Categorie: Interntional

Grecia nu va mai fi cea mai îndatorata tara din zona euro pâna la finalul anului 2026, datoria sa publica urmând sa scada sub nivelul celei din Italia, potrivit unor surse citate de Reuters, citat de Agerpres.

Ponderea datoriei publice a Greciei în PIB ar urma sa coboare la aproximativ 137% în acest an, de la 145% în 2025. În acelasi timp, Italia este pe un trend invers: datoria ar putea urca la 138,6% din PIB în 2026, fata de 137,1% anul trecut.

Evolutia marcheaza o schimbare importanta în zona euro, unde Grecia a fost, timp de doua decenii, statul cu cea mai mare povara a datoriei. Din 2020 pâna în prezent, Grecia a reusit sa reduca datoria cu peste 45 de puncte procentuale, în timp ce Italia a facut ajustari mai moderate.

Autoritatile elene pregatesc si noi masuri de consolidare fiscala, inclusiv rambursarea anticipata a unor împrumuturi de circa 7 miliarde de euro din primul program de asistenta financiara.

În ansamblu, datele arata ca presiunea datoriei ramâne ridicata în Europa. La finalul lui 2025, mai multe economii mari aveau niveluri de peste 100% din PIB, inclusiv Franta, Belgia si Spania, în timp ce tari precum Estonia sau Luxemburg continua sa mentina datorii reduse.

Bulgaria a avansat rapid în tranzitia de la leva la euro, iar pâna pe 27 martie 2026 aproximativ 91% din numerarul aflat în circulatie la începutul anului 2025 a fost deja colectat de Banca Nationala a Bulgariei. Totodata, de la 1 februarie 2026, euro a devenit singurul mijloc legal de plata în tara, informeaza Agerpres, cu referire la Novinite.

Potrivit Bancii Nationale a Bulgariei, în circulatie au mai ramas 2,9 miliarde de leva, sub forma de bancnote si monede, iar ritmul retragerii numerarului vechi a depasit asteptarile initiale. În paralel, emiterea neta de bancnote si monede euro a trecut de 7,8 miliarde de euro, pentru a acoperi necesarul de plati al populatiei si companiilor.

Institutia a avertizat însa ca inflatia ar putea ajunge la 3,7% în 2026, urmând sa se reduca la 3,2% în 2027 si 2028. Principalul risc vine din tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, care pot împinge în sus preturile la energie si, implicit, presiunile inflationiste din economie.

Inflatia a urcat usor în zona euro în februarie, arata datele publicate de Eurostat. Rata anuala a inflatiei a ajuns la 1,9%, fata de 1,7% în ianuarie. La nivelul întregii Uniuni Europene, inflatia a crescut la 2,1%.

Acest lucru înseamna ca preturile au continuat sa creasca în februarie, dar ritmul ramâne mai mic decât în aceeasi perioada a anului trecut.

Potrivit Eurostat, cele mai mari presiuni asupra preturilor au venit din zona serviciilor, dar si din categoria alimente, alcool si tutun. În schimb, energia a tras inflatia în jos.

Printre tarile cu cele mai mici rate ale inflatiei s-au numarat Danemarca, Cipru si Cehia, în timp ce România a avut din nou cea mai ridicata inflatie din Uniunea Europeana.

Datele mai arata ca, de la o tara la alta, evolutiile au fost diferite: în unele state inflatia a scazut, în altele a ramas la acelasi nivel, iar în altele a crescut.

Potrivit Eurostat, în februarie 2026 au intrat în vigoare si câteva schimbari metodologice în calcularea indicelui armonizat al preturilor de consum.

Mai mult de o treime dintre cumparatorii online din Uniunea Europeana, adica 35,4%, spun ca au întâmpinat probleme atunci când au facut achizitii printr-un site sau o aplicatie, potrivit datelor Eurostat, citate de Agerpres.

Datele arata ca cele mai multe dificultati au fost raportate în Malta, unde 64% dintre clientii online au spus ca au avut probleme. Urmeaza Tarile de Jos, cu 57,9%, si Luxemburg, cu 51,4%. La polul opus se afla Portugalia, cu 4,5%, Grecia, cu 10,6%, si Letonia, cu 13,3%. În România, ponderea cumparatorilor online care au raportat probleme a fost de 28,24%.

Cea mai frecventa problema reclamata de consumatori a fost livrarea mai lenta decât era estimat initial. Aproape o cincime dintre cumparatori, adica 19,9%, au spus ca produsele sau serviciile au ajuns mai târziu decât li s-a promis.

