Guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei, Dorin Dragutanu, a discutat astazi la Radio Europa Libera despre cazul Moldova Agroindbank, eventuala decizie a BNM si urmarile ce pot avea loc în sistemul bancar. Va prezentam în continuare varianta text si audio a interviului acordat postului de radio Europa Libera.
Europa Libera: Le datoram poate o explicatie ascultatorilor nostri: ce e acela un atac de tip raider, un atac ostil pentru preluarea actiunilor si exista semnele unui asemenea atac la Moldova Agroindbank?
Dorin Dragutanu: Simplificând subiectul, un atac raider ar fi o încercare de preluare fie frauduloasa, ilegala, fie netransparenta a unui pachet de control într-o societate în scopul de a-i influenta deciziile financiare, economice si operationale.
Europa Libera: Ati solicitat informatii suplimentare de la toti cei sapte noi cumparatori de actiuni de la MAIB. Despre acesti actionari s-a afirmat ca au actionat ostil si se stie ca s-au constituit cu putin timp înainte de tranzactii, prin urmare nu au istorii de afaceri. Ce ati decis în urma studierii acestor informatii?
Dorin Dragutanu: Ar trebui de început cu faptul ca situatia actuala de la Moldova Agroindbank difera de situatia din vara-toamna 2011. În 2011 am avut de a face cu serie de decizii ilegale, în baza carora un grup de actionari straini si-au pierdut actiunile – era vorba de o cota semnificativa de peste 28 la suta din capitalul social al Moldova Agroindbank. Anul acesta, acelasi grup de actionari straini au vândut actiunile lor unui grup de alte companii straine, 7 la numar, prin urmare nu avem de a face cu o preluare frauduloasa, ci cu o tranzactie de vânzare-preluare. Dar în acelasi timp, aceste 7 companii noi, straine, au procurat fiecare o cota de participare de sub 5 la suta din capitalul social al Moldova Agroindbank, ceea ce nu necesita obtinerea unei permisiuni prealabile din partea Bancii nationale. Dar, în acelasi timp, legea institutiilor financiare prevede ca daca un grup de persoane sau agenti economici care actioneaza concertat, sau printr-o întelegere prealabila, fie scrisa sau orala, obtin o cota substantiala în capitalul unei banci, trebuie sa obtina permisiunea Bancii Nationale. Aceste 7 companii noi cumulativ controleaza în jur de 30 la suta din capitalul social al Moldova Agroindbank, iar noi analizam informatia disponibila si încercam sa obtinem informatie suplimentara pentru a determina daca avem de a face cu o actiune concertata. Si daca se va adeveri acest lucru, atunci conform legii institutiilor financiare dreptul de vot al acestor actionari si orice alt drept care deriva din aceste actiuni, dividende s.a.m.d., vor fi blocate.
Europa Libera: Cum ati putea demonstra ca e o actiune concertata, adica cum se probeaza acest lucru?
Dorin Dragutanu: Cel mai simplu lucru ar fi daca s-ar întâmpla o situatie în care exista un contract scris prin care aceste 7 companii au decis în forma scrisa si au semnat ca au de gând sa activeze împreuna…
Europa Libera: Probabil nu exista, iar daca exista, nu-l veti gasi…
Dorin Dragutanu: Bineînteles, doar daca cineva o sa-l uite în microbuz si el o sa ajunga la banca nationala…
Europa Libera: Si atunci?
Dorin Dragutanu: Si atunci, noi operam cu o serie de indici indirecti. Nu pot vorbi acum pentru ca baietii destepti cred ca ne asculta si ei în aceasta dimineata. Dar sunt niste indici indirecti, de asemenea am obtinut partial informatie de la aceste 7 companii – încercam sa comparam toate aceste informatii si sa formam o opinie calificata conform legii institutiilor financiare.
