Categorie: Interntional

Tensiunile dintre autoritatile germane si banca italiana UniCredit SpA au iesit luni la lumina, dupa ce cancelarul german Olaf Scholz a calificat drept un „atac neprietenos” decizia UniCredit de a deveni cel mai mare actionar la banca germana Commerzbank, informeaza AFP, citat de Agerpres.

Nemultumirea oficialilor germani a fost provocata de faptul ca UniCredit a decis sa foloseasca financiare derivate pentru a-si dubla participatia potentiala Commerzbank, pâna la aproape 21%, înainte de a obtine aprobarea autoritatilor de reglementare pentru aceasta majorare.

„Atacurile neprietenoase, preluarile ostile nu sunt un lucru bun pentru banci si de aceea Guvernul german a luat o pozitie foarte clara cu privire la acest subiect si a transmis foarte clar ca nu considera aceasta drept o abordare adecvata”, a declarat cancelarul Olaf Scholz, în marja unui eveniment care a avut loc la New York.

Declaratiile lui Olaf Scholz au provocat o cadere de 5,7% a cotatiei actiunilor Commerzbank, în conditiile în care investitorii au revizuit sansele ca UniCredit sa lanseze o oferta de preluare completa a Commerzbank.

Anterior, UniCredit a anuntat ca a achizitionat un pachet suplimentar de 11,5% din actiunile Commerzbank, care adaugat la pachetul initial de 9%, duce pozitia totala a bancii italiene la aproximativ 21%. Banca italiana este în prezent cel mai mare actionar de la Commerzbank, urmat de statul german (cu o participatie de 12%) si fondul american de investitii BlackRock Inc (care detine aproximativ 7,2% din actiuni).

Tentativa directorului general de la UniCredit, Andrea Orcel, de a pune la punct cea mai mare banca din Europa a devenit un test al hotarârii blocului comunitar de a depasi frontierele nationale si a redobândi o relevanta mondiala.

Renumit pentru tranzactiile pe care le-a încheiat, Orcel a semnat anul trecut prima sa mare achizitie în calitate de CEO a UniCredit, când a convenit sa preia divizia din România a Alpha Bank.

Analistii sustin de mult timp ca o fuziune între UniCredit si Commerzbank ar fi una dintre cele mai atractive combinatii din sectorul bancar european, având în vedere ca exista foarte putine suprapuneri regionale între operatiunile germane ale celor doua banci. HypoVereinsbank, pe care UniCredit a cumparat-o în 2005, este mai profitabila decât Commerzbank si are o prezenta puternica în regiunile Bavaria si Hamburg, în timp ce Commerzbank este prezenta pe întreg teritoriul Germaniei.

Raiffeisen Bank International (RBI) se va retrage din Belarus, în urma vânzarii subsidiarei sale locale Priorbank JSC catre Suhail Al Otaiba, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, a anuntat vineri un purtator de cuvânt al grupului bancar austriac, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Soven 1 Holding va achizitiona participatia de 88% detinuta de RBI în Priorbank.

Tranzactia va provoca RBI pierderi de aproximativ 300 de milioane de euro, a informat grupul austriac. Conform calculelor Reuters, RBI a vândut subsidiara sa locala pentru aproximativ jumatate din capitalul sau de 600 de milioane de euro.

Tranzactia ar urma sa se finalizeze în trimestrul patru din 2024.

Raiffeisen, creditorul austriac cu relatii extinse în Rusia, este sub presiunea autoritatilor de reglementare pentru a-si reduce expunerea la piata rusa.

Banca Centrala Europeana a cerut bancilor din zona euro care înca opereaza în Rusia sa rupa legaturile. Organismul de supervizare bancara al BCE a cerut tuturor bancilor cu expunere semnificativa la Rusia sa accelereze eforturile de reducere a riscurilor, stabilind o foaie de parcurs clara privind reducerea activitatilor si iesirea de pe piata rusa.

Italia ia în considerare sa ceara bancilor o contributie simbolica, calculata în functie de câstigurile realizate în ultimii doi ani, a anuntat duminica publicatia Corriere della Sera, fara a preciza sursa informatiei, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Guvernul premierului Giorgia Meloni analizeaza o plata unica de catre banci, de 1%-2% din profiturile lor, sustine ziarul italian. 

