discutie cu liderii partidelor politice, conform unui transcript publicat pe pagina de internet a presedintiei, scrie zf.ro cu referire la Bloomberg.

Grecii sunt tot mai îngrijorati ca întârzierea formarii unui Guvern va duce la iesirea tarii lor din zona euro, ceea ce va însemna întoarcerea la moneda proprie.

Papoulias a precizat ca are informatiile de la guvernatorul Bancii Greciei. El a folosit informatiile ca argument pentru a grabi formarea unui Guvern.

Totusi, politicienii de la Atena sunt departe de a ajunge la un compromis si se vorbeste tot mai mult despre alegeri anticipate. În acest context, unii analisti apreciaza ca asaltul grecilor asupra bancilor se va amplifica.

„Un sistem bancar grecesc care nu mai primeste finantare externa, decât finantarea de urgenta de la banca centrala, unde mai sunt disponibile câteva miliarde de euro, va face fata cu greu unor iesiri de capital de sute de milioane de euro”, scrie blogul financiar zerohedge.com.

Canadienii par sa fie confuzi atunci când vad noua bancnota de 20 de dolari, lansata pe 2 mai, unii considerând ca pe aceasta se vad trei femei dezbracate si turnurile World Trade Center.

Bancnota a fost lansata la începutul lunii mai de catre autoritatile canadiene, care apreciaza ca va fi mult mai sigura si mai greu de falsificat, scrie mediafax.ro cu referire la Daily Mail. 

Pe una dintre fetele bancnotei apare imaginea unui monument ridicat în Franta în memoria eroilor canadieni care au luptat în Primul Razboi Mondial – Vimy Memorial. Imaginea acestuia naste însa controverse, dupa ce unele persoane care au participat la focus grupul creat înainte de lansarea bancnotei au apreciat ca imaginea este „pornografica”.

„Este prea pornografic. Ce reprezinta femeia din vârful cladirii?” a fost întrebarea aparuta în focus grup.

Pe monumentul din Franta apar trei personaje feminine cu sânii goi reprezentând „Justitia si Pacea” – primul, „Speranta, Caritatea, Onoarea si Credinta” – al doilea, si „Adevarul si Cunoasterea” – al treilea.

Alte persoane au apreciat ca pe bancnota se „vad” Turnurile Gemene, distruse în urma atacurilor din 11 septembrie 2001.

Urmariti imagini video cu prezentarea bancnotei:
 

Cele mai mari banci franceze, BNP Paribas, Societe Generale si Credit Agricole, se pregatesc pentru impozite mai mari si posibilitatea de a fi obligate sa separe operatiunile riscante, masuri promise în campania electorala de noul presedinte al Frantei, Francois Hollande, scrie zf.ro cu referire la Bloomberg.

În timpul campaniei electorale, Hollande a spus ca finantele sunt „cel mai mare adversar” al sau, a promis ca va forta bancile sa separe operatiunile speculative de cele de retail. În plus, noul presedinte vrea sa taxeze toate tranzactiile bancare si sa majoreze impozitul pe profitul bancilor cu 15%.

Bancile franceze au cumparat datorii în valoare de 620 miliarde euro emise de tari problematice precum Grecia, Portugalia, Irlanda, Italia si Spania. Acestea vor acum sa-si reduca cu cel putin 300 miliarde euro expunerea pe titlurile emise de statele cu probleme.

Hollande a promis sa reformeze sistemul bancar. În prezent, bancile franceze oprereaza folosind un model asa numit „universal”, adica sunt active în toate segmentele, de la retail pâna la piete de capital. Reforma lui Hollande ar putea avea ca efecte scaderi de pâna la 10% ale profiturilor marilor banci în 2013, conform estimarilor lui Jean-Pierre Lambert, analist al Keefe, Bruyette & Woods.

Statul francez ar putea strânge 800 milioane euro din majorarea impozitelor bancare, potrivit unor declaratii recente ale lui Jerom Cahuzac, consilier bugetar al lui Hollande.

Amintim ca Francois Hollande l-a învins pe Nicolas Sarkozy în cursa pentru presedintia Frantei obtinând 51,6% din voturi.

Bancile americane dispun de lichiditati ample si sunt o clasa aparte fata de cele europene, considera miliardarul Waren Buffett, a carui companie de investitii Berkshire Hathaway a plasat peste 19 miliarde de dolari în insitutiile financiare din SUA, scrie zf.ro cu referire la Bloomberg.

„As pune bancile europene si cele americane în doua categorii diferite. Sistemul financiar american se afla într-o stare buna. Sistemul financiar european se sufoca acum câteva luni, înainte sa primeasca sprijin de la Banca Centrala Europeana (BCE)„, afirma Buffett.

Wells Fargo si JP Morgan au obtinut profituri record anul trecut si contesta eforturile autoritatilor americane de a înaspri reglementarile bancare.

Bancile europene au avut probleme din cauza crizei datoriilor suverane din zona euro si din decembrie au obtinut de la BCE, în doua etape, împrumuturi ieftine pe trei ani în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro.

„Mi-ar placea sa am o multime de bani timp de trei ani, cu o dobânda de 1%, dar nu am probleme. Bancile americane au lichiditati care le ies pe urechi„, a spus Buffet la reuniunea anuala a Berkshire Hathaway.

Berkshire, condusa de Buffett în ultimii 42 de ani, este principalul actionar al bancii Wells Fargo, cel mai mare creditor ipotecar din Statele Unite, la care detine o participatie de peste 12 miliarde de dolari. Buffett a investit anul trecut 5 miliarde de dolari în Bank of America, în schimbul unor actiuni preferentiale si garantii. Bank of America este a doua mare banca din SUA în functie de active, dupa JPMorgan.