Categorie: Interntional

EnergBank permite aplicarea pentru credit direct din aplicatia MyEnergBank, cu proces 100% online si raspuns în mai putin de un minut, fara drumuri la banca.

Creditul este oferit cu dobânda fixa de 8,90% pe toata perioada, iar DAE ajunge la 9,21%, ceea ce ofera predictibilitate si conditii clare pe termen lung.

MyEnergBank elimina pasii birocratici clasici, iar solicitarea poate fi transmisa de oriunde, direct din telefon.

Exemplu de calcul: pentru un credit de 100.000 MDL, contractat pe 60 de luni, cu dobânda fixa anuala de 8,90%, comision 0% si DAE 9,21%, rata lunara este de 2.071 MDL, iar suma totala de rambursat este de 124.259,66 MDL.

Conditiile complete de creditare le poti consulta pe: https://fb.watch/E2DgyXGZA6/?

Banca Centrala Europeana este asteptata sa mentina neschimbate ratele dobânzilor atât la sedinta din 18 decembrie, cât si pe parcursul anului 2026, arata sondajul realizat de Reuters în rândul a 96 de economisti. Prognozele indica o inflatie scazuta si o economie suficient de rezilienta, ceea ce reduce presiunea pentru noi interventii monetare, scrie Profit.ro.

În prezent, BCE pastreaza rata dobânzii la facilitatea de depozit la 2%, dobânda la operatiunile principale de refinantare la 2,15% si rata la creditarea marginala la 2,40%. Inflatia în zona euro a fost de 2,2% în noiembrie, aproape de tinta de 2%, iar economia a înregistrat o crestere de aproximativ 1,5% în ultimele trimestre—semne ca mediul economic ramâne stabil.

Majoritatea economistilor se asteapta ca BCE sa mentina dobânzile neschimbate cel putin pâna la mijlocul anului 2026, iar trei sferturi dintre ei estimeaza ca politica monetara va ramâne stabila pâna la finalul anului viitor. Previziunile BCE confirma aceeasi directie: inflatia ar urma sa scada la 1,7% în 2026, iar economia zonei euro ar putea avansa cu aproximativ 1%.

Zece banci europene, între care ING, UniCredit si BNP Paribas, au creat compania Qivalis pentru a lansa în semestrul doi din 2026 o moneda digitala stabila ancorata de euro, într-un demers ce urmareste cresterea autonomiei platilor în UE, transmite Reuters, citata de Agerpres, potrivit digi24.ro.

La conducerea Qivalis a fost numit Jan-Oliver Sell, fost director al diviziei Coinbase Germania, cu experienta si în cadrul Binance. Functia de presedinte va fi ocupata de Howard Davies, fost presedinte NatWest.

 Compania estimeaza angajarea a 45–50 de specialisti în urmatoarele 18–24 luni si va solicita licenta Electronic Money Institution (EMI) de la Banca Centrala din Tarile de Jos.

Proiectul vine într-un context în care piata stablecoin si a criptomonedelor creste accelerat, inclusiv în SUA, unde institutii financiare pregatesc stablecoin-uri legate de dolar. În Europa, Banca Centrala Europeana lucreaza separat la proiectul euro digital, considerat o alternativa strategica la solutiile tehnologice dominate de SUA.

Reprezentantii grupului afirma ca autoritatile europene sustin ideea unui actor local puternic în zona platilor digitale, care sa poata concura stablecoin-urile în dolari.

Participarea gospodariilor la piata muncii din Uniunea Europeana a continuat sa se îmbunatateasca în 2024, potrivit datelor recente publicate de Eurostat, scrie agerpres.ro.

România se remarca prin una dintre cele mai mici ponderi de gospodarii în care adultii au avut o activitate profesionala foarte redusa, doar 4,3%, nivel aproape la jumatate fata de media Uniunii Europene, de 7,9%. Rezultatul plaseaza tara printre economiile unde munca ramâne principalul generator de venituri la nivel de gospodarie.

În state precum Slovenia, Luxemburg, Polonia si Cipru se regasesc valori la fel de scazute, în timp ce Belgia, Danemarca si Germania se afla în zona superioara a clasamentului, cu peste 10% dintre persoane traind în gospodarii cu intensitate foarte redusa a muncii.

Comparativ cu anul precedent, indicatorul s-a diminuat atât la nivel european, cât si în România, unde scaderea a fost una dintre cele mai pronuntate din UE.

 În alte 12 state membre, ponderea gospodariilor cu activitate redusa pe piata muncii a crescut, confirmând diferentele semnificative dintre pietele nationale ale muncii.