Asa numita „contributie de solidaritate” va fi platita dupa ce autoritatile vor lucra împreuna cu reprezentantii sectorului bancar la clarificarea taxei, si va fi diferita de controversata taxa pe profiturile excesive ale bancilor pe care Italia a încercat sa o aplice în 2023. Noua taxa ar putea fi aplicata si companiilor de asigurari si firmelor din energie. 

Daca Guvernul ajunge la un acord cu creditorii pentru „o contributie la buget”, va fi diferita fata de taxa impusa în 2023, a anuntat vicepremierul Antonio Tajani, într-un interviu separat acordat duminica Corriere. „Un impozit generalizat ar afecta în final bancile populare si bancile cooperatiste, care acorda împrumuturi cetatenilor, si trebuie protejate”, a explicat oficialul.

Ministrul italian de Finante, Giancarlo Giorgetti, lucreaza la finantarea pachetului fiscal pentru 2025, în valoare de aproximativ 25 miliarde de euro, iar pâna acum doar o jumatate din suma este disponibila.

Oficialii de la biroul premierului discuta cu Ministerul italian de Finante cum sa majoreze impozitele de la banci si companii de asigurari, ale caror câstiguri au fost majorate de dobânzile ridicate din ultimii ani, au declarat surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul.

În vara anului trecut, planul de a impune o taxa de 40% pe profiturile excesive ale bancilor a dus la turbulente în sectorul financiar din Italia. Ulterior, Guvernul a revizuit taxa, dând creditorilor posibilitatea de a opta pentru consolidarea rezervelor interne de capital, în loc sa plateasca taxa. 

Nu este prima data când Guvernul italian nu îsi atinge tinta initiala privind taxele strânse de la companii. Fostul Guvern condus de Mario Draghi a strâns doar 500 de milioane de euro de pe urma unei taxe pe profiturile exceptionale ale companiilor din energie, în conditiile în care initial miza pe 10 miliarde de euro.

Bancile europene ar putea sa nu aiba suficiente provizioane pentru acoperi creditele imobiliare neperformante, daca presiunile severe vor conduce la o crestere rapida a împrumuturilor cu probleme, arata un raport publicat joi de agentia de evaluare Moody’s Ratings, care considera însa ca cel mai probabil bancile au suficiente rezerve de capital pentru a face fata unei crize, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Proprietarii de imobile din Europa au fost afectati de scaderea preturilor si cresterea costurilor cu împrumuturile, ceea creste riscul ca împrumuturile lor bancare sa nu poata fi rambursate, chir daca reducerile de dobânda adoptate de Banca Centrala Europeana au început sa le ofere o gura de oxigen.

Moody’s a simulat care ar fi consecintele unei deteriorari semnificative a calitatii împrumuturilor imobiliare pentru cele mai expuse 21 de banci europene, plecând de la un scenariu bazat pe stresul care a lovit bancile dupa criza financiara globala din 2008. Bancile incluse în simulare sunt cele cu cea mai mare expunere pe sectorul imobiliar comercial raportata la capitalizarea lor. Peste jumatate din aceste banci sunt din Germania, multe dintre ele fiind specializate pe sectorul imobiliar, iar restul din tari precum Suedia, Austria si Danemarca.

Moody’s a plecat de la ipoteza unui nivel al rezervelor pentru credite neperformante de 40%, media raportata de marile banci europene în ultimii cinci ani. Dar agentia de evaluare subliniaza ca, în primul trimestru al acestui an, acoperirea reala a fost mai mica, de 33,5%, ceea ce reflecta faptul ca creditele cu probleme au crescut mai rapid decât provizioanele.

„Chiar daca o migratie spre o calitate mai buna a activelor ar putea justifica o acoperire mai mica, vedem un risc crescut ca bancile sa fie insuficient provizionate”, sustine Moody’s în raportul sau.

Acest raport vine dupa un avertisment lansat luna trecuta de Banca Centrala Europeana, care a descoperit ca bancile din zona euro au fost mult prea optimiste în evaluarile lor cu privire la proprietatile comerciale, ceea ce ar putea sa mascheze o deteriorare a creditelor.

Potentialele presiuni ar fi mai mari pentru bancile cu o expunere mai mare pe cladirile de birouri din SUA si Marea Britanie si mai reduse pentru bancile care acorda credite pentru proiecte de locuinte, a descoperit Moody’s, care a adaugat ca toate bancile analizate ar ramâne peste pragurile minime de capital. „Testele noastre includ o serie de ipoteze simpliste dar sugereaza ca nu ar exista încalcari ale cerintelor referitoare la nivelul minim de capitalizare”, a subliniat Moody’s.

