Categorie: Interntional

În prezent, platile digitale din Europa se bazeaza pe infrastructuri detinute de companii din SUA si China, precum Visa, Mastercard, PayPal si Alipay.

BCE propune dezvoltarea unui sistem propriu si sigur, care sa consolideze autonomia financiara a Uniunii Europene si sa sustina integrarea economica.

Aceasta propunere vine în contextul relansarii initiativei Uniunii Pietelor de Capital (CMU), care urmareste crearea unui spatiu comun pentru investitii si economii în interiorul UE.

Potrivit Bloomberg, profitul net combinat al celor mai mari 20 de banci listate din UE a crescut cu 7,1%, atingând 110 miliarde de euro, dupa o crestere spectaculoasa de 36% în 2023.

„Rezistenta câstigurilor continua, în pofida dobânzilor mai mici”, sustin analistii Barclays, care estimeaza ca profitabilitatea sectorului bancar va ramâne stabila, cu o rentabilitate a fondurilor proprii de 13% în acest an, fata de 14% în 2024.

În plus, bancile au majorat recompensele pentru investitori. În primele doua luni ale anului, marile institutii financiare din UE au anuntat rascumparari de actiuni în valoare de 18,4 miliarde de euro, o crestere de 29% fata de anul precedent.

Printre bancile cu cele mai mari profituri se numara:  Banco Santander SA – 12,6 miliarde euro, BNP Paribas SA – 11,7 miliarde euro,  Societe Generale SA – cea mai mare crestere a profitului, de 69%.

La polul opus, Deutsche Bank AG a înregistrat cea mai mare scadere a profitului net, afectata de costurile juridice.

Pentru necesitatile de investitii ale Europei în vederea realizarii tranzitiei verde si digitale, alaturi de aparare si cercetare, ar trebui utilizate fonduri publice, în special pentru a atrage si a majora investitiile private, se arata în comunicatul dat publicitatii dupa reuniunea ministrilor de Finante din zona euro (Eurogrup), transmite Reuters, citat de Agerpres.

Comunicatul va fi folosit în carul discutiilor la nivelul UE privind concurenta cu Statele Unite si China în domeniul tehnologiilor avansate, în timp ce sunt reduse emisiile de CO2.

Luna trecuta, fostul presedinte al BCE, Mario Draghi, a estimat ca UE are nevoie de investitii anuale de pâna la 800 miliarde de euro – pâna la 5% din PIB – pentru a mentine ritmul cu rivalii mondiali.

Ministrii de Finante din zona euro spun ca suma nu poate fi obtinuta doar din fonduri publice, ceea ce scoate în evidenta necesitatea unor piete de capital puternice pentru a atrage fonduri private, în conditiile în care finantele publice sunt afectate de multiplele crize.

Fondurile publice limitate „ar fi cel mai bine folosite ca un catalizator pentru mobilizarea capitalului privat în domeniile unde se pot înregistra rezultate pozitive”, se arata în comunicat.

În acest caz mobilizarea utilizarea unui nivel relativ redus de fonduri europene pentru a acoperi cele mai riscante parti ale unui proiect, iar investitorii privati se vor concentra pe segmentele mai profitabile si mai sigure.

Ministrii de Finante din zona euro s-au întâlnit luni înaintea summitului UE dedicat competitivitatii, care va avea loc în perioada 7-8 noiembrie, la Budapesta.

De asemenea, acestia si-au exprimat disponibilitatea de a cheltui banii contribuabililor pe servicii si proiecte de infrastructura de care sa beneficieze toti cei 450 milioane locuitori ai UE, etichetându-le ca bunuri publice ale UE.

„În timp ce investitiile private sunt vitale, si finantarea publica joaca un rol important. Finantarea europeana ar trebui sa se concentreze ae zonele unde bunurile publice pot fi livrate în comun mai eficient”, se arata în comunicat.

În ultimele saptamâni rolul finantarii publice a fost principalul factor care a provocat diviziuni între statele membre: Germania si alte state membre UE se opun emiterii de datorii publice, pe care alte tari o apara pentru a investi în prioritati comune.

