Dolarul american pe parcursul a mai mult de 200 de ani a devenit cea mai tranzactionata si cea mai dominanta valuta din lume. La moment sunt prezente în circulatie bancnotele de 1$, 2$, 5$, 10$, 20$, 50$ si cele de 100$. Bancnotele mai mari de 100$ nu au mai fost printate din 1946 si au fost scoase din circulatie în anul 1969. Bancnotele mai mari de 100$ au avut valoarea de 500$; 1,000$; 5,000$; 10,000$ si de 100,000$.
Prima aparitie a dolarului american dateaza înca din 8 august 1786 unde acesta a fost autorizat de catre Congresul Continental al SUA. Numele de “dolar” i-a revenit monedei cu referinta de la dolarul spaniol care atunci era folosit ca moneda oficiala pentru coloniile Regatului Spaniei.
Simbolul dolarului care a devenit cunoscut în toata lumea s-a format în rezultat la evolutia scrierilor abrevierilor pentru cuvântul “peso”. Initial abrevierea se scria în felul urmator ”ps”, însa eventual aceste doua litere s-au transformat în semnul care a ramas si pâna în ziua de azi ”$”.
Istoria dolarului american a fost destul de complexa, de aceea istoricii nu pot raspunde pâna în ziua de azi la unele întrebari legate de crearea dolarului american. Pâna în ziua de azi sunt prezente sute de teorii conspirative fata de dolarul american, însa nici una dintre ele nu a fost acceptata pe plan international.
Multi istorici considera ca înca de la fondarea dolarului american moneda a fost standardizata la rata fixa în paritate cu argintul, însa nu exista o evidenta concreta despre o astfel de lege. Se presupune ca în acel moment dolarul american din 1792 pâna în anul 1873 a avut o relatie dintre argint fata de aur la o rata de 15:1 dupa decizia lui Alexander Hamilton care era secretarul trezoreriei pe atunci. În anul 1834 paritatea a fost schimbata la rata de 16:1 datorita faptului ca valoarea aurului a crescut în raport cu argintul. Aceasta schimbare a diminuat valoarea reala al dolarului cu 6% fata de valoarea de pâna la schimbarea proportiilor.
Money – A Brief History Of The American Dollar from Greg Stuessel on Vimeo.
În anul 1900 bimetalismul a fost refuzat printr-un act al presedintelui american si de atunci dolarul american era convertibil doar la 1.5g de aur. În perioada primului razboi mondial standardul la aur a fost suspendat de 2 ori din motive economice, prima a fost faptul ca multe corporatii din Europa la care corporatiile american aveau datorii cereau platile în aur, iar al doilea motiv a fost pentru a echilibra valoarea dolarului conform schimbului valutare care atunci era fix cu alte valute. Mai târziu presedintele Wilson a interzis exportul aurului de pe teritoriul SUA si a suspendat standardul de aur la schimb valutar.
În perioada unei din cele mai mari crize din istoria omenirii, Marea Depresiune, dolarul american a avut foarte mult de suferit ca si toate valutele din lume. Pe atunci doar doua valute erau considerate internationale, lira sterlina si dolarul american. Banca Angliei care este si în ziua de azi banca centrala a Marii Britanii a abandonat în anul 1931 standardul la aur datorita speculatorilor si al cererilor mari de a schimba bancnotele în aur. Pe atunci oricine care avea o bancnota de lira sterlina putea sa viziteze Banca Angliei si sa schimbe bancnota în aur pur. Ca raspuns la cererea mare de a schimba bancnotele în aur din Europa, Rezerva Federala a marit dobânzile pentru a proteja standardul la aur însa aceasta doar a agravat situatia economica. Aceasta decizie a înrautatit încrederea populatiei în dolarul american, care deja preferau monedele de aur fata de bancnote.
Conform conferintei de la Bretton Woods din anul 1944, unde au participat 730 de delegati din 44 de tari, a fost luata decizia ca dolarul american sa fie recunoscut ca unica moneda internationala si ca toate monedele din lume sa fie legate de dolarul american care la rândul sau era legat la aur. Deci prin acest sistem se subîntelegea ca toate monedele din lume erau legate indirect cu aurul. Din acea perioada majoritatea statelor din lume vindeau SUA aurul în schimb la dolari americani.
