Secretul bancar este unul din pilonii de baza în functionarea sistemelor financiare si acesta a suferit schimbari majore dupa criza financiara internationala din anul 2008. Acest lucru denota faptul ca autoritatile au constientizat necesitatea schimbarii paradigmelor financiar-economice mondiale, în vederea tinerii în frâu a crizelor financiare, precum si pentru evitarea evaziunii fiscale.
Potrivit legislatiei Republicii Moldova, secretul bancar constituie orice informatie referitoare la persoana, la bunurile, la activitatea, la afacerea, la relatiile personale sau de afaceri ale clientilor bancii, la conturile clientilor (solduri, rulaje, operatiuni derulate), la tranzactiile încheiate de clienti, precum si alta informatie despre clienti, care i-a devenit cunoscuta bancii.
Daca Republica Moldova a resimtit criza prin intermediul sectorului real, atunci în SUA si în statele UE sectorul bancar a fost în fruntea „listei de acuzati” pentru generarea crizei. Astfel, în aceste tari, aspectele ce tin de pastrarea secretului bancar/dezvaluirea informatiilor ocupa un rol semnificativ. Si aceasta în contextul în care evaziunea fiscala în aceste state aduce pierderi substantiale. De exemplu, evaziunea fiscala produce în Europa un deficit anual de 1.000 de miliarde (1 bilion) de euro.
Astfel, statele G-20, printre care SUA si tarile UE, au convenit sa implementeze pâna la finalul anului 2015 un standard global de schimb automat de informatii între autoritatile fiscale, pentru a combate evaziunea fiscala si a elimina secretul bancar.
Noul sistem de cooperare între autoritatile fiscale va presupune schimbul automat al informatiilor colectate de catre autoritatile fiscale de la institutiile financiare din fiecare tara. Planul vizeaza în principal împiedicarea strategiilor de evitare a platii taxelor utilizate de companii mari, care transfera profiturile catre asa-numite „paradisuri fiscale” cu rate reduse de impozitare. Analistii sustin ca circa 70% din masa monetara mondiala este rulata din umbra paradisurilor fiscale.
Elvetia, considerata paradisul fiscal al bogatilor, de asemenea a semnat conventia internationala de cooperare cu autoritatile fiscale straine, renuntând astfel la secretul sau bancar.
Astfel, statele membre ale Uniunii Europene si Elvetia vor fi obligate sa se informeze reciproc daca o persoana sau o entitate ce nu are rezidenta în una din tarile semnatare beneficiaza de economii pe teritoriul vreunuia din aceste state. Când cel care comite frauda e descoperit, va fi taxat la nivelul din tara sa de origine, ceea ce va face evaziunea fiscala sa devina neatractiva în interiorul Europei.
În Republica Moldova, administratorii si functionarii bancii, persoanele care actioneaza în numele bancii si alte persoane care, în virtutea executarii obligatiilor de serviciu, au obligatia de a pastra secretul bancar, de a nu folosi informatia indicata în alte scopuri decât cele de serviciu. Aceasta obligatie subzista si dupa încetarea activitatii persoanelor mentionate mai sus sau în perioada suspendarii activitatii lor.
Informatia ce constituie secret bancar urmeaza a fi furnizata de banca, în masura în care furnizarea acestei informatii este justificata de scopul pentru care este solicitata, în urmatoarele cazuri:
– la solicitarea clientului bancii sau a reprezentantului acestuia;
– în cazul decesului clientului bancii, la solicitarea mostenitorului acestuia;
– la solicitarea organului de urmarire penala privind cauza penala concreta;
– la solicitarea instantei de judecata, în scopul solutionarii unei cauze aflate pe rol;
– la solicitarea organului fiscal, în scopul exercitarii atributiilor stabilite de legislatia fiscala;
– la solicitarea organului vamal, în privinta persoanei supuse supravegherii vamale;
– la solicitarea Curtii de Conturi, în privinta persoanei auditate;
– la solicitarea Serviciului de Informatii si Securitate, în scopul exercitarii atributiilor ce tin de asigurarea securitatii de stat;
– la solicitarea Centrului National Anticoruptie, în privinta persoanei care cade sub incidenta legislatiei cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului;
– la solicitarea Comisiei Nationale a Pietei Financiare, în scopul exercitarii atributiilor ce tin de domeniul pietei financiare nebancare;
– la solicitarea Ministerului Finantelor, în scopul exercitarii atributiilor pentru conturile deschise în banci de catre institutiile publice finantate de la bugetul public national;
– la solicitarea organului de executare;
– când banca justifica un interes legitim.
Companiile off-shore si evaziunea fiscala sunt subiecte tot mai des discutate, atât de plan international, cât si în Republica Moldova. Atacurile raider ce au avut loc în ultimii ani asupra mai multor institutii bancare si companii din tara noasta au fost efectuat prin intermediul acestor zone. În acest context, se considera ca legislatia ce reglementeaza sectorul bancar are multe goluri si lacune, iar colaborarea cu alte tari pe partea de schimb de informatii financiar-bancare lipseste. Or, ar putea fi vorba despre o lipsa de vointa politica în acest sens.