Cele mai mari banci europene sunt mai viabile decât în orice moment de dupa criza financiara globala din 2008-2009, dar investitorii vor asigurari ca pot avea încredere în generarea de câstiguri pe termen lung, în conditiile scaderii dobânzilor, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Anul acesta, actiunile bancilor au crescut în general cu doua cifre, pe fondul programelor de rascumparare de actiuni, care au fost posibile dupa ani de acumulare de capital, restructurari, reduceri de costuri si o politica de sprijin din partea bancii centrale, ceea ce a majorat profiturile lor.

Deutsche Bank, Lloyds si Barclays vor prezenta saptamâna aceasta rezultatele financiare din trimestrul trei din 2024, în timp ce UBS si HSBC sunt printre cele care le vor raporta saptamâna viitoare. Cifrele ar urma sa arate continuarea profitabilitatii, activitatea de investitii bancare robusta compensând presiunile asupra marjelor de profit si cererea slaba pentru credite în rândul consumatorilor si companiilor.

Dar investitorii vor mai mult. Pe lânga dovezi privind rezilienta calitatii activelor, ei cauta strategii mai accentuate, reduceri de costuri si performante peste asteptari, în pofida cresterii reduse a economiei globale.

Tranzactiile au fost principalul subiect analizat de Consiliile de Administratie ale bancilor în ultimele trei luni. BNP Paribas a achizitionat AXA Investment Managers, iar UniCredit si-a majorat participatia detinuta la grupul german Commerzbank, sporind asteptarile unei consolidari transfrontaliere.

„Estimarile sugereaza ca ar putea fi expuse pericolului venituri nete din dobânzi de 600 miliarde de euro, în primul semestru din 2025 daca Banca Centrala Europeana reduce dobânzile în linie cu previziunile”, a apreciat Filippo Maria Alloatti, director în cadrul Credit at Federated Hermes.

Vânzarile participatiilor detinute de guverne în banci, achizitionate în timpul crizei financiare, au înlaturat unul dintre obstacolele în calea finalizarii tranzactiilor, desi ramân altele, se arata într-un raport al agentiei de evaluare financiara Scope Ratings.

Philippe Bodereau, director în cadrul PIMCO, sustine ca bancile europene fac parte din doua categorii: cele care au potential sa urmeze exemplul celor din SUA în privinta unei rentabilitati a capitalurilor proprii de peste 10%, si cele care nu trec de acest prag.

UBS si Barclays ar urma sa raporteze în trimestrul trei din 2024 o redresare a veniturilor din investitii bancare, domeniu în care rivalele americane JP Morgan, Morgan Stanleysi Goldman Sachs au depasit asteptarile.

Ca si în cazul bancilor din SUA, cele din Europa nu ar urma sa arate o deteriorare semnificativa a calitatii activelor, iar temerile s-au atenuat în legatura cu efectele asupra capitalului în urma problemelor din sectorul imobiliar comercial, se arata într-un raport al agentiei de evaluare financiara Moody’s.

Revolut vrea sa lanseze o sucursala în România în luna decembrie a acestui an, dupa ce anul trecut anunta lansarea în primul trimestru din 2024, conform informatiilor prezentate luni, în cadrul unei conferinte, de reprezentantii bancii. Gabriela Simion, general manager sucursala Revolut România, a declarat ca întârzierea nu a avut legatura cu probleme întâmpinate pe piata locala, relateaza Agerpres.

„Din 2021 am început sa oferim clientilor români IBAN-uri locale în cadrul unui parteneriat cu o entitate bancara locala. Un an mai târziu, am initiat demersurile de reglementare pentru înfiintarea unei sucursale locale în România, fiind înregistrata în registrul „Sucursale ale institutiilor de
credit din alte state membre”, la Banca Nationala a României”, a precizat Gabriela Simion, General Manager Revolut Bank UAB Sucursala România.

De asemenea, Antoine Le Nel, chief growth & marketing officer, partener si membru al Comitetului Executiv Revolut, a explicat ca banca are intentia de a deschide o sucursala în cadrul pietelor în care opereaza.

El a precizat ca deschiderea unei sucursale în România nu va însemna prezenta fizica pe piata locala, cel putin în viitorul apropiat.

„Actuala structura a portofoliului nostru ne permite sa avem un business solid si profitabil, indiferent de contextul macro-economic. Avem atât produse specific bancare, cât si produse de lifestyle, investitii, criptomonede, toate în acelasi loc, în aceeasi aplicatie. Si asta ne permite ca, indiferent de nivelul dobânzii sau de evolutia pietei în general, sa continuam sa crestem”, a declarat Antoine Le Nel, Chief Growth and Marketing Officer.

