Leul românesc este unitatea monetara a României. Un leu este subdivizat în 100 de bani. La moment sunt disponibile bancnote cu valorile 1, 5, 10, 50, 100, 200 si 500 lei si monede cu valorile de 1, 5, 10 si 50 de bani. Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlata, deci banca centrala are dreptul sa intervina periodic pentru a-si atinge cursul de schimb pe care si l-a propus.
Istoria leului românesc
Aparitia primului leu românesc dateaza înca din anul 1867. Pe parcursul a 146 de ani leul românesc a circulat pe teritoriul României, însa acesta a circulat si pe teritoriul Basarabiei din anul 1918 pâna în 1939. Denumirea leului moldovenesc provine de la leul românesc.
Sistemul monetar românesc a fost creat în perioada 22 aprilie – 4 mai 1867. Primele monede de 1, 2, 5 si 10 bani au fost batute la Birmingham în Anglia. În anul 1868 a fost emisa prima moneda de aur cu o valoare de 20 lei. Din 1870 monedele au fost emise de catre Monetaria Statului Român odata cu înfiintarea acesteia. Începând cu anul 1870 au fost emise si monede din argint cu nominalele de 50 de bani, 1 leu si 2 lei. Banca Nationala a României este înfiintata 10 ani mai târziu – pe 1 aprilie 1880. De atunci Banca Nationala a României are dreptul de a emite în exclusivitate bancnotele si monedele leilor românesti. La sfârsitul secolului al 19-lea leul românesc nu era unica moneda care circula pe teritoriul României. Pe lânga leu erau folositi si francii francezi, lira de aur turceasca, imperialii rusi si suveranii englezi.
Dupa primul razboi mondial leul românesc a intrat într-o perioada de declin si ajunge una dintre cele mai slabe monede de pe continentul european. În perioada interbelica si în timpul celui de-al doilea razboi mondial leul si-a continuat deprecierea. În 1944 odata cu intrarea armatei rosii pe teritoriul României au fost emise pe piata ”leii de ocupatie ruseasca”. Aceasta a adus la un declin mai masiv al monedei nationale.
Obligarea României al unor plati uriase pentru despagubiri de razboi duce la deprecierea la rate astronomice al leului în 1946-1947. Atunci au fost emise monede de 100.000 lei si bancnota de 5.000.000 lei. În acea perioada leul a înregistrat cel mai mare nominal din istoria României. În perioada de inflatie accelerata toti românii erau “milionari”. Odata cu stabilizarea monetara din 15 august 1947 cetatenii puteau schimba 20.000 lei vechi pentru 1 leu nou, însa doar cu o suma limitata de 5.000.000 lei. Datorita limitei extraordinar de mici în cazul schimbului leilor vechi pentru cei noi pe strazi erau aruncate sute de saci cu bani. Negustorii si taranii au fost ruinati, iar cetatenii detineau zeci, sute sau chiar miliarde de lei.
Sursa foto: transylvanian-numismatics.com
În anul 1966 BNR a emis o serie noua de monede si bancnote care au fost utilizate pâna la Revolutia din decembrie 1989. În timpul regimului comunist s-a renuntat la standardul la aur. Dupa aceasta decizie, leul si-a pierdut paritatea cu monedele straine si rata de schimb a fost stabilita de conducere prin masuri legislative. În acea perioada nu se putea gasi nici o alta valuta, iar vânzarea altei valute era o fapta penala care putea fi pedepsita cu pâna la 10 ani de închisoare. Comertul extern era considerat parte al altui circuit economic decât cel intern si i se acorda o importanta sporita.
În perioada de dupa Revolutia din 1989 din cauza inflatiei galopante, BNR a emis aproape un an monede si bancnote noi. Pe bancnotele noi din 1989 erau afisate portretele unor personalitati de cultura precum Mihai Eminescu, Constantin Brâncusi si Alexandru Ioan Cuza. Dupa 1990 moneda româneasca a cunoscut o inflatie galopanta ce a fost treptat redusa dupa 1998.
În anul 1999 au fost introduse pe piata bancnotele din plastic (polimer), începând cu cea de 2.000 lei ce a fost lansata cu ocazia eclipsei de soare din acelasi an. În anii 2000-2003 au fost emise celelalte bancnote din plastic 10.000, 50.000, 100.000, 500.000 si de 1.000.000 lei. Bancnota de 1.000.000 de lei a intrat în cartea recordurilor drept bancnota de plastic cu cea mai mare valoarea nominala din lume.