La începutul anilor ’70 inflatia si costurile mari din razboiul din Vietnam au cauzat o crestere majora al bunurilor importate, în special al petrolului, iar ca raspuns presedintele Richard Nixon a dispus anularea convertibilitatii directe al dolarului la aur. Acest act este cunoscut sub numele „Nixon Shock”. Una dintre cele mai geniale miscari ale lui Richard Nixon a fost sa convinga Arabia Saudita sa vânda petrolul exclusiv în dolari americani. De atunci dolarul american a reusit sa devina cea mai importanta valuta din lume, iar multe tari au început sa foloseasca dolarul SUA ca moneda de rezerva. Toate tarile din lume aveau nevoie de petrol, iar unica posibilitate de a cumpara petrolul este prin dolari americani sau prin schimbul valutar direct.
De la începutul anilor ’70 pe piata internationala a aparut conceptul de „oil dollars”, datorita vânzarilor imense de petrol. De atunci Banca Federala a creat dolari americani cu diferite serii pentru a putea controla fluxul de dolari în SUA si înafara ei. Aceasta strategie este prezenta si pâna în ziua de azi, iar dolarii americani care au fost creati pentru cumpararea petrolului si se afla pe teritoriul Statelor Unite ale Americii sunt transferati automat dupa granitele tarii pentru a evita masa monetara incontrolabila si o crestere brusca a inflatiei.
Pe data de 8 octombrie 2013 a fost pusa în circulatie noua bancnota de 100 de dolari în majoritatea tarilor lumii. În Republica Moldova noile bancnote au ajuns pe 17 octombrie. Noile bancnote au încorporate elemente de securitate noi care vin sa readuca posibilitatea de falsificare. Principalele sisteme de securitate încorporate sunt banda de securitate 3D si clopotul cu jgheabul. Bancnota de 100 de dolari este cea mai falsificata valuta din afara SUA. Consumatorii vor putea sa utilizeze în continuare bancnotele vechi, acestea nu vor fi devalorizate si nu vor fi demonetizate. SUA modifica bancnotele sale periodic din masuri de securitate si cu scopul de a crea bariere noi tehnologice în privinta falsificarii bancnotelor. Bancnota noua de 100$ trebuia sa fie pusa în circulatie câtiva ani în urma, însa din motive tehnice si economice aceasta a fost amânata pâna în acest an.
Durata medie de viata al unei bancnote difera în dependenta de rata ei de folosire si de velocitatea acesteia în circulatie. Costul unei singure bancnote de asemenea difera în dependenta de nominalul acesteia: de la 5,4 centi pentru bancnota de 1$ pâna la 12,7 centi pentru bancnota de 100$. Toate bancnotele au aceleasi sisteme de securitate în afara de bancnotele noi care au fost adoptate la ultimele elemente de siguranta.
Lucruri interesante despre dolarul american:
– Daca am aranja toate bancnotele dolarilor americani una lânga alta acestea ar înconjura Ecuatorul de 24 de ori.
– Pentru crearea unei bancnote Banca Federala cheltuie 4.1 centi.
– Primele note de hârtie aveau valoarea de 1 cent, 5 centi, 25 centi si 50 de centi.
– 1.000.000 de dolari americani în bancnote de 100$ cântaresc 9.25 kg.
– Zilnic Biroul de gravura si Imprimare printeaza bancnote în valoare de 541 milioane de dolari, 48% din toate bancnotele sunt de 1 dolar.
– Durata medie de viata al unei bancnote de 5$ este de 15 luni, bancnotele de 20$ circa 2 ani, bancnotele de 50$ si 100$ pot fi pastrate în circulatie pâna la 8 ani.
– Bancnota de 2$ a fost emisa pentru ultima data în 2003.
– Pe wheresgeorge.com oricine poate urmari o bancnota folosind doar seria bancnotei. Aceasta poate fi urmarita daca a fost suficient timp în circulatie.
– Conform ultimelor date în noiembrie 2013 se aflau în circulatie circa 1.22 trilioane de dolari americani.
Autor: Liviu Gutuleac