Acesta a adaugat ca, acum, modelul de business al Revolut, care este unul axat pe produse scalabile la nivel global, a trecut într-o noua etapa – cea a consolidarii operatiunilor si a localizarii produselor, pe masura ca baza clienti creste.

„În consecinta, avem planuri mari în continuare în România. Planurile noastre sunt sa continuam sa crestem în aceasta piata, unde clientii ne privesc cu multa simpatie si încredere, si sa devenim principalul cont bancar pentru milioane de utilizatori. Vrem sa fim prima optiune de digital banking pentru clientii români si sa raspundem nevoilor financiare, indiferent de etapa de viata în care se afla”, a declarat Antoine Le Nel.

Potrivit acestuia, daca la sfârsitul anului trecut, compania avea 38 de milioane de clienti, cresterea sustinuta din 2024 va duce compania la peste 50 de milioane de clienti pâna la finalul anului.

„Am deschis sucursale în Irlanda, Franta, Spania, Olanda, zilele trecute a devenit operationala sucursala locala din Germania si cea din România va fi functionala pâna la final de an. Aceasta este urmatoarea provocare pentru noi – sa ramânem globali, devenind relevanti din perspectiva nevoilor clientilor locali. Pe termen lung, ne propunem sa continuam sa ne extindem operatiunile, dar si sa devenim cât mai locali posibil, sa fim prima optiune de cont bancar principal, care integreaza toate serviciile financiare de care clientii au nevoie: plati, credite, economii, investitii, debit direct, conturi pentru copii etc.”, a adaugat el.

La rândul sau, Mariia Lukash, Head of Growth regiunea CEE, a explicat ca transformarile din perioada urmatoare vor da mai mult avânt si produselor destinate clientilor din zona de business (întreprinderi, antreprenori).

„În 2024, România a fost una dintre pietele noastre principale, cu cea mai mare crestere a bazei de clienti Revolut Business. Am adaugat, în medie, peste 1.000 de clienti noi Revolut Business pe luna. De când am început sa oferim servicii companiilor si firmelor de pe piata locala, clientii B2B au efectuat tranzactii de peste 5,8 miliarde de euro pe piata locala si procesam lunar tranzactii de peste 345 milioane de euro pentru clientii Revolut Business, din diverse industrii (consultanta, turism, e-commerce, IT, marketing si publicitate). Volumul total al tranzactiilor acceptate de clientii nostri B2B s-a multiplicat de 5 ori pe parcursul ultimelor 12 luni complete. Suntem convinsi ca si în aceasta verticala vom continua sa crestem, pe masura ce vom aduce tot mai multe solutii de acquiring si modalitati de încasare de plati, iar sucursala locala va ajuta si din acest punct de vedere”, a mai spus aceasta.

De altfel, banca a anuntat recent ca a început implementarea progresiva a IBAN-ului local românesc, care va fi furnizat, din ultimul trimestru al anului, de catre sucursala din România a bancii.

„Toate conturile Revolut din România vor migra de la IBAN-urile puse la dispozitie de un partener local la IBAN-urile oferite de sucursala locala Revolut. Migrarea se va realiza etapizat, pâna la sfârsitul anului, si va permite companiei sa raspunda nevoilor specifice ale clientilor locali”, se arata într-un comunicat al bancii.

Sistemul international de plati SWIFT a informat joi ca anul viitor va încerca tranzactii live ale unor monede digitale si active tokenizate, cel mai recent pas al integrarii, pâna acum lente, a acestui tip de active în sistemul financiar în ansamblu, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Bancile si managerii de active exploreaza de câtiva ani „tokenizarea” activelor traditionale, cum ar fi bondurile. Ei spera ca prin utilizarea unitatilor digitale – de obicei pe baza tehnologiei blockchain – tranzactiile vor fi mai ieftine, mai rapide si mai eficiente, inclusiv prin reducerea intermediarilor implicati în multe tranzactii.

Totusi, pâna acum aceste eforturi nu au obtinut o sustinere importanta în sistemul financiar în ansamblu.

De asemenea, aproximativ 90% dintre bancile centrale ale lumii testeaza monedele digitale bancare centrale (CBDC). Autoritatile monetare încearca sa ajunga la tehnologiile avansate care au permis criptomonedele, cum ar fi bitcoin.