În 2005 redresarea economica si întreruperea inflatiei fac posibila denominarea leului cu patru zerouri, adica 10.000 de lei au devenit 1 leu nou. Leii vechi au circulat pâna în la sfârsitul anului 2006. Codul ISO 4127 a fost schimbat pentru leul nou de RON, fata de cel vechi de ROL.
Alte tari în care circula bancnote din polimer sunt Australia, Banglades, Brazilia, Brunei, Canada, Chile, Guatemala, Nepal, Noua Zeelanda, Nicaragua, Papua Noua Guinee, România, Samoa, Insulele Solomon, Taiwan si Tailanda. România este unica tara din Europa cu bani din polimer. Primele bancnote pe suport de plastic din România au fost emise în anul 2000. Marea Britanie doreste sa înlocuiasca bancnotele de hârtie cu cele din plastic începând din 2015.
Avantajul acestor bancnote este faptul ca bancnotele sunt mult mai rezistente la rupere si la sifonare decât cele de hârtie. Bancnotele din plastic sunt mai usor utilizate de catre bancomate sau alte dispozitive ce primesc numerar. Desi fabricarea bancnotelor din plastic este mai scumpa, acestea sunt de 6 ori mai rezistente fata de cele de hârtie.
Leul românesc în Republica Moldova
Conform cursurilor valutare de referinta al MDL fata de RON, cursul valutar pentru aceasta moneda a fost destul de stabil, cu exceptia sfârsitul anului 2007 si începutul anului 2008 unde leul românesc s-a devalorizat puternic. Economia României este strâns legata de cea al UE, de aceea se observa o similare între cursurile de referinta dintre MDL/RON si MDL/ EUR.
Vedeti în continuare graficul cu evolutia cursului de referinta al leului moldovenesc fata de cel românesc.
Rulajul pietei valutare în numerar al leului românesc în luna octombrie al anului curent a fost de doar 0.7% cu o valoare totala de 3.100.000 dolari SUA. Ponderea leului românesc este mica atât la capitolul cumparari (0.5%), cât si la vânzari (1.7%), având un volum de 1.6 mil USD si respectiv 1.5 mil. USD. Volumul operatiunilor valutare în numerar al leilor românesti a descrescut cel mai putin comparativ cu celelalte monede însa totusi descresterea este suficient de importanta având o rata de -3.1%. Cele mai mari ponderi ale tranzactiilor totale au fost înregistrate pentru moneda unica europeana (44.9%), de 33.8% pentru dolari SUA si de 19.9% pentru ruble rusesti.
Utilizarea nesemnificativa al leului românesc pe teritoriul Republicii Moldova se datoreaza fluxului mare de bani ce vine din strainatate în alte valute decât RON si datorita lipsei utilizarii pe termen lung al acestei monede. Majoritatea cetatenilor moldoveni care îsi schimba banii în lei românesti fie vor pleca în viitorul apropiat în România în vacanta sau în scop de servici, fie destineaza acesti bani studentilor ce învata în România. Rulajul pietei valutare în numerar cuprinde totalitatea tranzactiilor de cumparare si vânzare a valutei straine contra moneda nationala, efectuate de unitatile de schimb valutar, la serviciile carora apeleaza de cele mai multe ori populatia.
Leul românesc nu se bucura de o popularitate înalta nici pe piata valutara fara numerar din Republica Moldova. Astfel, în luna octombrie al anului curent acestuia îi revine doar 0.09% din piata cu un rulaj echivalent în USD de 1.583.641. Utilizarea scazuta al monedei se explica prin faptul ca majoritatea investitiilor din România sunt efectuate în EUR si prin numarul redus de cetateni moldoveni ce lucreaza în România. Rata medie de schimb pentru un RON echivala cu 4.0179 lei.
Viitorul leului românesc
Leul românesc cu cei 146 de ani de istorie ar putea sa mai înceteze sa existe în urmatorii ani. Leul urmeaza sa fie abandonat în viitorul apropiat în favoarea monedei unice europene. Tinta initiala a României de a adera la Zona Euro este anul 2015. Premierul Victor Ponta a declarat ca ar dori ca România sa adopte moneda euro la 100 de ani de la România Mare, adica în 2020.
Unii specialisti se uita sceptic la aderarea la euro si considera ca leul românesc nu a fost doar un instrument politic, dar si un simbol al identitatii nationale si al dorintei de libertate politica si economica. Altii din contra considera ca România va avea de câstigat cu adoptarea monedei unice. Totusi aderarea la zona este o decizie politica si stabilirea acesteia va fi luata de catre autoritati.
Autor: Liviu Gutuleac
Sursa foto: imforeveryoung.info