Julia Otto, sefa reprezentantei BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) în Moldova a acordat un amplu interviu revistei Profit, în care a vorbit despre investitiile BERD, sistemul bancar din Moldova, tranzactiile netransparente ce au loc în sistem, costul resurselor bancare s.a.
Va oferim în continuare un fragment din acest interviu.
Profit: BERD a implementat recent un proiect care a avut drept scop informarea persoanelor care primesc remitente despre avantajele pastrarii economiilor în banci. Sunteti multumita de rezultatele acestui proiect? Va fi el continuat?
Julia Otto: Acesta a fost un proiect pilot în Moldova, dar nu primul proiect de acest fel implementat de BERD. Trebuie sa spun ca moldovenii care primesc transferuri banesti – remitente – au fost foarte receptivi. În total, bancile au reusit sa atraga $8,47 mil. timp de 10 luni. Aceasta a fost cea mai mare suma atrasa în cele sase tari în care au fost implementate proiecte similare: Armenia, Georgia, Kârgâzstan, Moldova si Tadjikistan.
De asemenea, am vazut entuziasm din partea celor patru banci cu care am cooperat – MAIB, Banca Sociala, Mobiasbanca si Moldindconbank. Ne-am dori însa ca la aceasta initiativa sa adere si alte banci. În Moldova, sunt 14 banci si ar fi ideal ca toate bancile care lucreaza cu retail-ul sa adere la acest proiect.
Profit: Initiativa ar trebui sa vina din partea BERD-ului sau a bancilor?
Julia Otto: Din partea bancilor. Pentru moment, evaluam de ce sprijin are nevoie în continuare. Scopul demonstrativ al proiectului a fost atins, iar acum aceasta initiativa ar trebui sa se dezvolte, beneficiind în continuare de un anumit suport din partea noastra.
Profit: Ca si multe alte organizatii internationale, BERD nu este satisfacuta de nivelul de transparenta al structurii actionarilor din cadrul bancilor cu capital local. Ce ar trebui sa întreprinda Guvernul si, în special, BNM, pentru a solutiona aceasta problema, mai ales în contextul eforturilor de integrare europeana a RM?
Julia Otto: Este o întrebare buna. Într-adevar, în sectorul bancar din Moldova au fost înregistrate evolutii negative în ceea ce priveste structura netransparenta a actionarilor mai multor banci cu capital local.
Pe de o parte, în Moldova a intrat în vigoare, la 5 aprilie 2013, a noua lege progresiva, cea cu privire la institutiile financiare. Pe de alta parte, faptul ca au avut loc mai multe tranzactii netransparente si nu au fost anulate dupa intrarea în vigoare a legii respective arata ca legislatia progresiva nu este o panacee. Conteaza cum este implementata si aplicata legea, iar la acest capitol vedem o serie de deficiente.
Nu se poate spune ca doar o singura institutie este responsabila pentru deficientele înregistrate în procesul de implementare. Situatia este cu mult mai complicata.
Daca ne referim, de exemplu, la recentele tranzactii netransparente cu actiunile MAIB, atunci chiar de la bun început s-a vazut implicarea sistemului judecatoresc în acest proces. Este, într-adevar, un semnal foarte alarmant când nu doar persoanele fizice si cele juridice, dar chiar si BNM este limitata în adoptarea unor decizii, deoarece sistemul judecatoresc nu functioneaza eficient.
Acest lucru demonstreaza clar ca autoritatile mai au înca mult de lucru la acest capitol. Nu vreau sa spun ca nimic nu se face, dar exista loc pentru mai bine. În mod evident, în primul rând, trebuie facute schimbari la nivel legislativ, dar ele nu vor conduce la un progres major fara schimbari esentiale la nivel institutional. Sper foarte mult ca apropierea de UE va juca un rol vital în transformarea RM într-o tara cu un mediu de afaceri mai bun, mai transparent si mai functional.
În prezent, BERD îl sprijina pe Prim-Ministru si Guvernul RM în crearea Consiliului Economic – o platforma pentru dialog între autoritati si comunitatea de afaceri menita sa îmbunatateasca mediul de afaceri. Suntem ferm convinsi ca aceasta structura va contribui la implementarea agendei de reforme a Guvernului.