Rezerva Federala a SUA (Fed) a redus miercuri dobânda de referinta cu o jumatate de punct procentual, la un interval cuprins între 4,75% si 5%, în linie cu estimarile, transmite Reuters, citat de Agerpres.

„Comitetul a câstigat o mai mare încredere ca inflatia se îndreapta în mod sustenabil spre 2% si a apreciat ca riscurile în îndeplinirea obiectivelor referitoare la forta de munca si inflatie sunt aproximativ în echilibru”, se arata în comunicatul de la finalul reuniunii Fed de politica monetara.

Începând din luna iulie a anului trecut, Fed a pastrat dobânda de referinta în intervalul 5,25% – 5,5%, cel mai ridicat din ultimii 23 de ani, pentru a evita o noua explozie a preturilor.

De asemenea, oficialii Fed au anuntat ca pâna la finalul anului se asteapta la o noua reducere a dobânzii cu o jumatate de punct procentual, o noua reducere de un punct procentual în 2025, si înca o jumatate de punct procentual în 2026, când dobânda ar urma sa se situeze la un interval cuprins între 2,75% si 3%.

Rata somajului ar urma sa ajunga la 4,4% la finalul anului si sa se mentina la acest nivel si în 2025. Cresterea economiei SUA este estimata la 2,1% în 2024 si 2% în 2025, similar cu nivelul previzionat în iunie de Fed.

Conform datelor publicate saptamâna trecuta de Departamentul american al Comertului, inflatia a înregistrat luna trecuta o scadere peste asteptari în SUA. Indicele preturilor de consum a înregistrat un avans de 2,5% în ritm anual în luna august, dupa un avans de 2,9% în luna iulie, acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat dupa luna februarie 2021. Cifra i-a luat prin suprindere pe analistii care mizau pe o încetinire a inflatiei pâna la 2,6%.

De asemenea, Departamentul Muncii a informat ca rata somajului a scazut, de la 4,3% în luna iulie, pâna la 4,2% în luna august, în timp ce analistii se asteptau sa ramâna stabila la 4,3%.

Rezerva Federala a SUA utilizeaza datele privind somajul si cele privind inflatia pentru a decide daca economia încetineste si este gata pentru o reducere a dobânzii de politica monetara.

Grupul bancar italian UniCredit SpA urmeaza sa solicite permisiunea autoritatii de reglementare pentru a-si majora participatia pe care o detine la banca germana Commerzbank AG, pâna la 30%, în contextul în care directorul general de la UniCredit, Andrea Orcel, analizeaza o posibila preluare completa a bancii germane, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, în zilele urmatoare UniCredit va depune o solicitare la Banca Centrala Europeana, care este cea mai importanta autoritate de reglementare pentru bancile din zona euro, pentru a-si putea majora participatia la Commerzbank. Depunerea unei solicitari nu înseamna în mod neaparat ca UniCredit va ajunge sa detina 30% din actiunile Commerzbank si nici ca va cumpara noi actiuni, au precizat sursele care au dorit sa îsi pastreze anonimatul.

Saptamâna trecuta, UniCredit a provocat o surpriza prin anuntul ca a ajuns sa detina 9% din actiunile Commerzbank iar ulterior CEO-ul Andrea Orcel a spus ca o preluare completa a bancii germane este una dintre optiuni. Orcel a mai spus ca UniCredit ar putea decide la final sa îsi vânda participatia daca argumentele economice ale unei tranzactii nu vor fi convingatoare.

Depunerea unei solicitari la Banca Centrala Europeana vine dupa ce, saptamâna trecuta, UniCredit a informat ca intentioneaza sa ceara autoritatii de reglementare permisiunea de a-si majora participatia la Commerzbank dincolo de pragul de 10%, a precizat sursa citata de Bloomberg.

„UniCredit va depune solicitarea pentru obtinerea autorizatiei de a-si majora participatia la Commerzbank, dincolo de 9,9%, daca si când va fi necesar”, a transmis în mod oficial banca italiana într-un comunicat de presa. Asta va da „flexibilitate” abordarii UniCredit cu privire la investitia sa la Commerzbank, a adaugat banca italiana.

Analistii sustin de mult timp ca o fuziune între UniCredit si Commerzbank ar fi una dintre cele mai atractive combinatii din sectorul bancar european, având în vedere ca exista foarte putine suprapuneri regionale între operatiunile germane ale celor doua banci. HypoVereinsbank, pe care UniCredit a cumparat-o în 2005, este mai profitabila decât Commerzbank si are o prezenta puternica în regiunile Bavaria si Hamburg, în timp ce Commerzbank este prezenta pe întreg teritoriul Germaniei.

