A fost facut public Raportul Comisiei de ancheta pentru examinarea modului de administrare a pachetului de actiuni al statului detinut la „Banca de Economii” S.A. Va prezentam în continuare concluziile si recomandarile elaboratea de catre comisie.
Comisia constata urmatoarele circumstante care au conditionat si au facilitat evolutia situatiei în Banca de Economii:
– Activitatea inadecvata a Presedintelui Bancii Grigore Gacikevici, realizata cu încalcarea normelor prudentiale, nerespectarea recomandarilor BNM, luarea deciziilor de creditare într-un mod netransparent, raportari eronate si incomplete prezentate Consiliului de administratie, Ministerului Finantelor si Bancii Nationale a Moldovei.
– Insuficienta cadrului legal national care reglementeaza guvernarea corporativa în societatile pe actiuni, în general, si a bancilor, în particular. Acest fapt a fost constatat si prin raportul Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare din 2011 si cel al Bancii Mondiale din 2012.
– Exercitarea insuficienta a atributiilor de gestiune a cotei statului, atributii delegate Ministerului Finantelor.
– Lipsa unui sistem de control din partea autoritatii responsabile, conform legii, pentru gestiunea cotei statului – din partea Agentiei Proprietatii Publice, subordonata Ministerului Economiei, asupra îndeplinirii corespunzatoare a contractului referitor la gestionarea proprietatii statului de catre Ministerul Finantelor în „Banca de Economii” S.A.
– Rolul proactiv exercitat insuficient de Consiliul Bancii de Economii pîna în iunie 2012 în remedierea deficientelor identificate prin actele de control ale BNM si ale Curtii de Conturi, precum si al reprezentantului statului la „Banca de Economii” S.A. dl Victor Barbaneagra.
– Impactul negativ asupra Bancii de Economii al modificarilor legislative cu privire la gaj, care au exonerat depunatorul gajului de responsabilitatea penala privind pastrarea si mentinerea integritatii si valorii bunurilor gajate.
– Reactia întîrziata a institutiilor de drept în investigarea cazurilor concrete de acordare a unor credite în conditii suspicioase.
– Atacul mediatic asupra Bancii de Economii care a avut un efect negativ asupra situatiei financiare a acesteia, manifestat prin retragerea unui volum important al depozitelor.
– Rezultatele actiunilor de coordonare a situatiei în Banca de Economii întreprinse de catre CNSF nu au fost pe deplin eficiente din cauza comunicarii deficitare între institutiile statului (Ministerul Finantelor, Ministerul Economiei, Banca Nationala a Moldovei).
În cadrul Comisiei de ancheta au fost discutate 3 variante teoretic posibile de depasire a situatiei insuficientei capitalului Bancii de Economii, si anume:
1. Nationalizarea Bancii de Economii. Pentru realizarea acestei variante este necesara adoptarea în pachet a unei legi speciale privind nationalizarea Bancii de Economii si a unei legi pentru modificarea Codului civil, a Legii exproprierii pentru cauza de utilitate publica, a Legii privind societatile pe actiuni si a Legii institutiilor financiare. Decizia în acest sens depinde doar de stat.
2. Cedarea controlului unui investitor privat cu mentinerea de catre stat a pachetului de blocaj. Acest pachet de actiuni al statului va garanta prezenta statului în societatea pe actiuni la nivel de 33%. Decizia privind realizarea acestei variante depinde de actionarii privati. Aceasta varianta nu implica costuri financiare din partea statului.
3. Majorarea capitalului statutar al debitorilor Bancii de Economii (din rîndurile întreprinderilor de stat) care au la aceasta banca credite neperformante, cu scopul rambursarii acestor credite. Aceasta masura poate restabili partial capitalul Bancii de Economii. Decizia depinde de stat. Costurile financiare urmeaza a fi precizate, însa acestea vor fi mult mai mari decît în varianta 1.
Totodata, comisia a ajuns la concluzia ca este necesara efectuarea prompta a urmatoarelor recomandari:
1. Partajarea clara a atributiilor organelor de conducere ale bancii, acordarea de atributii suplimentare Consiliului Bancii în vederea realizarii eficiente a functiei de supraveghere a activitatii organului executiv si exercitarea unui rol proactiv în administrarea bancii. Urmeaza sa se tina cont de recomandarile internationale în domeniu, inclusiv de principiile Acordului Basel din 2010 pentru guvernarea corporativa a bancilor, care acorda atributii extinse consiliilor bancilor.
2. Revizuirea de catre Guvern a contractului de delegare a functiilor de detinator al cotelor statului dintre Agentia Proprietatii Publice si institutiile departamentale în scopul instituirii mecanismului de control privind îndeplinirea obligatiilor si a drepturilor contractuale referitor la gestionarea proprietatii statului.
3. Guvernul va propune modalitatea de stabilire a reprezentantilor statului în Consiliul Bancii, depasind caracterul „monodepartamental”.
4. Modificarea legislatiei în vederea includerii companiilor de evaluare în lista entitatilor supravegheate.
5. Modificarea legislatiei în vederea includerii automate a rezervei în consiliile de administratie în cazul demisiei unui membru al acestora.
6. Prevederea de catre legislatie a responsabilitatii penale a depunatorilor de gaj pentru pastrarea si mentinerea integritatii si valorii bunurilor gajate.
7. Parlamentul si Guvernul vor întreprinde masuri urgente si determinante privind restituirea catre Banca de Economii a rulajelor întreprinderilor si organizatiilor de stat si ale întreprinderilor în care statul detine controlul.