Programul „Prima Casa” are nevoie de o restructurare, dupa ce componenta de compensatii a fost suspendata, iar bugetul anual de 130 de milioane de lei s-a epuizat în doar trei luni, arata o nota analitica IPRE, semnata de Stanislav Ghiletchi, director adjunct al Institutului pentru Politici si Reforme Europene.
Potrivit analizei, suspendarea componentei de compensatii nu arata doar o problema de bani disponibili în buget, ci o problema mai profunda. Programul, lansat în 2018 pentru a ajuta tinerii sa acceseze mai usor credite ipotecare, si-a atins în mare parte obiectivul initial si a devenit mai mare decât poate fi gestionat în forma actuala.
IPRE noteaza ca „Prima Casa” a fost una dintre interventiile publice reusite din ultimii ani. Programul a ajutat la dezvoltarea pietei creditelor ipotecare si a oferit acces la locuinta pentru mii de familii. În acelasi timp, succesul acestuia aduce si nevoia unei reforme, pentru ca banii publici sa fie folositi mai eficient.
La opt ani de la lansare, prin program au fost procurate peste 8.000 de locuinte cu garantia statului, iar aproximativ 6.400 de beneficiari primesc si compensatii lunare.
Doar în trimestrul II din 2025, programul „Prima Casa Plus” a depasit jumatate din totalul contractelor ipotecare noi acordate de banci. Potrivit autorului, acest lucru arata ca programul nu mai este destinat doar celor care nu pot accesa un credit ipotecar în conditii comerciale.
Analiza IPRE identifica trei probleme mari care cer o interventie în perioada urmatoare.
Prima tine de povara bugetara pe termen lung. Fiecare contract de compensatie înseamna o obligatie pentru buget pe toata durata creditului. Cei aproximativ 6.400 de beneficiari de compensatii genereaza costuri anuale de circa 150 de milioane de lei, care ar putea ramâne în sarcina bugetului înca doua decenii si jumatate.
A doua problema este legata de presiunea asupra preturilor la locuinte. Pe o piata unde oferta de locuinte noi este concentrata geografic si nu creste suficient de repede, stimularea cererii poate contribui la scumpiri. Indicele preturilor bunurilor imobile rezidentiale calculat de BNM a ajuns la 226,7% în trimestrul IV 2025, în crestere cu 26,8% fata de anul precedent.
A treia problema este extinderea treptata a grupului de beneficiari. Programul a fost modificat de mai multe ori, iar odata cu „Prima Casa Plus” a fost deschis si pentru profesii libere, precum avocati, notari sau executori. Totodata, plafonul valorii locuintei eligibile a fost ridicat la 2,5 milioane de lei, ceea ce depaseste segmentul locuintelor sociale si intra în zona medie-superioara a pietei.
În acest context, IPRE recomanda restrângerea programului la categorii prioritare, cum ar fi familiile tinere cu trei sau mai multi copii si angajatii din sectoare cu deficit de personal, precum educatia si sanatatea.
O alta recomandare este introducerea unui plafon de venit, calculat în functie de salariul mediu pe economie si ajustat anual. Potrivit autorului, daca exista un plafon de venit functional, nu mai este necesara plafonarea valorii locuintei, deoarece capacitatea reala de plata va arata ce îsi poate permite fiecare beneficiar.
IPRE mai propune eliminarea compensatiei lunare si înlocuirea acesteia cu un grant unic pentru aportul initial, acordat la momentul procurarii locuintei. Aceasta solutie ar reduce presiunea pe buget pe termen lung si ar face cheltuiala mai usor de planificat.
De asemenea, autorul recomanda revenirea la un grad maxim de îndatorare de 50% din veniturile nete, dupa ce în 2024 pragul a fost ridicat la 70%. Potrivit analizei, un nivel de 70% poate face o familie vulnerabila la orice soc financiar, cum ar fi pierderea unui loc de munca, o cheltuiala medicala neasteptata sau o crestere a dobânzii.
Ministerul Finantelor urmeaza sa decida în urmatoarele saptamâni viitorul programului „Prima Casa”.
