Categorie: Interntional

Introducerea monedei unice europene, euro, a fost o mare greseala, considera presedintele Cehiei, Vaclav Klaus, cunoscut pentru atitudinea sa ultraliberala si eurosceptica, într-un interviu acordat postului de televiziune francez France 24, anunta money.ro. În acest interviu Vaclav Klaus a apreciat ca Praga s-a comportat în mod ‘rezonabil’ atunci când a refuzat sa se alature noului pact bugetar al Uniunii Europene.

„Un astfel de lucru este pur si simplu de neacceptat. Ideea de a transfera responsabilitatea pentru bugetul unei tari unor oficiali de la Bruxelles, de a nu adopta bugetul în tara, de a lasa toate acestea în seama unor tehnocrati si birocrati straini este inacceptabila pentru noi”, a declarat Klaus.

Douazeci si cinci din cele 27 de state membre ale UE s-au alaturat la Consiliul European de primavara de la Bruxelles Tratatului privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta în cadrul Uniunii Economice si Monetare, o propunere avansata de politicienii europeni înca la summitul lor din decembrie 2011.

Praga si Londra au refuzat sa adere la noul pact bugetar al UE, facându-si publica aceasta intentia înca la sfârsitul anului trecut.

„Moneda europeana este un dezastru.Sper ca poporul francez stie ca euro este o catastrofa. A fost un proiect gresit”, a declarat Klaus, subliniind ca tara sa a aderat la UE nu în scopul de a primi subventii din diferite fonduri UE, ci pentru a se asigura ca, dupa caderea comunismului, va deveni o „tara europeana normala”.

Euroscepticul Vaclav Klaus este un cunoscut expert economic nu doar la el în tara. Dupa ‘revolutia de catifea’ în Cehoslovacia în 1989, Klaus a fost ministru de finante federal în Cehoslovacia, iar apoi vicepremier. Este considerat alaturi de alti câtiva oameni politici de notorietate cehi ‘parintele’ reformelor economice de succes în Cehoslovacia si, apoi, în Republica Ceha în perioada de tranzitie.

Monte dei Paschi di Siena, cea mai veche banca din lume, a raportat de curând ca a înregistrat în anul 2011 un rezultat financiar negativ de 4,69 miliarde euro, scrie UNIMEDIA cu referire la Reuters. Astfel, banca urmeaza sa-si reduca puternic portofoliul sau financiar si sa închida 150 de filiale.

Monte dei Paschi di Siena este ca marime a treia banca din Italia, iar portofoliul sau financiar include obligatiuni de stat în valoare totala de 26 miliarde euro.

Potrivit conducerii bancii, pentru a respecta reglementarile bancare ale Uniunii Europene, Monte dei Paschi trebuie sa acopere un deficit de capital de 3,3 miliarde de euro pâna în luna iunie a acestui an.

Conducerea institutiei urmeaza sa prezinte în luna mai un program de relansare a bancii, având în vedere ca aceasta a fost afectata de criza datoriilor din zona euro din cauza expunerii bancii la datoria Italiei.

Cu toate ca miscarile de tipul „Occupy” din SUA par ca si-au pierdut din atractie pentru public, activismul împotriva marilor banci începe sa atraga sustinatori din partea municipalitatilor si politicienilor locali, scrie Ziarul Financiar cu referire la The Wall Street Journal. 

Astfel, administratorii New York-ului au introdus o legislatie care cere bancilor sa prezinte planuri de reinvestire în comunitate si rapoarte care sa poata fi folosite de comisia bancara a orasului sa acorde ratinguri bancilor care vor sa detina economiile financiare ale orasului.

De asemenea, luna trecuta oficialii orasului Kansas City au adoptat o rezolutie care obliga primarul sa selecteze bancile care sunt receptive la nevoile comunitatii si nu se angajeaza în creditare „pradalnica”.

La masuri de acelasi tip recurg orasele Chicago, Boston, Austin, Minneapolis, San Jose si Portland. În San Francisco, autoritatile vor sa înfiinteze o banca municipala.

Washingtonul însa este compromis de banii aruncati în stânga si în dreapta de cei care fac lobby pentru banci, noteata WSJ. Acestia au cheltuit 472 milioane de dolari anul trecut. Printre cei mai mari contributori figureaza Goldman Sachs, Bank of America, JPMorgan si angajatii acestora, potrivit datelor Comsiei Federale pentru Alegeri.

La nivel local, jocul este mai dificil pentru banci. Acestea se pot folosi de pârghiile traditionale pentru a influenta politica locala. Astfel, bancile pot promite locuri de munca, investitii si caritate. Dar în actualul val de activism local antibancar, societatea nu a facut presiuni pentru închiderea unitatilor bancare. Cu toate acestea, bancile sunt clar în defensiva în fata rezistentei în crestere a comunitatilor locale.