Pe locul al doilea s-au aflat dificultatile legate de folosirea site-urilor sau aplicatiilor. Mai exact, 11,5% dintre clienti au spus ca platformele au fost greu de utilizat sau au functionat nesatisfacator.

O alta problema des întâlnita a fost livrarea unor servicii gresite sau a unor marfuri deteriorate, situatie raportata de 10,4% dintre cumparatorii online din UE.

Datele fac parte din studiul privind utilizarea tehnologiilor informatiei si comunicatiilor în 2025, publicat miercuri de Oficiul European pentru Statistica, si arata ca, desi cumparaturile online sunt tot mai populare, experienta utilizatorilor ramâne departe de a fi lipsita de probleme.

Banca Centrala Europeana (BCE) a anuntat joi ca a încheiat anul 2025 cu o pierdere neta de 1,254 miliarde euro, mult mai mica decât minusul record de 7,944 miliarde euro raportat pentru 2024.

Potrivit AFP, citat de Agerpres, BCE precizeaza ca pierderea din 2025 va ramâne în bilant si va fi compensata din profiturile viitoare. Institutia explica faptul ca majorarile rapide ale dobânzilor din 2022–2023 au crescut costurile cu dobânzile pe care BCE le plateste (inclusiv pentru depozitele bancilor la BCE), în timp ce veniturile din obligatiunile cumparate în programele anterioare scad pe masura ce titlurile ajung la scadenta si nu mai sunt reînnoite.

BCE estimeaza ca ar putea reveni pe profit în 2026 sau 2027, însa evolutia depinde de nivelul dobânzilor, cursurile de schimb si structura bilantului. Totodata, banca subliniaza ca îsi poate îndeplini mandatul de mentinere a stabilitatii preturilor indiferent de pierderi.

În 2025, BCE avea aproape 4.400 de angajati (în crestere cu 2%). De asemenea, cele 21 de banci centrale nationale din zona euro nu vor primi dividende pentru 2025, iar reluarea lor ar putea dura câtiva ani, pe fondul pierderilor acumulate din 2022.

La 1 ianuarie 2026, 22 din cele 27 de state UE aveau salariu minim national. Exceptiile: Danemarca, Italia, Austria, Finlanda si Suedia.

Potrivit Eurostat, cel mai mare salariu minim din UE era în Luxemburg – 2.704 €, iar cel mai mic în Bulgaria – 620 €. Asta înseamna ca maximul e de circa 4,4 ori mai mare decât minimul.

În rest, salariile minime lunare (brut) se împart asa:

• Sub 1.000 € în 8 tari: Bulgaria (620 €), Letonia (780 €), România (795 €), Ungaria (838 €), Estonia (886 €), Slovacia (915 €), Cehia (924 €), Malta (994 €).
• Între 1.000 si 1.500 € în 8 tari: Grecia (1.027 €), Croatia (1.050 €), Portugalia (1.073 €), Cipru (1.088 €), Polonia (1.139 €), Lituania (1.153 €), Slovenia (1.278 €), Spania (1.381 €).
• Peste 1.500 € în 6 tari: Franta (1.823 €), Belgia (2.112 €), Tarile de Jos (2.295 €), Germania (2.343 €), Irlanda (2.391 €), Luxemburg (2.704 €).

Sumele sunt brute (înainte de taxe), conform datelor Eurostat.

Comisia Europeana a lansat o consultare publica si o cerere de contributii privind competitivitatea sectorului bancar din Uniunea Europeana.

Potrivit Agerpres, Executivul comunitar vrea sa obtina informatii despre performanta bancilor europene atât pe piata interna, cât si la nivel global, precum si despre rolul acestora în finantarea economiei europene.

Initiativa urmareste sa analizeze modul în care poate fi aprofundata piata unica si uniunea bancara, dar si cum ar putea fi simplificat si eficientizat cadrul de reglementare si supraveghere.

Comisia vrea sa afle daca actualele reguli sprijina suficient activitatea transfrontaliera, inovarea si accesul la finantare pentru companii si economie.

Consultarea vine dupa un deceniu în care sistemul bancar european a fost consolidat prin reguli mai stricte si prin crearea uniunii bancare, masuri care au contribuit la cresterea stabilitatii financiare în UE.

 În acelasi timp, autoritatile europene considera ca bancile trebuie sa joace un rol mai activ în sustinerea cresterii economice, investitiilor si competitivitatii Uniunii.

