Republica Moldova va primi 173 de milioane de euro din a doua transa a Planului de Crestere, iar suplimentar 15,6 milioane de euro vor fi oferite de Comisia Europeana sub forma de granturi pentru sustinerea investitiilor. Decizia a fost luata marti, 17 martie, de Comisia Europeana, dupa ce autoritatile de la Chisinau au implementat 24 de reforme asumate.
Pentru mediul de afaceri, vestea este importanta mai ales prin faptul ca o parte din reformele realizate vizeaza direct reducerea birocratiei, digitalizarea serviciilor publice si simplificarea proceselor vamale, masuri care pot reduce costurile si timpul pierdut de antreprenori în relatia cu statul.
Potrivit comunicatului, progresele facute de Moldova tin si de cresterea transparentei bugetare, consolidarea mecanismelor de combatere a fraudei, recuperarea activelor si întarirea sistemului judiciar. Toate aceste schimbari sunt prezentate de autoritati drept pasi care fac tara mai atractiva pentru investitii si mai previzibila pentru afaceri.
Premierul Alexandru Munteanu a declarat ca fondurile vor merge catre proiecte importante pentru cetateni, inclusiv în energetica, infrastructura, apa potabila, servicii de îngrijire a copiilor si sprijin pentru tinerii care intra pe piata muncii. Din perspectiva economica, aceste investitii pot sustine si activitatea companiilor, prin lucrari publice, cerere mai mare în economie si conditii mai bune pentru dezvoltarea locala.
Noua suma de 189 de milioane de euro se adauga celor 289 de milioane de euro deja debursate în 2025. Amintim ca Planul de Crestere pentru Republica Moldova, adoptat de Comisia Europeana în octombrie 2024, are o valoare totala de 1,9 miliarde de euro, iar banii sunt alocati în functie de reformele implementate.
Prima transa, debursata în martie 2025, a inclus atât un pachet energetic, cât si un pachet economic. Pentru antreprenori, cele mai relevante masuri au fost 200 de milioane de lei pentru circa 700 de antreprenori, destinate crearii de noi locuri de munca, 200 de milioane de lei pentru agricultori, dar si compensatii pentru întreprinderile din sectorul agroalimentar, prin acoperirea a 50% din cresterea tarifului la energia electrica.
În plus, investitiile în drumuri, infrastructura locala si eficienta energetica pot avea efecte indirecte pozitive pentru business, prin costuri logistice mai mici, acces mai bun la piete si conditii mai bune pentru investitii în regiuni.
