Un singur apel telefonic, un SMS aparent banal, sau un cod QR scanat în graba pot declansa cosmarul pierderii economiilor de-o viata. În era inteligentei artificiale si a fraudelor digitale tot mai sofisticate, escrocii nu mai încearca doar sa sparga parole sau sisteme informatice, acestia aleg, tot mai des, sa manipuleze frica, graba, si încrederea oamenilor în institutii autoritatii, si apropiati. Astfel, cea mai vulnerabila veriga în acest ecosistem nu mai este tehnologia, ci omul.
Desi autoritatile, operatorii din telecomunicatii, operatorii serviciilor de plati si presa si-au intensificat si coordonat actiunile de informare si prevenire reusind o mobilizare extraordinara a societatii pentru prevenirea fraudelor telefonice, phishing-ul continua sa faca victime. Totodata, în spatiul public ramâne neclar ce rol si responsabilitati au diferiti actori în prevenirea si combaterea fraudelor de inginerie sociala. În acest context, prezenta nota îsi propune sa explice cum functioneaza fraudele financiare bazate pe utilizarea telecomunicatiilor si a tehnicilor de inginerie sociala, care sunt principalele riscuri si ce pot face atât autoritatile, mediul de afaceri, dar si cetatenii pentru a reduce probabilitatea de a deveni victime ale escrocilor.
Diferenta dintre o frauda si o încalcare din domeniul protectiei consumatorului
Protectia consumatorului este domeniul care vizeaza relatia dintre consumator si un profesionist, persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate comerciala legitima. De cealalta parte, o frauda are loc atunci când o persoana sau grup de persoane fac promisiuni care, din capul locului, sunt false, sau nu se intentionau a fi îndeplinite si se fac doar cu scopul de a deposeda victima de bunurile si banii ce-i apartin. Mai nou, escrocii, prin fel de fel de manipulari si minciuni, pot chiar sa determine persoana sa se împrumute si sa le transfere banii împrumutati.
Când profesionistii ajung sa induca în eroare consumatorii sau devin prea insistenti sau chiar agresivi în efortul de a determina consumatorii sa cumpere un produs sau serviciu pe care în alte circumstante nu l-ar fi procurat, în astfel de cazuri este vorba despre o practica comerciala incorecta si aceasta face parte din domeniul de protectie a consumatorului.
Diferenta între o practica comerciala incorecta si o frauda consta în faptul ca în primul caz se urmareste vânzarea unui produs sau serviciu (legitim). În cazul fraudelor, escrocul vrea, pur si simplu, sa-l deposedeze pe om de averea acestuia. În consecinta, intentia comerciantului este sa vânda, iar cea a escrocului este, din start, sa intre fraudulos în posesia averii straine. Tocmai din acest motiv, de practici comerciale incorecte se ocupa autoritatile în domeniul protectiei consumatorului, iar frauda cade în competenta organelor de drept.
Ce sunt fraudele de inginerie sociala
Odata cu evolutia sistemelor de plati si a tranzactiilor la distanta, au evoluat si fraudele. În conformitate cu datele Agentiei UE pentru securitate cibernetica (ENISA), phishingul si tacticile de inginerie sociala sunt principala portita prin care sunt comise fraudele. În raportul sau pentru 2026 Europol mentioneaza ca drept raspuns la introducerea pe scara tot mai larga a autentificarii stricte a clientilor, de exemplu autentificarea în 2 pasi (demonstrarea cunoasterii – cum ar fi parola; si a posesie ex: dispozitivul pe care se trimite codul OTP sau care scaneaza amprenta sau fata), escrocii cresc presiunea pe exploatarea erorilor si vulnerabilitatilor umane.
Astfel, în loc sa dezvolte solutii tehnologice tot mai sofisticate pentru a putea accesa conturile sau portofelele electronice ale utilizatorilor, escrocii pun un accent mai mare pe manipularea psihologica a victimelor pentru a le determina sa divulge informatii confidentiale, sa ofere acces, sau sa efectueze voluntar anumite actiuni în beneficiul autorilor fraudei. Astfel, escrocii conving victima fie sa transfere bani, fie sa instaleze o aplicatie prin care se fura identitate, datele posesorului sau se preia controlul dispozitivului pentru delapidarea mijloacelor banesti ale posesorului. Prin tehnici de inginerie sociala escrocii creeaza un sentiment puternic de urgenta, panica sau autoritate, astfel încât victima sa reactioneze rapid si sa nu mai analizeze critic situatia.
Cea mai cunoscuta si raspândita metoda de inginerie sociala este „phishing”-ul. Daca termenul englez fishing înseamna pescuit propriu-zis, atunci phishig (cu „p”) este notiunea utilizata pentru a desemna „pescuit”-ul fraudulos de parole, informatii personale, coduri OTP (One Time Password) etc pentru a facilita accesul la mijloacele financiare ale victimei.
În functie de instrumentele utilizate pentru un astfel de pescuit fraudulos distingem foarte multe tipuri de escrocherii. Printre acestea, cele mai frecvente escrocherii cu implicarea telefoniei ca si vehicul de perpetuare a fraudei sunt:
- Vishing (voice phishing) escrocii utilizeaza comunicarea telefonica prin intermediul careia încearca sa persuadeze victima prin exploatarea fricii, stresului, respectului fata de autoritati, sa întreprinda actiuni pe care în alte circumstante nu le-ar fi întreprins.
- CLI Spoofing este o tehnologie prin care escrocii falsifica identitatea sau numarul de telefon pentru a parea o persoana, companie/numar de încredere. Prin intermediul caller ID spoofing, infractorii pot afisa pe dispozitivul victimei un numar legitim (numarul bancii, al sotiei sau copilului), dar în esenta, este un numar fals si victima fara sa-si dea seama discuta cu un infractor.
- Smishing are loc atunci când escrocul trimite un mesaj scurt prin care încearca sa determine victima sa acceseze un link, sa instaleze o aplicatie, sa completeze un formular, sa apeleze un numar de telefon controlat de escroci etc.
- Telephone Oriented Attack Delivery (TOAD) cunoscut prescurtat ca si (callback phishing), victima primeste un mesaj aparent inofensiv, prin care i se comunica ca rateaza o oportunitate sau a aparut o problema ce-l vizeaza si este îndemnat sa apeleze un numar de telefon, iar la celalalt capat al firului se afla, de fapt, un angajat al callcentrului ilegal, care, prin scenarii bine puse la punct îl deposedeaza de mijloacele ce-i apartin.
În conformitate cu Raportul Autoritatii Bancare Europene, volumul si tehnicile fraudelor financiare difera în functie de instrumentul de plata utilizat. Astfel, desi cele mai mari pierderi financiare sunt generate de fraudele asociate transferurilor si ordinelor de plata, ponderea acestora în totalul tranzactiilor este relativ redusa datorita volumului foarte mare de transferuri efectuate zilnic prin acest instrument. În schimb, platile cu cardul si instrumentele de plata electronice, precum portofelele electronice, înregistreaza o rata a fraudelor mai ridicata raportata la valoarea totala a tranzactiilor efectuate prin aceste instrumente.
Afla mai multe informatii utile, protejeaza-te si descarca nota integrala elaborata în cadrul Campaniei Nationale de Informare a Consumatorilor: „Drepturile consumatorilor sunt drepturile mele!”:
