Va prezentam un interviu acordat revistei „Profit” de catre Victor Bodiu, presedintele Consiliului de Administratie al Bancii de Economii.
Bancilor, ca si banilor cu care acestea opereaza, le plac linistea si calmul, inclusiv pentru faptul ca astfel exista mai multe posibilitati pentru o activitate eficienta. Întelegând mai bine ca nimeni altul acest lucru, presedintele Consiliului Bancii de Economii (BEM), Victor BODIU, îndeamna partile interesate sa apeleze la cifrele si indicatorii reali ai bancii, pentru ca toate celelalte argumente nu fac decât sa dauneze BEM.
În situatia dificila cu care se confrunta BEM – si pe care presedintele Consiliului bancii, în pofida tuturor speculatiilor, o considera totusi drept una „de lucru”, „încadrata în schema” si „departe de panica” – Victor BODIU a acceptat sa discute cu redactorul-sef al revistei Profit despre actiunile pe care ar trebui sa le întreprinda proprietarii bancii pentru a asigura stabilitatea financiara a acesteia.
Victor Bodiu: Pe toti cei care, în aceasta perioada de timp deloc usoara pentru BEM, s-au întrecut în a face declaratii rasunatoare, i-as îndemna sa aduca în calitate de argumente date veridice. În caz contrar, ar fi mai bine sa se abtina de la orice comentarii. Nicaieri în lume politicienii sau reprezentantii Regulatorului pietei, care este Banca Nationala, nu folosesc numele unei banci în scopuri care sunt departe de cele de asanare economica si financiara a acesteia.
Linistea în jurul unei banci este o componenta obligatorie pentru dezvoltarea normala si dinamica a acesteia. Am putea sa luam orice alta banca si ne vom convinge ca si aceasta lucreaza cu un capital propriu la fel de mic, operând, în principal, cu resurse atrase. Daca însa se creeaza o agitatie artificiala în jurul acestei institutii financiare, precum a fost acum câteva saptamâni în cazul BEM, efectul negativ pentru banca este garantat. În cazul nostru, s-a reusit evitarea unor consecinte nefaste datorita unui aspect important – lichiditatea, care era la BEM cea mai înalta din sistem. Si totusi, trebuie sa recunoastem ca atacurile politice la care BEM a fost supusa pe parcursul a trei luni i-au daunat bancii mai mult decât creditele trecute la categoria celor neperformante.
Profit: Dar probabil ca nu toate creditele declarate neperformante, în valoare de circa 1,5 mlrd. lei potrivit datelor pentru trimestrul IV al anului 2012, sunt neperformante?
– Bineînteles ca nu. Orice institutie financiara are asemenea credite în portofoliu. Da, acestea sunt o problema pentru indicatorii normativi, carora banca trebuie sa le corespunda. Dar cu aceste credite trebuie sa se lucreze: prin restructurare, prolongatie si, cel mai important, prin neadmiterea aparitiei lor. Tin sa mentionez, în acest context, ca din ziua în care am devenit presedinte al Consiliului bancii (sfârsitul lunii iunie 2012 – Profit), am acordat credite în valoare totala de peste 130 mil. lei. Toate deciziile referitoare la acestea au trecut prin Consiliu. Am coborât plafonul de acordare a resurselor, care anterior tinea de competenta presedintelui bancii, de la 5 mil. lei la 1 mil. lei. Da, s-ar putea sa nu fie o decizie tocmai corecta din punctul de vedere al managementului corporativ, dar la etapa curenta aceasta este singura solutie justa. Or, acum, Consiliul poate controla toate creditele, având în fata imaginea completa a fluxurilor financiare din cadrul bancii.
– Care este indicatorul real al lichiditatii creditelor neperformante?