SWIFT, care joaca un crucial în sistemul bancar global, va încerca tranzactii atât cu CBDC cât si cu active tokenizate. În martie, SWIFT anuntase ca va lansa o noua platforma pentru a conecta în sistemul financiar CBDC care sunt dezvoltate în prezent.

„Vedem acum ca industria cere sa trecem dincolo de faza de testare si sa vedem într-adevar miscari ale activelor digitale. Vom ajunge anul viitor la acest stadiu, dar într-un mod controlat”, a afirmat Nick Kerigan, director de inovare la SWIFT.

Desi potentialul este imens, piata fragmentata pune piedici acestui tip de operatii si putine initiative au înregistrat progrese în afara propriilor sisteme interne ale bancilor.

În mod similar, bancile centrale testeaza „wholesale CBDC”, forma a unei monede digitale bancare centrale folosita în rândul bancilor si altor institutii financiare autorizate pentru plati interbancare si tranzactii cu instrumente financiare.

Cea mai recenta initiativa a SWIFT implica diferite tipuri de active digitale în combinatie pe diverse platforme. 

Directorul general al UniCredit SpA, Andrea Orcel, care încearca o potentiala preluare a rivalei germane Commerzbank AG, a afirmat ca bancile din Europa nu sunt suficient de mari pentru a acoperi necesitatile de finantare ale regiunii, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

„Europa are nevoie de banci mai mari, mai puternice, pentru a sprijini industria noastra. Fara campioni pan-UE, blocul comunitar nu-si va îndeplini niciodata ambitiile, si nici nu va depasi provocarile legate de cresterea economiei”, a declarat marti Orcel, la un eveniment desfasurat la Milano.

UniCredit si-a majorat recent participatia detinuta la Commerzbank, iar Orcel sustine ca una dintre optiuni ar fi o preluare completa. El a numit abordarea sa „un test pentru Europa”. Sporirea participatiei a atras critici atât din partea bancii germane cât si a autoritatilor de la Berlin, care vor sa mentina creditorul independent.

Dar în afara Germaniei majoritatea oficialilor au reactionat pozitiv.

În Italia, oficiali guvernamentali au afirmat ca achizitionarea Commerzbank de catre rivala sa ar fi în linie cu obiectivele UE de a sparge barierele cu care se confrunta fluxurile de marfuri si servicii la granite.

Tot marti, seful BlackRock Inc, Larry Fink, a cerut mai multa integrare europeana, când a fost întrebat de negocierile dintre UniCredit si Commerzbank. Firma americana este cel mai mare investitor la UniCredit si al treilea la Commerzbank (unde statul german detine 12%).

„Europa are nevoie de piete de capital mai solide si de un sistem bancar mai unificat”, a declarat Fink la Bloomberg TV.

Banca Centrala Europeana devine mai optimista ca va putea tine inflatia sub control si va reflecta asupra acestei idei la reuniunea de politica monetara din octombrie, a afirmat luni presedintele BCE, Christine Lagarde, în Parlamentul European, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

„Inflatia ar putea creste temporar în trimestrul patru din 2024, dupa ce precedentele scaderi ale preturilor la energie au dus la reducerea ratei anuale a inflatiei, dar cele mai recente evolutii consolideaza încrederea noastra ca inflatia va reveni la tinta BCE de 2% în timp util. Vom tine cont de aceste evolutii la urmatoarea noastra reuniune de politica monetara, în 17 octombrie”, a declarat Christine Lagarde.

Oficialul a avertizat ca economia se confrunta cu dificultati, iar cel mai recent sondaj publicat de S&P Global arata ca activitatea economica în zona euro s-a contractat luna aceasta semnificativ si neasteptat, pe fondul declinului sectorului serviciilor, în timp ce s-a accelerat scaderea în industrie.

Tendinta de reducere a inflatiei se mentine în cele 20 de state membre ale zonei euro, iar analistii se asteapta ca datele publicate vineri în Franta si Spania sa arate o crestere a preturilor sub tinta BCE, de 2%. Luni, datele publicate de autoritatile din Italia si Germania au aratat o încetinire a inflatiei în septembrie. Investitorii se asteapta ca la sedinta monetara din octombrie Banca Centrala Europeana sa anunte a treia reducere a dobânzilor.