De la mijlocul anului trecut, economii de pâna la 59 de miliarde de dolari au fost retrase de la cele patru mari banci americane, potrivit estimarilor grupului activis Move Your Money.

Depozitele persoanelor fizice si juridice la bancile din Grecia au continuat sa scada în februarie, confirmând tendinta începuta la sfârsitul lui 2009 si subliniind lipsa încrederii cu care se confrunta sistemul bancar elen, scrie money.ro cu referire la Reuters.

Depozitele sectorului privat la bancile din Grecia au scazut luna trecuta cu 2,7%, dupa un declin de aproape 3% în ianuarie, ajungând la 170,1 miliarde de euro, cel mai redus nivel din octombrie 2006. În prezent depozitele la bancile elene sunt cu 30% sub nivelul record înregistrat în decembrie 2009.

Depozitele sectorului privat în Portugalia si alte state afectate de criza datoriei au avut o evolutie mult mai buna, datele aratând ca în Portugalia si Spania nu s-a modificat semnificativ nivelul depozitelor, în timp ce în Irlanda s-a înregistrat un declin de sub 1%, iar în Italia o crestere de peste 1%.

De la începutul lui 2011, depozitele la banci ale persoanelor fizice si juridice din Grecia au scazut cu 20,9 miliarde de euro, sau 10,2%. Din ianuarie 2010, când a început criza datoriilor din Grecia, depozitele au scazut cu 48,8 miliarde de euro, sau 20,5%.

Reducerea valorii depozitelor a înrautatit criza lichiditatilor cu care se confrunta bancile din Grecia, care sunt dependente de finantarea de la Banca Centrala Europeana, deoarece nu se mai pot împrumuta de pe piete din cauza crizei datoriilor suverane cu care se confrunta tara

Peste 90 la suta din furturile de la bancomatele din Marea Britanie sunt atribuite grupurilor infractionale formate din români, afirma oficiali de rang înalt din cadrul politiei britanice, afirmând ca valoarea fraudelor este de 35 de milioane de lire (41 de milioane de euro), scrie money.ro cu referire la Daily Mail.

Într-un telefon confiscat în cadrul anchetei privind o retea specializata în clonare de carduri bancare, politia britanica a descoperit imagini cu un copil român care se juca cu bancnote de 20 de lire sterline.

Conform sefului departamentului de politie care se ocupa de acest caz, gruparile specializate în furturi din bancomate, formate în principal din români, au sustras 35 de milioane de lire (41 de milioane de euro) de la clienti britanici în cursul anului trecut.

Potrivit detectivilor britanici, aproape toti infractorii specializati în furturi din bancomate au legaturi cu orasul Bacau.

„Majoritatea românilor arestati în ultimele 12 luni sunt din Bacau sau au legaturi cu aceasta zona din România”, a spus un oficial de rang înalt din cadrul politiei britanice.

Un nou troian ameninta conturile bancare ale utilizatorilor din întreaga lume, anunta FORBES.RO. Mousetrap Troian actioneaza ca un veritabil sef de organizatie criminala care, pentru a evita filtrele politiei, savârseste jafurile printr-un lant de intermediari, sustin cei de la Bitdefender.

Concret, troianul care provoaca paguba este adus pe sistem „din mâna în mâna”, pornind de la un website infectat si trecînd printr-o sumedenie de alti troieni.

Primul pas al infectiei îl reprezinta vizitarea unui site legitim, dar pe care l-a atacat în prealabil un hacker si pe care acesta a încarcat o aplicatie periculoasa scrisa în Java. Aceasta aplicatie Java îi apare utilizatorului sub forma unui mesaj care îl informeaza ca nu are plug-in-ul de Flash instalat si se ofera sa-l descarce si sa-l instaleze pentru utilizator. Însa o data cu rularea plug-in-ului impostor, calculatorul este de fapt infectat cu un prim troian, care va pregati terenul pentru un asa-zis „bancher”  – troianul responsabil cu furtul banilor.

Dupa instalare, troianul verifica o lista de adrese de la care va descarca si va executa alti troiani de tip „bancher”. Acestia sunt gazduiti pe mai multe servere compromise, în asa fel încât, daca unul dintre servere este închis sau curatat de virusi, troianul sa poata aduce „bancherii” de pe un altul.

Troianul de e-banking va urmari ce tranzactii electronice face utilizatorul calculatorului si va fura datele acestuia de conectare, date care vor ajunge în mâna atacatorului. Din cauza faptului ca acesti „virusi bancheri” fura informatii direct din formularul browser-ului, utilizatorul nu-si poate da seama ca datele lui ajung si altundeva decât la site-ul bancii.