– În aceasta problema trebuie sa pornim de la situatia pietei si cea din sectorul real al economiei. Bineînteles, în gajul acestor credite exista imobile, utilaje, mijloace circulante ale beneficiarilor de împrumuturi. Iar într-o perioada de declin a activitatii economice – pentru ca nu as dori sa apelez la definitia de „criza” – comercializarea acestor gajuri devine mai dificila. Totusi, potrivit situatiei de la 31 martie 2013, Capitalul Normativ Total (CNT) al bancii a crescut pâna la 214 mil. lei. Apropo, tendinta de crestere se atesta de la începutul lunii septembrie 2012, când acest indicator era ceva mai mare de 60 mil. lei. Este o dovada elocventa a faptului ca se lucreaza cu creditele neperformante si chiar se atesta un anumit progres.
– Asemenea îmbunatatiri vor fi în masura sa salveze banca de la pericolul de a-i fi retrasa licenta?
– Nu voi comenta declaratiile la acest subiect, având în vedere faptul ca unele dintre ele au fost foarte contradictorii, mai ales cele referitoare la sumele despre care se spunea ca sunt extrem de importante si chiar „salvatoare” pentru capitalizarea BEM. Noi consideram ca avem nevoie de capitalizare. Si nu veti gasi vreo banca ce ar refuza aceasta procedura. Trebuie sa mentionez totodata ca, în conformitate cu situatia de la 31 martie 2013, BEM corespunde tuturor normativelor formulate fata de institutiile financiare de catre Banca Nationala a Moldovei (BNM). Iar temeiuri pentru retragerea licentei BEM nu au existat, nu exista si, cel mai probabil, nici nu vor exista. Or, legea spune ca licenta se retrage daca CNT al bancii este mai mic decât o treime din normativul de 200 mil. lei. Iar conform datelor de bilant pe trimestrul I al anului curent, acest indicator la BEM a depasit suma de 200 mil. lei.
– În viziunea Dvs., în ce a constat esecul cu emisiunea închisa a bancii?
– Consiliul bancii a adoptat toate deciziile necesare pentru ca, pâna la 31 martie 2013, BEM sa îndeplineasca toate normativele. Capitalizarea este necesara pentru o dezvoltare durabila a bancii. În cadrul votului în privinta emisiunii de actiuni închise a BEM, în suma de 355 mil. lei, mai mult de 40% dintre actionari s-au pronuntat împotriva, invocând drept argument faptul ca ei nu participa la administrarea bancii.
– Ce se are în vedere prin sintagma „nu participa la administrarea bancii”?
– Prima cauza: grupul de actionari minoritari a propus doi membri noi în Consiliul bancii, pe care BNM nu i-a aprobat înca. Abia la 4 aprilie, noii membri inclusi în Consiliu au prezentat BNM pachetul complet de acte necesare, cu semnatura presedintelui Consiliului bancii. Banca Nationala are la dispozitie un termen de 30 de zile pentru luarea unei decizii. Cauza a doua: pentru ca nu are membrii sai în Consiliu, acest grup de actionari a invocat, pe buna dreptate, faptul ca nu gestioneaza situatia de la banca, nu controleaza deciziile pe care aceasta le adopta, astfel, este pe deplin logic ca la etapa curenta ei au refuzat participarea la emisiune, blocând plasarea acesteia.
– Teoretic, nu ar trebui sa existe probleme cu procurarea unei parti din emisiunea închisa de catre actionarii minoritari. Or, dupa ce acestia au cumparat actiuni cu 14 lei bucata, este alogic sa renunte la cumpararea unor noi actiuni cu doar 5 lei bucata?
– Eu cred ca actionarii noi, cel mai probabil, vor accepta sa participe la emisiunea închisa.
– Deci, în fata bancii se contureaza perspective si orizonturi bune?
– Am fost mereu de parerea ca la capitolul orizonturi e cazul sa se vorbeasca mai putin si sa se faca mai mult. Acum, e mult mai important sa ne concentram asupra rezolvarii unor chestiuni problematice. Din acest punct de vedere, am avut o interactiune buna cu BNM, cu Ministerul Finantelor si cu alte structuri de stat la categoria solutionarii problemei creditelor neperformante care s-au acordat în trecut. Ma refer la rambursarea silita a acestora, prin decizii judecatoresti. Pentru mine nu conteaza cine si când a acordat creditele care au ajuns în categoria celor neperformante. Este mult mai important ca acestea sa fie întoarse, respectiv autoritatile competente ale statului sa ia mai rapid deciziile privind rambursarea unor asemenea împrumuturi.