Feedbackul primit va sta la baza raportului Comisiei Europene din 2026 privind competitivitatea sectorului bancar din UE, parte a strategiei privind uniunea economiilor si a investitiilor. Documentul, programat pentru trimestrul al treilea din 2026, va evalua situatia sistemului bancar pe piata unica si va propune o agenda orientata spre viitor.

„Dorim sa aflam de la partile interesate cum functioneaza în practica cadrul actual, unde poate fi simplificat si cum poate sprijini mai bine activitatea transfrontaliera, inovarea si finantarea economiei Europei. Contributia lor va contribui la conturarea raportului nostru din 2026 si la o agenda orientata spre viitor pentru un sector bancar european mai dinamic si mai competitiv”, a declarat comisarul pentru servicii financiare si uniunea economiilor si investitiilor, Maria Luis Albuquerque.

Comisia invita bancile, institutiile financiare, autoritatile publice, organizatiile de consumatori si investitori, partenerii sociali, companiile care utilizeaza servicii bancare, mediul academic si cetatenii interesati sa transmita contributii pâna la 12 martie 2026 (cerere de contributii) si 19 aprilie 2026 (consultare specifica).

Suveranitatea economica pe care moneda euro o garanteaza Europei ar putea fi amenintata daca Uniunea Europeana nu adopta un euro digital, avertizeaza guvernatorul Bancii Frantei.

Potrivit Agerpres, citat de Profit.ro, guvernatorul Bancii Frantei, Francois Villeroy de Galhau, a declarat ca euro „cel mai mare pas al Europei catre suveranitate”, risca sa îsi piarda rolul esential daca nu este adaptat la economia digitala printr-o moneda digitala a bancii centrale.

Oficialul a subliniat ca Eurosistemul a initiat deja demersuri pentru lansarea unui euro digital, conceput ca o „bancnota digitala”, care sa poata fi utilizata atât online, cât si offline, cu un nivel ridicat de confidentialitate. Proiectul a fost sustinut recent, în unanimitate, de Consiliul Uniunii Europene.

Un proiect pilot este planificat pentru anul 2027, iar lansarea oficiala a monedei euro digitale este avuta în vedere pentru 2029, în functie de finalizarea cadrului legislativ la nivelul Uniunii Europene.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat pozitia de negociere privind introducerea euro digital, sustinând un model care permite utilizarea monedei atât online, cât si offline, ca parte a modernizarii sistemului de plati european, potrivit digi24.ro.

Euro digital ar urma sa fie emis de Banca Centrala Europeana si sa poata fi utilizat inclusiv fara conexiune la internet, prin tranzactii offline sincronizate ulterior. Modelul sustinut de Consiliul Uniunii Europene include plati online instant, dar si functionalitate offline, pentru situatii de conectivitate redusa.

Dupa adoptarea cadrului legal si o faza pilot planificata pentru 2027, euro digital ar putea deveni operational în jurul anului 2029.

Salariul mediu anual în Uniunea Europeana este de 39.808 euro, însa diferentele dintre state ramân mari – de la 15.387 euro în Bulgaria pâna la aproape 83.000 de euro în Luxemburg. România se afla înca sub media UE la salariul nominal, dar sta mai bine decât mai multe tari din regiune, scrie G4Media.

Potrivit datelor Eurostat, România depaseste la salariul mediu anual Bulgaria, Grecia, Ungaria si Slovacia, fiind la mica distanta de Polonia si Lituania. În acelasi timp, cele mai mari salarii din UE se regasesc în Luxemburg, Danemarca, Irlanda, Belgia, Austria si Germania.

România urca semnificativ la puterea de cumparare

Diferentele se reduc considerabil atunci când salariile sunt ajustate la paritatea puterii de cumparare, care tine cont de costul vietii. Din aceasta perspectiva, România ajunge peste Italia, Spania, Portugalia si Croatia, urcând de pe locul 22 pe locul 13 în UE.

Salariul mediu ajustat la puterea de cumparare în România este de 36.771 unitati, foarte aproape de media europeana, ceea ce arata ca veniturile au o valoare reala mai mare decât sugereaza cifrele exprimate strict în euro.

De ce exista diferente între tari

Economistii explica faptul ca productivitatea, structura economiei si ponderea sectoarelor cu valoare adaugata mare, precum IT, finante sau industrie avansata, influenteaza direct nivelul salariilor. De asemenea, forta sindicatelor si nivelul salariului minim joaca un rol important în puterea de negociere a angajatilor.

Daca ritmul de crestere din ultimii ani se mentine, salariul mediu în UE ar putea ajunge la peste 41.600 de euro în 2026, însa evolutia va continua sa difere de la o tara la alta.