Europa Libera: Ati fi initiat aceste verificari daca nu exista acest semnal de alarma tras de administratia bancii? Va întreb pentru ca într-o situatie anterioara, cu Banca de Economii daca îmi amintesc bine, care a evitat un atac din cele pe care le numim raider gratie interventiei justitiei, ati fost acuzat, banca a fost acuzata ca nu a actionat suficient de energic sau chiar de complicitate pe alocuri…
Dorin Dragutanu: Banca Nationala aplica strict prevederile legale. Noi nu putem sa iesim din cadrul legal si sa o facem pe politistul, procurorul sau judecatorul. Sunt lucruri pe care banca le poate face si sunt lucruri pe care nu le poate face. În urma evenimentelor din anii 2011-2012, legea privind institutiile financiare a fost modificata de catre legiuitor. În aprilie curent, aceste modificari au intrat în vigoare, au fost largite prerogativele Bancii nationale de a monitoriza mai îndeaproape operatiunile cu actiunile bancilor comerciale si a fost definita si notiunea de „actiune concertata”. Mai mult ca atât, Banca Nationala acum are dreptul de a solicita de la orice actionar orice informatie rezonabila pentru a întelege cine este acest actionar. Anterior, noi nu am avut dreptul…
Europa Libera: Deci, oricum ati fi verificat tranzactiile?
Dorin Dragutanu: Conform prevederilor actuale, noi avem hai sa spunem un prim indiciu, ca acel grup de actionari sloven care detine 28 la suta din capitalul bancii care au fost tinta atacului din 2011, în 2013 au vândut benevol si am înteles ca sunt foarte multumiti de banii pe care i-au încasat. Este un indiciu: adica cum? cei care au strigat ajutor în 2011, anul acesta au vândut practic în acelasi timp, toti odata – este un indiciu care în mod normal cere Bancii Nationale sa spuna: ia sa vedem ce se întâmpla acolo…
Europa Libera: Cum ar fi actionat o Banca centrala din vreo tara europeana daca s-ar fi întâmplat asa ceva? Sau cel putin în Serbia, unde ati lucrat, cum s-ar fi reactionat?
Dorin Dragutanu: Noi avem o situatie deosebita în republica Moldova. Sistemul bancar al nostru mai mult seamana cu sistemele bancare din Estul Republicii Moldova. În Vest situatia este cu totul alta. Recent m-m întâlnit cu reprezentanti ai bancilor centrale din Europa Centrala si de Est, colegial am discutat cu ei acest subiect: În România cred ca peste 90 la suta din sectorul bancar este vândut catre grupuri bancare europene. Este clar cine este: Societe Generale, Citi, BNP Paribas s.a.m.d. În Serbia acelasi lucru: ei nu se confrunta cu problema din Republica Moldova în care atentia în acesti 20 de ani a fost concentrata pe dezvoltarea sectorului si a operatiunilor si mai putin s-a atras atentia la guvernarea corporativa si la transparenta actionarilor. S-a spus: nu conteaza cine sunt, sau nu conteaza daca actionarii sunt transparenti, sau nu este important ca bancile sa creasca, sa crediteze, sa atraga depozite s.a.m.d. prin urmare, ne-am trezit acum pe o poiana care este plina cu foarte multa vegetatie, în loc sa fie un gazon foarte frumos ras, la firul ierbii cum se spune. Asta este intentia noastra în baza noilor modificari a legii institutiilor financiare: aceasta poienita s-o avem în gazon, clar, ca toata lumea sa stie cine este actionar, beneficiarul efectiv la fiecare banca, pentru ca fiecare client al unei banci trebuie sa stie cui încredinteaza economiile si de la cine obtine un credit.
Europa Libera: Nobila intentie. Nu stiu cum se poate totusi realiza… Dar se crede ca o buna parte din problemele sectorului bancar moldovenesc ar proveni din faptul ca circa 70-80 la suta din el ar fi off-shore-izat, precum spunea recent un economist. De ce oamenii de afaceri care detin actiuni în banci prefera sa o faca prin off-shore-uri si de ce nu vor sa iasa la suprafata? Pentru ca în apa tulbure, toata lumea stie ca se prind pestii mai bine. Ei ce prefera de fapt sa fie prada usoara? De ce?