– Daca ati face o estimare, care e cota creditelor neperformante ce nu pot fi deloc recuperate?
– Este dificil sa vorbim la acest subiect, cu atât mai mult sa enuntam cifre concrete. Exista active bune si mai putin bune. Acum, efectuam evaluarea gajurilor la toate creditele neperformante. Sper ca vom reusi sa recuperam o buna parte din bani. Dar nu sunt profet si nu as sta sa enunt sume concrete. Una este sa evaluezi pe hârtie, dar cu totul alta este comercializarea de facto a bunurilor gajate si a activelor clientilor-debitori.
– Situatia actuala a BEM este afectata de povara si greutatea angajamentelor Investprivatbank-ului?
– Eu as spune ca problema acestei banci a exercitat o presiune foarte puternica asupra BEM în anii 2010 si 2011. Voi aminti aici ca, atunci când se rezolva problema Investprivatbank-ului, BNM a acordat BEM un credit pe termen scurt. Acesta trebuia rambursat ulterior, dar activele bancii falite erau greu de comercializat din doua motive: era nevoie de timp, iar lichiditatea lor era mica. De aceea, presiunea asupra indicatorilor financiari ai BEM din cauza Investprivatbank-ului era puternica si destul de sesizabila. Pot doar sa va spun ca acest lucru a costat BEM 70 mil. lei lunar, bani ce erau retrasi din active si restituiti BNM.
Am încercat sa negociem cu Regulatorul prelungirea termenelor de rambursare a banilor, dar nu am fost tratati cu întelegere. Si atunci a fost adoptata hotarârea Parlamentului de acordare pentru BEM a 400 mil. lei sub forma de valori mobiliare de stat si restituire a soldului datoriei BNM. Acest lucru a ajutat banca sa elimine tensiunea si presiunea excesiva din cauza Investprivatbank-ului.
– Cât de actuala este problema privatizarii BEM în conditiile actuale?
– Decizia de privatizare a bancii a fost luata în anul 2007. Si orice ar spune azi unii tovarasi, aceasta a fost decizia lor. În 2008, a fost selectata si o companie pentru evaluarea activelor bancii, care era apropiata de BNP Paribas Bank (Franta). În 2009, în mod firesc, noi am început negocierile cu partenerii externi – înainte de toate, cu FMI. Pozitia noastra, atunci si acum, era urmatoarea: banca trebuie comercializata, dar numai atunci când situatia favorabila de pe pietele internationale va contribui la obtinerea unui pret bun, iar banca va fi bine pregatita pentru tranzactie. Aceste doua principii ramân în vigoare si în prezent. Din punctul meu de vedere, statul nu ar trebui – si nici nu vad rostul – sa ramâna în sectoarele economiei în care situatia deja se afla sub controlul companiilor private. Statul nu poate influenta sectorul bancar, chiar si având o asemenea banca importanta precum BEM. Din acest motiv, astazi este primordiala îmbunatatirea situatiei BEM, care sa o faca mai atractiva.
– Credeti ca era necesara formarea unei comisii parlamentare speciale pentru studierea situatiei la BEM?
– Din punctul meu de vedere, toti trebuie sa participe la îmbunatatirea situatiei la banca. Cred ca formarea comisiei era necesara pentru a scoate la lumina adevarul despre banca si a ajuta societatea sa înteleaga ce s-a întâmplat în realitate. Eu cunosc foarte bine cum stau lucrurile, dar era important sa înteleaga si cei care au speculat nejustificat si perfid situatia din jurul bancii. Cu regret, înca înainte de constituirea comisiei, s-au produs multe evenimente negative care n-ar fi trebuit sa existe ca principiu, inclusiv agitatia din presa care a daunat mult bancii. Noi, cei de la banca, am fost deschisi pentru comisie, oferindu-i toate informatiile solicitate. Consider ca oamenii trebuie sa stie, dar, mai ales sa înteleaga ca ceea ce s-a întâmplat cu BEM este rezultatul activitatii nereusite a fostei conduceri a bancii.