Tarile din zona euro au înregistrat în octombrie 2025 cel mai puternic ritm de crestere din ultimele 29 de luni, potrivit datelor S&P Global, citate de AGERPRES.

Indicatorul PMI, folosit pentru a masura evolutia ritmului de piata, a urcat la 52,5 puncte, de la 51,2 în luna precedenta. Un nivel de peste 50 indica expansiune, în timp ce o valoare sub acest prag semnaleaza încetinire.
Aceasta este a zecea luna consecutiva de crestere pentru zona euro.

Cele mai bune evolutii s-au înregistrat în sectorul serviciilor, care a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele 17 luni. Volumul noilor comenzi a crescut, atingând cel mai înalt nivel din ultimii doi ani si jumatate.

La nivel de tari, Spania si Germania au înregistrat avansuri peste asteptari, în timp ce Franta a fost singura economie majora cu scadere în aceasta perioada.

Ritmul de revenire vine în contextul în care Banca Centrala Europeana a mentinut dobânzile neschimbate si urmareste reducerea graduala a inflatiei catre tinta de 2%.

Guvernul federal german a decis majorarea salariului minim pe economie în doua etape: la 13,90 euro brut pe ora din 1 ianuarie 2026 si la 14,60 euro brut de la începutul anului 2027, fata de nivelul actual de 12,82 euro. De aceasta crestere vor beneficia peste sase milioane de angajati, scrie Profit.ro, potrivit Agerpres.

Masura a fost adoptata în pofida opozitiei patronatelor si urmeaza recomandarii Comisiei pentru Salariul Minim, dupa negocieri tensionate între sindicate si mediul de afaceri.

Germania a introdus salariul minim pe economie în 2015, la nivelul de 8,5 euro brut pe ora, sub conducerea Angelei Merkel. În 2027, acesta va fi cu circa 40% mai mare decât la momentul instituirii sale. Autoritatile afirma ca noua crestere reflecta nevoia de a sprijini lucratorii cu venituri mici si de a mentine echilibrul între competitivitatea economiei si justitia sociala.

Banca Centrala Europeana vede în euro digital un mecanism de siguranta pentru situatii de criza, precum pene de curent, atacuri cibernetice sau sabotarea cablurilor submarine.

Declaratia a fost facuta de Piero Cipollone, membru al boardului executiv al BCE, în fata Comisiei pentru Afaceri Economice a Parlamentului European, potrivit Profit.ro.

Cipollone a subliniat ca platile sunt „la fel de esentiale pentru viata de zi cu zi ca electricitatea sau apa potabila” si trebuie sa fie disponibile în orice moment. În prezent, infrastructura digitala europeana depinde în mare parte de furnizori din afara Uniunii Europene, ceea ce poate limita capacitatea de reactie rapida si independenta în momente de criza.

BCE lucreaza de mai multi ani la conceptul de euro digital, însa decizia privind lansarea va depinde de acordul statelor membre din zona euro.

România continua sa înregistreze cea mai mare rata a inflatiei din Uniunea Europeana, cu un avans anual al preturilor de 4,9% în aprilie 2025, conform datelor Eurostat. Media la nivelul UE a fost de 2,4%, în scadere usoara fata de martie, în timp ce în zona euro inflatia s-a mentinut la 2,2%, potrivit Profit.ro.

Cele mai mici rate anuale ale inflatiei au fost raportate în Franta (0,9%), Cipru (1,4%) si Danemarca (1,5%). La polul opus, România este urmata de Estonia (4,4%) si Ungaria (4,2%).

În România, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat în sectorul serviciilor, cu o crestere de 6,83% fata de aprilie 2024, potrivit datelor INS. Rata inflatiei de la începutul anului este de 2,2%, iar rata medie a modificarii preturilor în ultimele 12 luni a fost de 5,0%.

Banca Nationala a României a revizuit în crestere prognoza de inflatie pentru finalul anului 2025, de la 3,5% la 3,8%, estimând ca aceasta va ajunge la 3,1% la finele lui 2026.

Banca Centrala Europeana este pregatita sa intervina în cazul în care tensiunile comerciale globale vor pune în pericol stabilitatea financiara a zonei euro, transmite AFP.

Decizia vine dupa o saptamâna agitata pe pietele financiare, marcata de un nou val de taxe vamale anuntat de China asupra produselor din SUA. Aceste masuri amplifica riscul de turbulente pe pietele de actiuni, obligatiuni si valute.

BCE monitorizeaza atent evolutiile si ia în calcul folosirea instrumentelor sale pentru a evita instabilitatea financiara si blocajele în creditare.

În trecut, institutia a reactionat ferm în crizele din 2012, în pandemie si în contextul inflatiei generate de razboiul din Ucraina.