Pentru cei care calatoresc frecvent în strainatate, fie în scopuri personale sau de afaceri, OTP Bank ofera o solutie avantajoasa: retrageri de numerar fara comisioane de pe cardurile de debit emise de banca, la peste 4400 de ATM-uri din 8 tari în care grupul OTP este prezent. Astfel, clientii nu mai trebuie sa îsi schimbe planurile din cauza comisioanelor ridicate la retragerile internationale.

Aceasta facilitate este valabila în tari precum Albania, Bulgaria, Croatia, Ungaria, Muntenegru, Serbia, Slovenia si Ucraina, iar avantajul major este ca nu exista limite privind numarul de tranzactii sau suma retragerilor.

Clientii care nu detin înca un card de la OTP Bank îsi pot alege cardul potrivit accesând site-ul oficial al bancii. Scutirea de comision este oferita pe o perioada nedeterminata, pâna la emiterea unei notificari oficiale din partea bancii. Pentru detalii suplimentare, clientii sunt încurajati sa consulte informatiile disponibile pe site-ul OTP Bank sau în sucursale.

De asemenea, poti vedea locatiile exacte ale ATM-urilor OTP Group direct pe site-ul bancii, accesând acest link.

Grupul OTP a atins un reper important în Slovenia. Cele doua entitati membre ale grupului bancar, Nova KBM si SKB banka, dupa obtinerea tuturor aprobarilor necesare din partea autoritatilor de reglementare, au finalizat cu succes fuziunea legala si vor continua sa opereze sub un singur brand, OTP Banka. Aceasta este cea mai mare fuziune bancara din istoria Sloveniei, iar OTP Banka va detine cea mai mare cota de piata pentru credite si depozite din Slovenia si va fi a doua cea mai mare filiala a Grupului OTP din afara Ungariei (dupa DSK din Bulgaria).

Odata cu fuziunea legala a celor doua banci, toate obligatiile si drepturile SKB banka au fost preluate de Nova KBM, care devine succesorul legal universal. Noua banca va purta denumirea OTP Banka d.d., iar sediul legal al noii banci va fi în Ljubljana. Activitatile noii banci fuzionate vor fi completate de servicii de leasing si factoring furnizate de filialele SKB Leasing, SKB Leasing Select si Aleja Finance.

Dupa fuziunea legala, va urma un proces de fuziune operationala, care include unificarea celor mai bune produse bancare, servicii si canale digitale. Migrarea tehnica si transferul conturilor clientilor SKB banka în sistemul informatic al OTP Banka sunt programate între 30 august si 2 septembrie 2024.

Noua banca se va construi pe baza celor mai bune elemente ale ambelor institutii. Cu aproximativ 2.500 de angajati si o expertiza vasta, Grupul OTP din Slovenia va continua sa ofere servicii bancare universale de încredere, sa stabileasca relatii solide cu clientii, sa sprijine dezvoltarile digitale si sa contribuie la cresterea si dezvoltarea economiei slovene.

Despre Grupul OTP:

Grupul OTP este un jucator important în sectorul bancar din Europa Centrala si de Est, cunoscut pentru cresterea rapida si pozitia sa solida în ceea ce priveste capitalul si lichiditatea. Grupul opereaza în prezent în 11 tari din regiunea CEE si Asia Centrala, oferind servicii financiare universale pentru aproximativ 17 milioane de clienti, prin intermediul a aproape 40.000 de angajati. Din anii 2000, Grupul OTP a achizitionat si integrat 25 de banci în cadrul unui proces de consolidare activa a sectorului bancar regional. Grupul este lider de piata în tari precum Ungaria, Bulgaria, Serbia, Muntenegru si Slovenia si este listat la Bursa de Valori din Budapesta din 1995, având o structura de proprietate diversificata si transparenta.

Recent, S&P Global Market Intelligence a inclus Grupul OTP în clasamentul celor mai performante banci din Europa, unde acesta s-a clasat pentru prima data printre primele 50 de banci europene, datorita unei combinatii de indicatori financiari care reflecta cresterea, stabilitatea si profitabilitatea.

