Istoria activitatii bancare dateaza odata cu aparitia primilor comercianti antici din Mesopotamia si din Babilon care ofereau credite exclusiv pentru grâne fermierilor si negustorilor din localitatile din apropiere. În Grecia si Roma antica, creditorii bazati pe conceptul de creditare, au creat doua noi inovatii ce includeau atragerea depozitelor si acordarea creditelor bancare ce erau acoperite de aceleasi depozite. Pentru descoperirea acelor doua inovatii a fost nevoie de mai mult de 2000 de ani si o schimbare generala a sistemului economic.
Initial au fost utilizate drept mijloace de schimb bunuri care pareau mai pretioase, bunuri precum scoici, boabe, pietre colorate sau chiar penele unor pasari exotice. Odata cu trecerea timpului aurul si argintul au înlocuit în majoritatea culturilor celelalte bunuri de schimb datorita caracteristicilor favorabile de durabilitate, rezistenta în timp si datorita temperaturii mici de topire comparativ cu cel al altor metale. Pentru o portabilitate mai eficienta al aurului si argintului aurarii le-au divizat în unitati standardizate al caror puritate si gramaj erau autentice. Principiul bazat pe activitatea bancara din Roma si Grecia antica a fost influentata în special de utilizarea pe larg al monedelor de aur si argint.
Pentru a întelege cum s-a ajuns l-a conceptul de depozitare si creditare, vom prezenta un exemplu. Epoca antica nu a fost una dintre cele mai sigure perioade, iar furturile erau foarte des întâlnite în rândul oamenilor de rând. Aurarii care produceau monedele de aur si argint erau nevoiti sa îsi protejeze bunurile. Pentru protectia lor acestia construiau safeuri si angajau paza. Persoanele care traiau prin apropiere si doreau sa îsi protejeze monedele de aur, apelau la aurar si lasau în protectia sa tot aurul, desigur totul contra plata. Deoarece epoca antica era o perioada destul de dura, si multi oameni nu îsi asigurau existenta, acestia apelau la aurar ca sa îi împrumute monede. Aurarul pentru a profita de “creditele” oferite percepea o dobânda pentru serviciile prestate de acestea. Conform documentelor istorice, primele persoane care se ocupau de “activitate bancara” erau de origine evreiasca. Dobânzile anuale pentru creditele din Grecia antica aveau o medie de 12%.
Activitatea bancara moderna a început în perioada Renasterii în nordul Italiei, în cele mai mari si bogate orase în acel moment: Florenta, Venetia si Genova. Familia Bardi si familia Peruzzi au fost familiile care au dominat sistemul bancar din Florenta în secolul XIV. Aceste familii au creat mai multe filiale si sucursale în mai multe parti a Europei. Cea mai faimoasa si cea mai italiana banca din epoca a fost banca Medici, fondata de catre Giovanni Medici în anul 1397. Cele mai vechi banci din lume sunt banca “Monte dei Paschi di Siena” (foto stânga), cu centrala în Siena (Italia) cu o operare continua din anul 1472 si banca Berenberg din Hamburg ce opereaza din 1590.
Dezvoltarea sistemului bancar din Italia de Nord a dus la o serie de inovatii si raspândiri pe continentul European. În anul 1602 a fost fondata piata de capital din Amsterdam, iar în 1609 – prima banca din Amsterdam (foto). Peste circa 100 de ani, în anul 1694 a fost fondata prima banca centrala din lume în Londra, cu scopul de a regula si de a eficientiza economia nationala. Banca centrala a Angliei avea scopul de a emite monede pentru casa regala. Un an mai târziu, bazata pe Banca Angliei, scotienii au deschis Banca Scotiei în anul 1695 care avea acelasi scop de regularitate.
Dupa definitie, bancile comerciale ofera credite persoanelor fizice si juridice din depozitele bancare pe care acestea le-au atras, însa adevarul este ca nu toate creditele bancare sunt acoperite de catre depozite. Unele credite sunt acoperite chiar de promisiunea debitorului ca acesta îsi va respecta toate obligatiunile fata de banca. Pentru a se putea asigura de riscul creditor, bancile comerciale apeleaza la gajuri care de obicei au o valoare superioara creditului si au o lichiditatea ridicata. De obicei gajurile bancare sunt imobilele, automobilele, utilajele, precum si alte bunuri fizice. De aici au aparut si primele recesiuni si crize economice care au avut un impact devastator asupra economii mondiale.
Prima cea mai nimicitoare criza a fost Marea Depresie din 1929 unde graviditatea si durata crizei a micsorat circa 30% din PIB-ul total al SUA si circa 47% din industria productia industriala. Cea mai distrugatoare criza economica mondiala a fost criza mondiala ce a început în anul 2008. Principalele motive al celei mai mari si devastatoare crize economice în istoria omenirii au fost din cauza neasigurarii creditelor bancare si incompetenta bancherilor de a suporta aceste consecinte.
Initial bancile aveau doar doua functii, sa atraga depozite si sa acorde credite bancare. La moment bancile ofera o gama de servicii si produse care eficientizeaza viata de zi cu zi al clientilor sai. Bancile comerciale ofera credite bancare, servicii electronice, schimb valutar, posibilitatea închirierii unei casete bancare, transferuri banesti, etc. De la aparitia lor, bancile comerciale s-au dezvoltat continuu si au devenit din ce în ce mai implicate în sistemul economic national, cât si în cel international.
Autor: Liviu Gutuleac