– Dar care este parerea Dvs. despre ideea de nationalizare a BEM?
– Voi reitera – statul ar trebui sa fie prezent în sectoarele economiei insuficient de puternice, unde nu exista autoreglementare. Iar sectorul bancar al Moldovei este unul dintre cele mai bine dezvoltate, de aceea, cred ca în perspectiva BEM trebuie sa treaca în mâini private, în cele ale unui investitor strategic.
– Când ar urma sa se întâmple acest lucru?
– Depinde de evolutiile de pe pietele financiare internationale. Si este putin probabil ca situatia pe piata internationala va fi una favorabila în viitorul apropiat. De exemplu, recent, o banca din Ucraina, în dezvoltarea careia care s-a investit circa $1 mlrd., a fost comercializata cu $50 mil. În prezent, pretul activelor bancare nu este cel mai atractiv. Din care motiv, trebuie sa ne concentram pe dezvoltarea si managementul eficient ale bancii – apropo, de dorit, nepolitic. Pentru aceasta, cel mai probabil, trebuie sa operam modificari la nivel de management al departamentelor si directiilor, pentru a angaja profesionisti-tehnocrati.
– Este just sa se puna problema responsabilitatii actionarului majoritar pentru ceea ce s-a întâmplat la BEM în ultimii cinci ani?
– Acest lucru tine de competenta comisiei parlamentare. Din punctul meu de vedere, este absolut cert ca situatia curenta a BEM e consecinta creditarii si managementului nu tocmai corecte si, cel mai important, netransparente. Si aceasta se refera la o perioada mai lunga, nu doar începând cu a doua jumatate a anului 2009. Or, o parte dintre creditele neperformante îsi trag istoricul de la sfârsitul anului 2007. Statul trebuia sa exercite controlul si monitorizarea dezvoltarii bancii. Dar, în loc de aceasta, la banca au existat perioade întregi în care managementul a acordat credite în mod independent. Apoi la banca a existat o situatie în care Consiliul nu a functionat, drept urmare creditele au fost acordate personal de catre conducatorul bancii.
– Specialistii leaga agravarea situatiei financiare a BEM si de cumpararea nejustificata a creditelor pe piata. Cu ce scop au fost achizitionate acestea?
– Creditele care au fost cumparate de o maniera agresiva si datorita carora au fost majorate activele bancii acum sunt neperformante. Pentru mine este clar ca trebuia diversificata creditarea, cautate nise de întreprinderi mici si mijlocii pentru a reduce riscurile. De exemplu, creditele pe care le-am acordat de la mijlocul anului 2012 se vor afla într-o categorie buna, având o clasificare pozitiva.
– E adevarat ca o treime din creditele neperformante a fost acordata unor întreprinderi de stat?
– Aceasta cota este mai mica de 30%. Exista doua credite mari, care au fost acordate în anii 2007-2008 pentru doua întreprinderi ce au dat faliment, iar activele depuse în gaj nu corespund cu valoarea creditelor.
– Decizia cu privire la emisiune este luata de catre doua treimi dintre actionari, respectiv, fara acordul actionarilor ce detin peste 40% din actiuni, aceasta problema e imposibil de rezolvat. Ce intentioneaza sa întreprinda Consiliul?
– Dupa ce doi reprezentanti ai actionarilor minoritari vor fi inclusi în componenta Consiliului, suntem gata sa convocam adunarea extraordinara a actionarilor pentru a pune din nou în discutie problema emisiunii de actiuni. Consiliul trebuie sa aiba din timp o decizie de principiu în privinta acestei emisiuni. Vom desfasura adunarea la începutul lunii mai, dupa care, la expirarea unui termen de 15 zile, conform legislatiei, banii urmeaza sa vina în cont la banca. Sper ca Parlamentul va aproba cele 200 mil. lei pe care statul, cu titlu de cota proprie, îi va aloca majorarii capitalului social al Bancii de Economii. Daca statul nu va aloca totusi banii necesari pentru capitalizare, urmeaza sa fie identificate alte solutii pentru ca banca sa se dezvolte.
