Statele membre UE si Parlamentul European au ajuns la un acord asupra regulilor comune vizând reorganizarea sau lichidarea bancilor cu probleme financiare grave, iar compromisul devanseaza cu 2 ani data de la care creditorii cu prioritate la plata ai acestora trebuie sa suporte pierderi. Întelegerea prevede si ca guvernele sa-si pastreze în continuare posibilitatea de a interveni pentru a salva bancile de la colaps, însa doar în situatii exceptionale, transmite Mediafax cu referire la Financial Times.
Directiva privind reorganizarea si lichidarea institutiilor de credit ar fi trebuit sa ridice de pe umerii contribuabililor povara unor noi crize bancare.
Reforma bancara este una dintre cele mai importante încercari pentru consolidarea sistemelor nationale de protejare împotriva colapsului bancilor, lovite puternic în criza financiara globala. Contribuabilii europeni au recapitalizat cu circa 473 miliarde de euro institutiile de credit începând din 2008.
Noile reguli urmeaza sa se aplice în UE din 2015, în timp ce prevederile vizând implicarea creditorilor cu prioritate la plata vor deveni active din 2016, cu 2 ani mai devreme decât luau în calcul ministrii de finante din UE în luna iunie. Guvernele vor putea recapitaliza bancile în urma unor teste de stres sau în cazul unor crize cu efecte sistemice, însa interventiile vor fi posibile doar în anumite conditii si cu acordul UE.
Statele UE au convenit sa introduca fonduri de lichidare sau taxe corespunzatoare, care sa constituie în urmatorul deceniu rezerve echivalente cu 1% din depozitele garantate, circa 70 de miliarde de euro la nivel comunitar.
„Cu noile reguli, cheltuielile publice masive pentru salvarea unor banci vor deveni în sfârsit o practica a trecutului”, a declarat comisarul UE responsabil de reforme, Michel Barnier.
Regulile convenite trebuie sa asigure cadrul reorganizarii sau lichidarii la nivel national a bancilor cu probleme. Reglementarile vor fi aplicate de o autoritate centrala în uniunea bancara a zonei euro – structura aflata înca în stadiu de negociere.
Începând din 2016, actionarii, detinatorii de obligatiuni si unii deponenti for putea fi fortati sa contribuie la costurile de reorganizare sau lichidare. Depozitele asigurate pâna în limita de 100.000 de euro sunt exceptate, iar depozitele persoanelor fizice si companiilor mici vor fi tratate preferential la distribuirea costurilor.
Actionarii, detinatorii de obligatiuni si o parte a deponentilor trebuie sa contribuie cu echivalentul a 8% din pasive înainte ca fondurile de lichidare sa fie folosite, însa statele pot lua decizia de a proteja anumiti creditori daca primesc acordul Bruxelles-ului. Dupa implementarea pragului de 8%, interventia statelor din fondurile de lichidare este limitata la 5% din pasive si este conditionata de aprobarea UE.