Profit: În opinia Dvs., ar trebui BNM sa adopte o politica mai stricta?
Julia Otto: Faptul ca tranzactiile netransparente cu actiunile unor banci locale continua sa aiba loc, în pofida existentei unei legi cu privire la transparenta actionarilor, înseamna ca întreg sistemul nu functioneaza. Nu voi arata cu degetul în directia unei singure institutii – cred ca este vorba de o slabiciune la nivelul tuturor institutiilor de stat.
Profit: Sectorul real al economiei moldovenesti are nevoie de investitii enorme si de credite, cerinte pe care sectorul bancar nu este capabil sa le satisfaca în întregime. Unde ar putea gasi bancile resurse „ieftine” si pe „termen lung”?
Julia Otto: În primul rând, daca functioneaza corect, sistemul bancar poate si ar trebui sa satisfaca pe deplin necesitatile financiare ale sectorului real al economiei. Daca acest lucru nu se întâmpla, este necesar de a stabili cauzele acestei situatii. În context, as vorbi separat despre resursele financiare „de lunga durata” si cele „ieftine”. În prezent, bancile moldovenesti sunt finantate preponderent din depozite. Este bine sa ai o baza sanatoasa a depozitelor, dar este si mai bine atunci când exista un amestec al resurselor de finantare.
Durata maxima a depozitelor moldovenesti este de circa trei ani. Acest lucru nu este suficient pentru a satisface cerintele sectorului real al economiei pentru credite investitionale, pentru care sunt necesare resurse „mai lungi”.
Cu toate acestea, în prezent, institutiile financiare internationale (BERD fiind cel mai mare creditor) sunt singura sursa de bani „lungi” pentru bancile din Moldova. De obicei, acordam credite pentru cinci ani. Desigur, putem acorda resurse financiare si pentru perioade mai mari, daca este necesar, de exemplu, pentru împrumuturi ipotecare.
As vrea sa subliniez faptul ca dupa evenimentele recente din sectorul bancar, institutiile financiare internationale examineaza serios posibilitatea întreruperii angajamentelor asumate fata de bancile cu capital local. Acest lucru este nu doar un mare neajuns pentru baza de finantare a bancilor locale, dar si o lovitura pentru imaginea întregului sistem. Faptul ca institutiile financiare internationale nu acorda credite noi bancilor locale ar trebui sa transmita un semnal autoritatilor ca problema transparentei trebuie abordata serios si solutionata într-un mod decisiv si consecvent.
Cât priveste costul resurselor bancare, atunci acesta este determinat de cerere si oferta. Aceste resurse au un anumit cost, plus marja stabilita de banci.
În cazul în care companiile nu-si pot permite marja respectiva, atunci acest lucru vorbeste despre faptul ca veniturile obtinute sunt prea mici sau sistemul bancar nu este destul de eficient.
Marja stabilita de banci este, de asemenea, influentata de nivelul de concurenta, iar concurenta în sistemul bancar moldovenesc nu este suficient de ridicata, lucru datorat si netransparentei structurii actionarilor bancilor mari. Cred însa ca este loc pentru a avea un nivel al concurentei si, respectiv, al eficientei sistemului bancar mai ridicat, precum si pentru îmbunatatirea produselor si a practicilor de creditare.
Marjele stabilite de banci sunt, de asemenea, influentate de riscurile pe care si le asuma bancile – cu cât riscul este mai mare cu atât si marja este mai mare. Din acest punct de vedere, nu are sens sa compari doua companii sau doua tari. Marjele vor fi si trebuie sa fie diferite în functie de riscurile asumate de banci.
Nu cred ca la acest capitol ceva merge complet gresit în Moldova. Pur si simplu, tara se afla la un asemenea nivel de dezvoltare când sunt necesare îmbunatatiri din ambele directii. Pe de o parte, bancile trebuie sa majoreze nivelul de concurenta si eficienta, precum si sa adopte practici de management al riscurilor mai sofisticate. Pe de alta parte, oamenii de afaceri au nevoie de mai multa educatie economica si de un management financiar mai bun. Ei trebuie sa înteleaga ca banii sunt un produs si au un anumit cost.