Metoda de distributie a troianului este foarte complexa. Acest circuit are ca scop protejarea troianului final fata de producatorii de solutii de securitate si fata de sistemele lor automate de semnare a virusilor. Acestea vor identifica si semna, în multe cazuri, unul dintre troienii intermediari, care sunt usor de înlocuit, si nu troianul „bancher”, care e cea mai periculoasa componenta a atacului.

Pentru a evita infectarea, utilizatorii sunt sfatuiti sa nu instaleze nici o aplicatie care este promovata prin mesaje de tip pop-up. Daca sistemul informeaza utilizatorul ca îi lipsesc plug-in-uri sau codec-uri, acesta trebuie sa descarce manual respectivele aplicatii de pe paginile producatorilor.

În timp ce candidatul la alegerile prezidentiale din Franta Francois Hollande vrea sa impoziteze averile bogatilor cu 75%, premierul britanic Da­vid Cameron vrea sa reduca cota de impozitare pentru cei cu averi mari, anunta zf.ro. De asemenea, în Germania se discuta de scaderea impozitelor, însa în Spania impozitul a fost majorat, pe când în SUA tema este deja în dezbatere si depinde foarte mult de cum se va derula campania electorala, scrie publicatia franceza La Tribune.

Marea Britanie, una dintre primele tari care în timpul recesiunii au majorat cota de impozitare pentru contribuabilii bogati, este pe cale sa reduca nivelul impozitarii. Cameron vrea sa diminueze cota maxima de impozitare de la 50% la 45%, aplicata veniturilor mai mari de 150.000 de lire sterline (peste 180.000 de euro). El a luat aceasta decizie în urma presiunii venite din partea comunitatii oamenilor de afaceri pentru îmbuna­tatirea competitivitatii tarii.

Germania are probleme cu bogatii. Deoarece se prefigureaza ca pâna în 2014 bugetul va ajunge la echilibru, crestini-democrati au lansat o dezba­tere pe tema relaxarii fiscale, de care ar putea beneficia cei mai bogati. Dar ministrul de finante Wolfgang Shauble nu vrea sa ia în considerare risipirea resurselor acumulate prin disciplina fiscala, iar daca discutia va fi reluata, reducerea impozitelor va fi orientata catre sustinerea cres­terii economice.

Înainte de criza, impozitul pe venit în Spania era deja foarte mare, din cauza impozitarii pro­gresive, care mergea pâna la 43%. Cel mai recent plan de austeritate a majorat nivelul maxim de impozitare la 52%. Un spaniol celibatar care declara un venit anual impozabil de 1,2 milioane euro trebuie sa plateasca un impozit pe venit de 600.000 de euro.

În Italia este în dezbatere introducerea unui impozit pe avere, premierul Mario Monti vrând ca si bogatii sa contribuie la sustinerea bugetului, dupa ce întreaga populatie a fost supusa unor masuri drastice de austeritate. Impozitul propus a avut deja efecte asupra a mii de italieni care îsi transforma lichiditatile în lingouri de aur, pe care le pastreaza în Elvetia.

În SUA a aparut în vara anului trecut ideea ca milionarii sa fie impozitati diferit de restul contribuabililor. Miliardarul Warren Buffet a facut senzatie declarând ca femeia care se ocupa de menajul casei lui suporta o presiune fiscala mai mare decât el. Acest fapt este posibil datorita im­po­zitarii foarte reduse a câstigurilor de capital (15%) si a altor venituri de capital.

Suedia vrea sa renunte total la numerar. În prezent, banii cash mai reprezinta numai 3% din economie, comparativ cu 9% in zona euro si 7% in Statele Unite. Cei care prefera banii în forma fizica sunt din ce in ce mai putini, anunta money.ro cu referire la France Presse. Suedia a fost, în 1661, prima tara din Europa care a folosit bancnote.

O societate fara bani in forma fizica incepe sa prinda contur în Suedia. Cetatenii nu achita cash nici macar atunci când cumpara un bilet de autobuz, acesta fiind cumparat printr-un simplu SMS. În plus, din ce în ce mai multe magazine accepta doar plata cu cardul, iar unele banci nu mai folosesc numerar. Pâna si bisericile s-au modernizat, iar bancomatele înlocuiesc cu succes cutia milei. Însa nu toti suedezii sustin ideea.

Proprietarii chioscurilor considera ca digitalizarea nu vine decât din dorinta bancilor de a se îmbogati si mai mult, deoarece fiecare tranzactie cu cardul este taxata cu 5 coroane (adica 0,80 de dolari). Potrivit Asociatiei Bancilor din Suedia, eliminarea banilor lichizi din economie a inceput deja sa aiba un impact asupra numarului de infractiuni. Jafurile de la banci s-au redus de la 110, in 2008, la 16, in 2011, cel mai scazut nivel din ultimii 30 de ani. 

