Germania si Franta s-au ciocnit public marti pe tema planurilor de a plasa Banca Centrala Europeana într-o pozitie de supraveghere a bancilor, în cadrul schemei de uniune bancara europeana, accentuând astfel o disputa care ameninta sa submineze una dintre cele mai importante reforme ale Uniunii Europene, scrie Ziarul Financiar cu referire la Reuters.
Cu doar câteva saptamâni înainte de termenul limita pâna la care liderii europeni trebuie sa stabileasca un cadru legislativ pentru noua uniune bancara, ministrul german de Finante Wolfgang Schaeuble s-a opus vehement intentiei de a oferi BCE ultimul cuvânt în ceea ce priveste reglementarile bancare europene.
„Ultimul cuvânt nu poate apartine BCE”, a spus oficialul german.
De cealalta parte, sustinatorii proiectului, ministrul francez de Finante, Pierre Moscovici si reprezentanti ai BCE, au argumentat ca îngradirea drepturilor de supraveghere ale BCE nu ar face decât sa dilueze solutia la criza bancara care matura Europa în ultimii ani.
„Nu putem sa avem un sistem dual de supraveghere la un sistem bancar unic”, a precizat Moscovici.
Negocierile ministrilor de finante reuniti marti s-au încheiat fara niciun rezultat, o situatie cu atât mai îngrijoratoare cu cât pâna la finalul anului ar trebui gasit un acord. Discutiile vor fi reluate pe data de 12 decembrie.
Majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, inclusiv România, sustin ideea unei uniuni bancare, însa nu se pot pune de acord asupra atributiilor de supraveghere care vor fi conferite BCE. Daca Franta sustine ca toate institutiile de credit sa intre sub reglementarea BCE, opozantii, printre care si România, vor ca BCE sa aiba grija doar de bancile cu risc sistemic, în timp ce creditorii mai mici sa se supuna altei autoritati. Nemultumirile principale se leaga de eventualele discriminari care ar putea aparea între statele euro si non-euro.
Situatia se complica si mai mult în cazul Suediei, o tara non-euro care are expunere bancara substantiala pe Finlanda, un stat din zona euro. Suedia este preocupata ca daca BCE va supraveghea activele bancare suedeze din Finlanda, atunci statul nordic trebuie sa primeasca o reprezentare egala în consiliul BCE.
Liderii europeni spera ca prin intermediul unei uniuni bancare, care presupune si un fond de salvare a bancilor cu probleme, vor putea proteja statele îndatorate de efectele negative ale unei banci toxice, însa Germania este îngrijorata ca propunerea nu va face decât sa încarce nota de plata pe care o achita nemtii în proportie majoritara înca de la declansarea crizei din Grecia.