Dorin Dragutanu: În primul rând ar trebui de mentionat ca în sistemul bancar din Republica Moldova noi nu avem de a face cu companiile off-shore. Noi avem problema cu asa numitele companii-scoica, companii-paravan, care sunt înregistrate legal în tari cum ar fi Marea Britanie, Estonia, Cipru, tari din UE. dar beneficiarul efectiv al acestor actiuni de la bancile din Republica Moldova nu este cunoscut. Si aici aveti dreptate: în apa tulbure se prinde pestele mai bine. Depinde cine esti: pescar sau peste. În apa tulbure ai putea si sa te ascunzi mai bine. Daca „ai fost batut” rau de tot în ultimii 15 ani si daca fiecare proprietar, fie de actiuni într-o banca, fie de imobile s.a.m.d. avea riscul de a fi expropriat, sau de a-si pierde averea, atunci foarte multa lume a preferat sa evite sa-si arate proprietatile, ca sa evite riscul de a le pierde. Bineînteles era si componenta fiscala anterior: pentru ca odata ce ai un business netransparent, probabil ca ai si o posibilitate de a plati si mai putine impozite. Transparenta, eu sunt convins, va fi în timp atinsa în sectorul bancar, dar nu doar prin eforturile Bancii nationale. Este important ca si celelalte institutii ale statului sa fie concentrate în aceasta activitate. Si bineînteles ca sistemul judecatoresc ramâne punctul cheie în toata aceasta problema. Pentru ca am vazut anterior ca problemele au fost generate în judecatorii si au fost rezolvate ulterior tot în judecatorii.
Europa Libera: V-am auzit spunând ca e o joaca de-a mâta si soarecele, între stat si baietii destepti. Eu v-as întreba cine e mâta si cine soarecele?
Dorin Dragutanu: Pai, în mod normal, pisica ar fi statul, iar baietii destepti ar fi soarecele.
Europa Libera: Dle Dragutanu, de când Dvs. sunteti guvernator la BNM, multe cuvinte grave s-au spus despre BNM, toate ramase doar la nivel de cuvinte e adevarat: complicitate cu raiderii, banca care ar fi buzunarul lui Vlad Plahotniuc. Asta ce e – lupta politica, economica, ce e?
Dorin Dragutanu: În primul rând nu doar despre Banca Nationala se vorbeste… Este o stare a societatii, din punctul meu de vedere, când publicul larg are o neîncredere totala fata de orice persoana oficiala. Si acest lucru este raspândit la toate nivelurile societatii, iar mass-media prinde foarte bine acest sentiment al populatiei care vrea razbunare, sau vrea o executie publica. Si astfel de acuzatii prind foarte bine. Ceea ce este normal. Din punctul meu de vedere astfel de acuzatii pot fi lansate fata de orice persoana. Noi încercam sa demonstram ca ne facem meseria bine si respectam legea.
Europa Libera: O întrebare, probabil ultima, care tine de consecintele acestor actiuni din sectorul bancar. V-am auzit zicând inclusiv pe dvs. ca riscul care exista în legatura cu asta este de a se crea un cartel bancar cu scopul ca ulterior sa fie influentate ratele dobânzilor, a depozitelor, costurile serviciilor în sistemul bancar. Cum oprim asta si ce consecinte ar avea daca se reuseste formare acestui cartel?
Dorin Dragutanu: Aceasta este si ideea principala, inclusiv a acestei discutii matinale. Daca nu cunosti cine controleaza o banca, atunci nu cunosti cine controleaza mai multe banci, sau chiar întregul sistem. Pornim de la fiecare banca în parte si vrem sa stim cine sunt actionarii si în acelasi timp trebuie sa fim atenti daca o persoana sau un grup de persoane nu controleaza mai multe banci din sistemul bancar, pentru ca aceasta putere financiara poate sa fie daunatoare pentru economia Republicii Moldova.
Europa Libera: Dar e interzis de lege asta?
Dorin Dragutanu: Exista legea concurentei în care este clar explicat care este pozitia dominanta pe o piata si ceea ce urmeaza sa se întâmple. Legislatia în Republica Moldova este foarte buna. Implementarea legislatiei ramâne putin în spate. Deci, este un lucru iarasi foarte important si în perioada urmatoare noi o sa atragem atentia, împreuna cu guvernul si parlamentul, o atentie foarte mare la acest subiect.