De asemenea, a scazut si numarul furturilor din mijloacele de transport în comun. Unii experti nu se asteapta însa ca banii in forma fizica sa dispara prea curând, dar prezenta lor in economie va continua sa fie din ce in ce mai redusa.

Banca Transilvania se implica în “CONTeaza pe educatie!”, program educational initiat de Scoala Internationala Cluj si Eusebiu Burcas, prin alocarea sumei de 35.000 EUR, anunta smark.ro cu referire la un comunicat emis de companie.

Programul “CONTeaza pe educatie!”, care se va desfasura în perioada 2 – 6 apririle, consta într-o serie de cursuri menite sa contribuie la educatia financiara si antreprenoriala a peste 1.600 de elevi cu vârste între 7 si 18 ani, din 16 scoli din Cluj, Alba, Bihor, Salaj, Maramures, Sibiu, Satu-Mare si Bistrita-Nasaud.

Proiectul „CONTeaza pe educatie!” va cuprinde abordari interdisciplinare, concursuri, precum si activitati practice, cum ar fi organizarea unei actiuni de strângere de fonduri prin aplicarea unor strategii de management si de marketing sau simularea de tranzactionari pe Bursa – pe o platforma pusa la dispozitie de Bursa de Valori Bucuresti, cu sprijinul companiei Intercapital Invest.

Cei mai bogati bancheri din lume detin împreuna o avere cumulata de peste 84 miliarde dolari.

Jurnalistii de la Business Insider au analizat clasamentul Forbes al celor mai bogati oameni din lume, din rândul carora au extras pe cei mai înstariti bancheri, mai exact cei cu averi individuale de peste 1 miliard de dolari.Interesant este ca printre ei nu se numara nici un bancher dintr-o economie dezvoltata, ci doar din tari emergente.

Cel mai bogat bancher este Joseph Safra (foto) cu o avere estimata la 13,8 mlrd $. Joseph Safra are 73 de ani si conduce afacerile Grupo Safra în Brazilia.

Va prezentam mai jos clasamentul celor mai bogati bancheri pe plan mondial.

1. Joseph Safra (73 ani) – 13,8 mlrd $ – Grupo Safra (Brazilia).

2. Luis Carlos Sarmiento (79 ani) – 12,4 mlrd $ – Grupo Aval Acciones (Columbia).

3. Petr Kellner (47 ani) – 8,2 mlrd $ – PPF (Cehia).

4. Sulaiman Al Rahji (92 ani) – 5,9 mlrd $ – Al Rahji Bank (Arabia Saudita).

5. Teh Hong Piow (82 ani) – 5,0 mlrd $ – Public Bank (Malayezia).

6. Aloysio de Andrade Faria (91 ani) – 4,2 mlrd $ – Banco Real & Banco Alfa (Brazilia).

7. Uday Kotak (53 ani) – 4,1 mlrd $ – Kotak Mahindra Bank (India).

8. Wee Cho Yaw (83 ani) – 3,8 mlrd $ – United Overseas Bank (Singapore).

9. Bruno Schroder (79 ani) – 3,4 mlrd $ – Schroders (Marea Britanie).

10. Andre Esteves (43 ani) – 3,0 mlrd $ – BTG Pactual (Brazilia).

11. Abdul Aziz Al Ghurair (57 ani) – 2,6 mlrd $ – Mashreq (Emiratele Arabe Unite).

12. Pedro Moreira Salles (52 ani) – 2,4 mlrd $ – Itau Unibanco (Brazilia).

13. Othman Benjelloun (79 ani) – 2,3 mlrd $ – BMCE Bank (Maroc).

14. Abdullah Al Rahji – 2,2 mlrd $ – Al Rahji Bank (Arabia Saudita).

15. Alexander Svetakov (44 ani) – 1,7 mlrd $ – Absolut Bank (Rusia).

16. Mohammed Al Rahji – 1,5 mlrd $ – Al Rahji Bank (Arabia Saudita).

17. Roustam Tariko (50 ani) – 1,5 mlrd $ – Russian Standard Bank (Rusia).

18. Roman Avdeev (44 ani) – 1,3 mlrd $ – Credit Bank of Moscow (Rusia).

19. Roberto Hernandez ramirez (70 ani) – 1,3 mlrd $ – Banamex (Mexic).

20. Julio Bozano (76 ani) – 1,3 mlrd $ – Banco Bozano, Simonsen (Brazilia).

21. Emilio Botin (77 ani) – 1,1 mlrd $ – Banco Santander (Spania).

22. Alfredo Harp Nelu (68 ani) – 1,0 mlrd $ – Banamex (Mexic).