Actionarii si creditorii vor fi primii care vor plati daca bancile lor se vor confrunta cu dificultati sau vor intra în faliment. Acestea sunt noile reguli stabilite de ministrii de finante din Uniunea Europeana pentru gestionarea bancilor din zona euro aflate în criza dupa mai multi ani în care bailout-urile bancare au fost finantate cu banii contribuabililor chiar daca în aceste situatii s-a ajuns adesea din cauza deciziilor gresite ale conducerii institutiilor, scrie Ziarul Financiar.
„Pentru prima data am convenit un bail-in (fortarea actionarilor si creditorilor sa suporte pierderi) semnificativ pentru a proteja platitorii de taxe“, a declarat ministrul olandez de finante Jeroen Dijsselbloem dupa discutii maraton încheiate ieri-dimineata. Dijsselbloem este si presedintele Eurogroup, grupul ministrilor de finante din zona euro.
Criza pornita din sistemul bancar a împins în ultimii ani mai multe state europene în pragul falimentului. De aceea guvernele vor sa împarta povara restructurarii sau desfiintarii bancilor cu proprietarii si creditorii lor, iar noile reguli consfintesc tocmai aceasta. Arhitectii noilor reglementari spera, de asemenea, ca o legislatie clara si uniforma va determina bancile sa fie mai prudente în fata riscurilor si va preveni aparitia unor turbulente precum cele cauzate în ultimul an de pierderile suportate de investitorii si deponentii bancilor din Spania si Cipru, scrie The Wall Street Journal.
Depozitele mai mici de 100.000 de euro vor fi întotdeauna protejate
Ministrii au stabilit ieri ca depozitele mai mici de 100.000 de euro – limita garantarii în UE – vor fi întotdeauna protejate, în timp ce companiile mici si mijlocii si persoanele fizice cu depozite mai mari vor suporta pierderi doar în cazurile grave si dupa ce actionarii si creditorii si-au platit contributia. Statele vor avea o oarecare flexibilitate în a decide când si cum vor fi obligati creditorii sa suporte pierderi, noteaza agentia Thomson Reuters. Ca un strat suplimentar de protectie pentru platitorii de taxe, guvernele trebuie sa înceapa sa construiasca cu banii bancilor fonduri speciale care sa finanteze bailouturile sau falimentele institutiilor bancare (fonduri de salvare sau de rezolutie.
Pierderile la care sunt fortati actionarii, creditorii si deponentii pot ajunge la 8% din totalul pasivelor bancii. Doar dupa acest prim pas guvernul poate interveni cu un bailout finantat de fondurile de salvare sau de la buget. Dar acesta nu poate depasi 5% din pasivul bancii.
Statele vor putea prelua participatii la banci
Regulile le dau în mod clar statelor dreptul de a prelua, platind cu bani de la buget, participatii la bancile falimentare, dar numai în „circumstante extraordinare“ si daca aceasta masura este considerata esentiala pentru mentinerea stabilitatii sistemului bancar si prevenirea contaminarii, potrivit EUobserver. Astfel de exceptii sunt supuse aprobarii Comisiei Europene.
Ministrul suedez de finante Anders Borg apreciaza ca acordul le ofera statelor posibilitatea de a lua participatii la cele mai mari banci ale lor.
„Este un grad rezonabil de flexibilitate în privinta consolidarii capitalului bancilor“, a afirmat Borg.
Negocierile reprezinta un compromis între propunerea unui grup de state condus de Franta, Suedia si Marea Britanie ca autoritatile nationale sa aiba suficienta autonomie pentru a decide daca si cum sa salveze bancile si ideea altor tari, printre care Germania, Finlanda si Olanda, de a avea reguli standard la nivelul UE.
Mecanismul European de Stabilitate (ESM) va putea recapitaliza direct bancile, dar doar pentru protejarea depozitelor
Ministrul francez de finante Pierre Moscovici sustine ca guvernul sau a obtinut „ce a vrut“ de la negocieri asigurându-se ca fondul permanent de bailout al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate (ESM), va fi putea fi folosit pentru recapitalizarea directa a bancilor din zona euro.
La fond se poate apela doar pentru protejarea deponentilor, si nu a actionarilor sau creditorilor bancilor si numai daca guvernele nationale au ramas fara bani. „Nu ar fi fost coerent ca pe de o parte sa stabilesti un mecanism direct de recapitalizare prin ESM, iar pe de alta sa excluzi ESM din jocul flexibilitatii“, a spus Moscovici. Saptamâna trecuta ministrii de finante din zona euro au convenit sa aloce 60 miliarde euro din fondurile ESM pentru recapitalizarea directa a bancilor. Statele bogate precum Germania si Finlanda au depus eforturi mari pentru a face cât mai dificil posibil pentru statele mai sarace sa acceseze fondul de salvare. Acordul la care au ajuns ministrii este descris de presa ca fiind „un efort de capatâi pentru consolidarea baricadelor nationale peticite ridicate în calea falimentelor bancare“ (Financial Times) sau o întelegere care da „credibilitate noua“ eforturilor Europei pentru construirea unei uniuni bancare (Associated Press).
Ministrul german de finante Wolfgang Schaeuble, mentorul cancelarului Angela Merkel, descrie rezultatul negocierilor ca fiind „un pas important“ în construirea unei uniuni bancare în zona euro.
Guvernele vor negocia noile reguli cu membrii Parlamentului European. Acestea ar trebui sa intre în vigoare pâna în 2018.
Însa una dintre cele mai spinoase probleme privind uniunea bancara, aceea daca o autoritate unica – „calaul“ – sau statele vor decide restructurarea sau închiderea unei banci, nu a fost rezolvata. Germania nu va permite, probabil, nici o decizie înainte de alegerile din septembrie, prin care cancelarul Angela Merkel vrea sa obtina un nou mandat de cancelar.
Ce spun ministrii de finante despre noile reguli de bailout bancar?
Jeroen Dijsselbloem, presedintele Eurogroup:
„Este o mutare majora de la mijloacele publice, de la banii platitorilor de taxe, înapoi la chiar sistemul financiar care de acum va deveni într-o masura foarte mare responsabil cu rezolvarea propriilor probleme“.
Wolfgang Schaeuble, ministrul german de finante:
„Discutiile au fost lungi, chiar dificile si intense. Este un pas important. Progresam pas cu pas“.
Michael Nooan, ministrul irlandez de finante:
„Bail-in (implicarea actionarilor, creditorilor si deponentilor) este de acum regula. Regulile pun capat hazardului moral consfintind ca bancile vor avea de suferit înainte ca guvernul sa ajute. Este o schimbare revolutionara în modul în care bancile sunt tratate“.