Continuam seria articolelor în care comparam sistemul bancar al Republicii Moldova cu ale altor state. Subiectele acestui articol vor fi tarile baltice (Estonia, Letonia si Lituania) care asemenea Republicii Moldova au întâmpinat multe greutati odata cu destramarea URSS-ului si a obtinerii independentei la începutul anilor 90’.
Estonia
Estonia este a 2-a cea mai saraca tara din Uniunea Europeana, dupa Slovacia, având o valoare neta a activelor pe persoana de 21,000 euro. Desi este una din cele mai sarace tari din Uniunea Europeana, Estonia este destul de atractiva, în special pentru populatia si companile din tarile scandinavice.
Sistemul bancar al Estoniei este unul bine dezvoltat. Acesta este compus din Banca Centrala a Estoniei si din cele 16 banci comerciale. Banca Estoniei mai este si membra al Sistemului European al Bancilor Centrale. Primele 4 cele mai mari banci din Estonia detin 88% din toata piata bancara. Cea mai mare banca este Swedbank, o banca cu capital majoritar suedez. Swedbank detine active în valoare de 8837 milioane de euro si circa 46% din toata piata bancara a Estoniei.
Bancile Estoniene folosesc ultimele inovatii în domeniul Internet Banking-ului si aproape toate serviciile care le ofera sunt în forma digitala. Aceasta se datoreaza bancilor suedeze, norvegiene si finlandeze care au cucerit în mare parte sistemul bancar estonian.
Valuta oficiala a Estoniei din anul 1992 pâna în 2011 a fost coroana estoniana, iar din 2011 euro a devenit valuta oficiala a Estoniei. Estonia este prima dintre cele 3 tari baltice care a adoptat moneda unica euro drept valuta oficiala si este unica tara care mentine în circulatie doar euro.
Lituania
În anul 2003 înainte ca sa adere la Uniunea Europeana, Lituania avea cea mai mare crestere economica în comparatie ce ceilalti candidati înregistrând o crestere de 8.8%. Cresterea economica a continuat si în 2004 cu 7.7% pâna în 2007 înregistrând o crestere maxima de 8.9%. Anul 2008 a urmat cu stagnare dramatica de -14.74%. Doar 19 din cele 22 banci comerciale au înregistrat profituri în anul 2008. Lituania nu si-a revenit complet înca din criza economica mondiala din 2008-2009, desi a înregistrat în anul 2010 o crestere economica de 1.3% si de 5.9% în anul 2011.
Sistemul bancar al Lituaniei este compus din Banca Centrala a Lituaniei si din cele 22 banci comerciale. Cea mai mare banca comerciala din Lituania este SEB Bankas care detine active în valoare de 7193 milioane de euro.
Misiunea Bancii Lituaniei este de a asigura durabilitatea si integritatea statutului monetar, statutului de credit si de dezvoltare a sistemului de plati pentru a putea crea conditii favorabile ce influenteaza dezvoltarea optima a economiei nationale. Obiectivul principal al Bancii Liatuaniei este de a stabiliza preturile. Banca este independenta fata de guvernul lituanian si fata de alte institutii ale statului.
Moneda nationala a Lituaniei este Litasul lituanian (LTL) a carui subunitate este centul care se divide 1/100. Litasul lituanian este compus din 9 monede si 6 bancnote. Monedele au valoarea de 1, 2, 5, 10, 20, 50 centi si 1, 2, 5 litai. Bancnotele au valoarea de 10, 20, 50, 100, 200, 500 de litai.
Lituania odata cu aderarea la Uniunea Europeana si-a pus scop adoptarea monedei unice euro pe 1 ianuarie 2007 însa cererea a fost refuzata de catre Comisia Europeana datorita inflatiei mari. În anul 2006 guvernul a adoptat o noua convergenta cu scopul de adopta moneda unica euro în anii 2010-2011, însa nici atunci inflatia nu a avut rata asteptata. În februarie al anului curent guvernul a aprobat planul de adoptare al euro pe 1 ianuarie 2015.
Letonia
La fel ca si Lituania si Estonia, Letonia a fost dur lovita de criza mondiala din 2008-2009. Economia Letoniei în primele luni ale anului 2009 a scazut cu o rata dramatica de 18%. Aceasta a fost cea mai brusca scadere din Uniunea Europeana. Stagnarea generala a economiei a influentat considerabil si sectorul bancar.