„În continuare, nivelul redus al unor indicatori sugereaza ca redresarea economiei se confrunta cu dificultati. Ne asteptam în timp la o consolidare a redresarii, deoarece majorarea salariilor va permite gospodariilor sa consume mai mult”, a declarat Lagarde.

În 12 septembrie, Banca Centrala Europeana a decis o noua reducere a dobânzii de baza cu 25 puncte de baza, pe masura ce inflatia încetineste, iar cresterea economica pierde din elan, dar nu a oferit niciun fel de indicii cu privire la urmatorii pasi.

„Consiliul guvernatorilor a decis sa scada cu 25 de puncte de baza rata dobânzii la facilitatea de depozit… În consecinta, rata dobânzii la facilitatea de depozit va fi redusa la 3,50%. Rata dobânzii la operatiunile principale de refinantare si rata dobânzii la facilitatea de creditare marginala vor fi diminuate la 3,65% si, respectiv, 3,90%”, se arata în comunicatul publicat la finalul reuniunii Consiliului guvernatorilor BCE.

În conditiile în care o noua reducere a costului creditului era asteptata de majoritatea observatorilor, atentia investitorilor s-a îndreptat spre ce va urma, însa BCE nu a oferit niciun fel de indicii, repetând ca deciziile sale vor fi luate de la o reuniune la alta.

„Consiliul guvernatorilor va continua sa urmeze o abordare bazata pe date si de la o sedinta la alta pentru a determina nivelul de restrictivitate si durata corespunzatoare de aplicare a acesteia. Consiliul guvernatorilor nu îsi asuma vreun angajament prealabil cu privire la o anumita traiectorie a ratelor dobânzilor”, se precizeaza în comunicatul BCE.

Cele mai mari banci din Uniunea Europeana au lucrat ani de zile în liniste pentru crearea unui nou sistem de plati care ar putea permite în cele din urma clientilor sa renunte la cardurile lor Visa si Mastercard, cel mai recent indiciu ca regiunea cauta sa se desprinda de doua din cele mai valoroase firme financiare din lume, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Proiectul Wero (parte a Initiativei Europene de Plati – EPI) se extinde acum în cea mai mare parte a Europei Occidentale. Sustinut de 16 procesatori de plati si banci importante, inclusiv BNP Paribas SA, Deutsche Bank AG si Worldline SA, în cele din urma platforma va permite, de exemplu, unui client german sa plateasca instant o nota de plata la un hotel din Franta folosind propriul lui cont bancar în loc de Visa sau Mastercard.

Poate parea simplu, dar daca firmele reusesc implementarea proiectului, Visa si Mastercard vor pierde taxe de miliarde de dolari, pe care le percep de la comerciantii europeni de fiecare data când consumatorii îsi folosesc cardul.

Dar, si mai important, este un exemplu de modul în care Europa nu mai vrea sa depinda de SUA pentru infrastructura cheie, financiara sau de alt tip.

„În conditiile în care Visa si Mastercard sunt atât de mari, controleaza o mare parte din piata. Ideea este de a construi o alternativa la solutiile internationale de plati, pentru a oferi consumatorilor si jucatorilor europeni o alegere europeana”, a apreciat Martina Weimert, director general la European Payments Initiative, compania din spatele Wero.

În zilele de dupa invadarea Ucrainei de catre Rusia, Visa si Mastercard s-au miscat rapid, suspendându-si operatiunile, prevenind platile externe ale detinatorilor rusi de carduri si oprind strainii sa fac tranzactii în Rusia.

Banca Centrala a Rusiei, pregatita pentru acest tip de criza, a creat anterior „Sistemul national de plati cu cardul” pentru procesarea tranzactiilor pe plan intern, chiar daca cardurile aveau logo-ul Visa sau Mastercard. Astfel, consumatorii au putut continua sa faca plati pe plan local dupa invazie.

Chiar înainte de închiderea retelelor în Rusia, Banca Centrala Europeana era din ce în ce mai îngrijorata de insuficienta suveranitate a sistemelor sale de plati.

Serviciile Wero urmeaza sa fie disponibile atât prin propria sa aplicatie cât si prin platformelor bancilor participante la proiect.

„Platile sunt o problema de volume. daca nu ai volume, nu ai capacitatea de a fi competitiv pentru utilizatori”, a explicat Carlo Bovero, de la BNP Paribas. Banca are peste 35 milioane de abonati la serviciul sau de plati Paylib în Franta, care se va alatura Wero.