Profit: În prezent, se discuta posibilitatea majorarii sumei depozitelor garantate de stat de la 6 la 9 sau chiar la 15 mii lei. Pe cât de justificata ar fi o asemenea majorare si nu va conduce ea la scumpirea creditelor?
Julia Otto: Cred ca este un subiect pentru un interviu cu responsabili de la BNM, deoarece sunt sigura ca ei au examinat toate aceste aspecte. Una dintre cauze ar putea fi dorinta de a spori încrederea populatiei în sistemul bancar, în special din partea deponentilor indecisi sau a celor care dispun de sume mari de bani. Personal, cred ca în Moldova o asemenea masura ar avea un impact pozitiv asupra pietei.
Profit: Credeti ca nivelul de capitalizare a bancilor ar trebui majorat folosind pârghii administrative?
Julia Otto: Judecând dupa cifre, putem spune ca bancile moldovenesti sunt bine capitalizate. As spune chiar ca bancile mari sunt supracapitalizate. Dar acest lucru nu înseamna ca BNM nu dispune de argumente în favoarea unei noi majorari a nivelului de capitalizare.
Profit: În prezent, pe piata RM activeaza mai multe banci straine – Societe Generale (Franta), Erste Group (Austria), Venetto Banca (Italia). Când aceste banci au intrat pe piata, multi s-au asteptat ca ele vor aduce cu sine resurse financiare „ieftine” si „lungi”. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Pe cât de motivate au fost aceste asteptari?
Julia Otto: Cred ca aceste asteptari nu au fost în conformitate cu strategia acestor banci si cu realitatea sistemului bancar. În prezent, bancile cu capital strain trebuie sa activeze în acelasi mediu ca si bancile cu capital local. Eventual, dupa intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb cu UE, bancilor cu capital strain li se va permite sa activeze nu doar ca subsidiare, dar ca „filiale”, ceea ce înseamna ca vor putea atrage resurse financiare de la bancile centrale si sa raporteze expunerile lor de credite în bilanturile bancilor-mama.
Atunci când acest lucru se va întâmpla, concurenta se va intensifica, iar bancile cu capital local vor trebui sa concureze cu bancile rivale din Europa care sunt mai mari si mai dezvoltate.
Dar chiar si acum, prezenta bancilor cu capital strain este un mare avantaj pentru piata bancara locala, deoarece au adus în RM experienta si produse, tehnici si practici mai avansate, în special, în asemenea domenii precum guvernanta corporativa si managementul de risc. Avantajele concurentiale ale acestor banci sunt mult mai mari decât costul bazei lor de creditare.
As vrea ca mai multe banci din diferite tari cu sisteme bancare diferite sa intre pe piata RM, aducând aici concurenta si un nivel mai înalt de dezvoltare.
Profit: Dar de ce bancile straine nu par sa fie prea interesate de sectorul bancar din RM?
Julia Otto: Exista doua cauze. Prima este faptul ca piata bancara din Europa nu si-a revenit înca dupa criza din 2008-2009. A doua cauza, mai importanta, sunt evolutiile nefavorabile din sectorul bancar moldovenesc despre care am vorbit anterior si deficientele în solutionarea acestor probleme. Cu siguranta, acestia nu sunt factori pozitivi pentru mediul bancar din Moldova.
Profit: În prezent, în Moldova activeaza 14 banci. Nu este aceasta o cifra prea mare pentru o tara atât de mica?
Julia Otto: Daca piata bancara functioneaza normal si daca aceste banci îsi au nisele si clientii lor, si toate sunt stabile si profitabile, atunci, probabil, ca are sens ca numarul lor sa fie atât de mare. Dar daca acest lucru nu se întâmpla, atunci bancile cu probleme vor disparea singure sau BNM ar putea lua anumite masuri pentru le a reduce numarul.
Cititi interviul complet pe site-ul revistei Profit.