Sistemul bancar al Letoniei este compus din Banca Letoniei care este Banca Centrala a acesteia si de cele 25 banci comerciale. Banca Letoniei este una din institutiile cheie ale Letoniei al carui rol primordial este de a stabiliza preturile. În perioada activitatii sale Banca Letoniei a încurajat concurenta, alocarea eficienta a resurselor financiare, stabilitatea, coordonarea si supravegherea sistemului financiar leton. Banca Letoniei emite moneda nationala a Letoniei – latul leton.
Moneda nationala a Letoniei este latul Leton (LVL) a carui subunitate este centul (santimu) care se divide 1/100. Latul leton este compus din 8 monede si 6 bancnote. Monedele au valoare de 1, 2, 5, 10, 20, 50 centi si de 1, 2 lati letoni. Bancnotele au valoare de 5, 10, 20, 50, 100, 500 de lati.
Unii specialisti sunt foarte optimisti în privinta aderarii Letoniei la zona euro. Aceasta aderare ar stimula exporturile si ar aduce beneficii economiei Letoniei. Guvernul leton odata cu aderarea la Uniunea Europeana a planificat adoptarea euro în anul 2008 însa din diverse motive aceasta a fost amânata de mai multe ori.
Latul leton este o valuta puternica comparativ cu fostele valute ce au fost în cele 3 tari baltice si chiar mai mare decât moneda unica Euro. Valoarea unui lat leton comparativ cu euro este de 1,4274. Pe data de 6 noiembrie 2012 guvernul leton a adoptat oficial planul de adoptarea a monedei euro pe 1 ianuarie 2014. Guvernul a prezentat 4 reglementari în introducerea monedei unice europene:
– de pe data de 1 ianuarie 2014 nici un bancomat nu va mai distribui lati leton;
– latul si euro vor circula împreuna doar 2 saptamâni;
– oficiile postale vor oferi schimb valutar gratis pentru 3 luni;
– toate magazinele sunt obligate sa afiseze preturi duble timp de 3 luni înainte si 6 luni dupa ce s-a adoptat moneda unica euro.
Rata inflatiei ale tarilor baltice pâna în 2008 a fost mare, în special a Letoniei unde în anul 2007 a ajuns limita maxima de 20.3%. Desi inflatia a fost destul de mare toate 3 tari au înregistrat cresteri economice foarte mari. Anul 2009 a fost un an negru pentru economia tarilor baltice. Inflatia negativa este înregistrata pentru prima data în anul 2009 unde toate 3 tari înregistreaza pierderi dramatice. Inflatia Republicii Moldova ca si inflatia tarilor baltice au înregistrat descresteri din 2009 pâna în prezent.
Comparând rata depozitelor bancare, se observa ca rata depozitelor bancare din Republica Moldova depaseste considerabil pe cele ale tarilor baltice. Aceasta se datoreaza inflatiei relativ mari si datorita costurilor mari a banilor atrasi prin depozite si a finantarilor externe care includ dobânzi mari privind riscurile de tara. Rata depozitelor tarilor baltice în prezent sunt mici. Cea mai mare diminuare a ratei depozitelor la termen în aceste tari au fost înregistrate în anul 2010 unde rata a scazut aproximativ de 3 ori. În prezent cea mai mica rata a dobânzii la depozite este în Estonia unde rata pentru un depozit în euro este de 0,32%, în Lituania pentru un depozit în litai rata medie este de 0.77%, iar în Letonia pentru un depozit în lati rata este de 0.37%.
Cea mai mare rata a creditelor pentru perioada analizata (2006-2013) este înregistrata în Republica Moldova. Desi rata creditelor în Republica Moldova niciodata nu a fost la fel de mica precum acum, aceasta înca este ridicata comparativ cu cea a tarilor baltice. Tarile baltice sunt cunoscute prin faptul ca nu sunt mari utilizatori al creditelor bancare, acestia apelând la credite doar în ultimul caz. Cetatenii acestor tari prefera sa foloseasca mai mult resurse proprii decât cele împrumutate. Cea mai mica rata a dobânzii din 2011 pâna în prezent este înregistrata în Estonia, unde valuta nationala este moneda unica euro.
Desi tarile baltice au politici economice asemanatoare, acestea evolueaza diferit. Populatia acestor tari (Estonia 1.3 mil, Letonia 2 mil, Lituania 3 mil) este mult mai mica decât cea a Republicii Moldova însa activele bancilor comerciale depasesc de câteva ori activele bancilor comerciale din Republica Moldova. Prezenta acestor 3 tari în UE mareste posibilitatile economice si limitele pe care le pot atinge acestea.
Autor: Liviu Gutuleac