Visa si Mastercard, înfiintate de banci în anii 1950 si 1960 ca o alternativa la numerar, au procesat anul trecut 14.800 miliarde de dolari si, respectiv, aproximativ 9.000 miliarde de dolari, obtinând comisioane din gestionarea tranzactiilor.

Conform datelor Boston Consulting Group, veniturile din plati au înregistrat o rata anuala de crestere de 8,3% în perioada 2017 – 2022, astfel încât veniturile ajung la 1.600 miliarde de dolari.

Banca Transilvania a vândut miercuri obligatiuni de 700 de milioane de euro, printr-o noua emisiune în care cererea din partea investitorilor a fost de peste 2,5 miliarde de euro, informeaza un comunicat al bancii.

Este a doua oara consecutiv când BT lanseaza o emisiune de obligatiuni sub umbrela Cadrului de finantare sustenabila.

Potrivit sursei citate, ordinele plasate au provenit de la aproape 170 de investitori institutionali, preponderent cei internationali, si anume 95%.

„Oferta a fost subscrisa de 131 de fonduri de investitii, fonduri de pensii, banci comerciale, companii de asigurare si companii comerciale din 28 de tari din Europa, SUA, Asia, Orientul Mijlociu etc. Peste 64% dintre investitorii care au subscris obligatiunile sustenabile ale BT au, la rândul lor, obiective ESG în politica lor de investitii”, se mentioneaza în comunicatul transmis Agerpres.

BT precizeaza ca fondurile atrase vor contribui la finantarea unor proiecte sustenabile, conform criteriilor de eligibilitate din Cadrul de finantare durabila: sustinerea IMM-urilor din regiuni mai putin dezvoltate din România; accesul populatiei la asistenta medicala si educatie; initiative care sustin tranzitia verde – cladiri verzi, proiecte de energie regenerabila, transport, agricultura ecologica.

„Suntem încântati de interesul investitorilor pentru aceasta emisiune, ceea ce arata din nou atât atractivitatea Bancii Transilvania, cât si potentialul tarii noastre. Mixul de yield, numarul investitorilor, volumul tranzactiei si volumul total al cererii seteaza noi repere pentru BT”, a declarat Ómer Tetik, director general al Bancii Transilvania, în comunicatul citat.

În prima ora de la lansarea tranzactiei, ordinele plasate de investitori au atins nivelul de peste 1 miliard de euro, BT beneficiind inclusiv de votul de încredere a doua institutii financiare internationale. Contextul favorabil al pietelor financiare si dinamica ordinelor plasate de investitori au condus la un cupon final de 5.125/an, randamentul fiind redus cu circa 40 de puncte baza fata de asteptarile initiale. Întregul proces de vânzare a fost finalizat în câteva ore, iar datorita interesului ridicat din piata, care a persistat chiar si dupa reducerea pretului, Banca Transilvania a decis sa majoreze suma atrasa pâna la 700 de milioane de euro.

Obligatiunile au maturitatea în 2030, sunt listate la Bursa din Dublin si sunt eligibile pentru cerinta minima de fonduri proprii si pasive eligibile (MREL), contribuind la asigurarea permanenta a unui nivel optim de fonduri, distincte de depozitele clientilor care sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, conform standardelor europene privind bancile.

Vânzarea obligatiunilor a fost coordonata de J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura si ING Bank, (acesta având si rolul de consultant ESG). BT Capital Partners, compania de brokeraj a Grupului Banca Transilvania, a fost Co-manager pentru aceasta emisiune. Consultantii juridici au fost Filip&Company, Freshfields Bruckhaus Deringer LLP, Clifford Chance Badea si Clifford Chance LLP. Deloitte Audit SRL a avut rolul de auditor financiar, iar KPMG Tax SRL a fost consultantul fiscal.

Prima emisiune de obligatiuni ESG, suprasubscrisa tot în câteva ore, a fost anuntata de Banca Transilvania în noiembrie 2023, ocazie cu care a atras 500 de milioane de euro.

Banca Transilvania este cea mai mare banca din România si din sud-estul Europei. Ca banca universala, acopera toate segmentele de clienti si linii de business în sectorul financiar. Are peste 20% cota de piata, 4,3 milioane de clienti, peste 10.000 de angajati, solutii de online banking si 500 de sedii în 180 de localitati.