Grupul OTP a atins un reper important în Slovenia. Cele doua entitati membre ale grupului bancar, Nova KBM si SKB banka, dupa obtinerea tuturor aprobarilor necesare din partea autoritatilor de reglementare, au finalizat cu succes fuziunea legala si vor continua sa opereze sub un singur brand, OTP Banka. Aceasta este cea mai mare fuziune bancara din istoria Sloveniei, iar OTP Banka va detine cea mai mare cota de piata pentru credite si depozite din Slovenia si va fi a doua cea mai mare filiala a Grupului OTP din afara Ungariei (dupa DSK din Bulgaria).

Odata cu fuziunea legala a celor doua banci, toate obligatiile si drepturile SKB banka au fost preluate de Nova KBM, care devine succesorul legal universal. Noua banca va purta denumirea OTP Banka d.d., iar sediul legal al noii banci va fi în Ljubljana. Activitatile noii banci fuzionate vor fi completate de servicii de leasing si factoring furnizate de filialele SKB Leasing, SKB Leasing Select si Aleja Finance.

Dupa fuziunea legala, va urma un proces de fuziune operationala, care include unificarea celor mai bune produse bancare, servicii si canale digitale. Migrarea tehnica si transferul conturilor clientilor SKB banka în sistemul informatic al OTP Banka sunt programate între 30 august si 2 septembrie 2024.

Noua banca se va construi pe baza celor mai bune elemente ale ambelor institutii. Cu aproximativ 2.500 de angajati si o expertiza vasta, Grupul OTP din Slovenia va continua sa ofere servicii bancare universale de încredere, sa stabileasca relatii solide cu clientii, sa sprijine dezvoltarile digitale si sa contribuie la cresterea si dezvoltarea economiei slovene.

Despre Grupul OTP:

Grupul OTP este un jucator important în sectorul bancar din Europa Centrala si de Est, cunoscut pentru cresterea rapida si pozitia sa solida în ceea ce priveste capitalul si lichiditatea. Grupul opereaza în prezent în 11 tari din regiunea CEE si Asia Centrala, oferind servicii financiare universale pentru aproximativ 17 milioane de clienti, prin intermediul a aproape 40.000 de angajati. Din anii 2000, Grupul OTP a achizitionat si integrat 25 de banci în cadrul unui proces de consolidare activa a sectorului bancar regional. Grupul este lider de piata în tari precum Ungaria, Bulgaria, Serbia, Muntenegru si Slovenia si este listat la Bursa de Valori din Budapesta din 1995, având o structura de proprietate diversificata si transparenta.

Recent, S&P Global Market Intelligence a inclus Grupul OTP în clasamentul celor mai performante banci din Europa, unde acesta s-a clasat pentru prima data printre primele 50 de banci europene, datorita unei combinatii de indicatori financiari care reflecta cresterea, stabilitatea si profitabilitatea.

Bancile din zona euro ar urma sa fie obligate sa ofere „plati instant” în euro, 24 de ore din 24, sapte zile din sapte, conform unui proiect de act normativ al Uniunii Europene, scrie wall-street.ro.

UE doreste sa modernizeze platile astfel încât banii sa poata fi transferati dintr-un cont în altul în câteva secunde, la orice ora din zi sau din noapte, în comparatie cu platile cu cardul si depozitele directe disponibile în prezent, care pot dura pâna la câteva zile lucratoare.

Noile norme fac parte din politica blocului de „încurajare a dezvoltarii de solutii de plata competitive la nivel national si paneuropean bazate pe piata”, într-o regiune în care doua companii americane, Mastercard si Visa, domina platile transfrontaliere cu amanuntul.

În zona euro exista deja o infrastructura pentru platile instant (PI), dar adoptarea a fost lenta, doar 11% din transferurile de credit în euro fiind efectuate sub forma de plati instant la sfârsitul anului trecut, afirma Comisia Europeana într-un proiect de lege.

„Prestatorii de servicii de plati (PSP) care furnizeaza transferuri de credit în euro vor trebui sa ofere serviciul de trimitere si primire de plati instant în euro. Cerinta va acoperi 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an”, se arata în proiectul Executivului comunitar consultat de Reuters.

Proiectul stabileste un termen obligatoriu pentru ca prestatorii de servicii de plati sa accepte plati instantanee în euro în zona euro la 6 luni de la intrarea în vigoare a noilor norme. Acestia ar trebui sa fie capabili sa trimita plati instant în euro în termen de un an. Bancile din afara zonei euro vor avea la dispozitie mai mult timp pentru a se conforma noilor norme.