În ultimii ani, în jurul Bancii de Economii, s-a creat multa panica si agitatie mediatica despre problemele sale financiare generate de preluarea obligatiunilor Investprivatbank. Ulterior, au aparut discutii legate de capitalul bancii si micsorarea cotei statului de la un pachet majoritar la unul de blocaj. De curând, au aparut zvonuri privind o posibila fuzionare a Bancii de Economii cu Unibank prin absorbtia acesteia, în timp ce guvernatorul Bancii Nationale sustine ca nu sunt solicitari de fuzionare, ci este vorba de o solicitare de cumparare de catre BEM a 100% din actiunile Unibank. Sa vedem ce zic totusi rapoartele Bancii de Economii ca cifre si dinamica.
Evolutia profitului Bancii de Economii arata impactul negativ al crizei financiare în anul 2009, combinata si cu preluarea în acelasi an a Investprivatbank. Totusi, adevaratele efecte negative ale acestei preluari s-au resimtit în urmatorii ani. Astfel, în 2012, asistam la o pierdere financiara de circa 313 mil. lei.
În primavara acestui an, o parte din actiunile statului detinute în capitalul Bancii de Economii au fost vândute unei companii rusesti, statul ramânând cu un pachet de blocaj de 33,38%. Potrivit datelor raportate, BEM a înregistrat în prima jumatate a anului curent un profit de doar circa 800 mii lei.
În ce priveste valorile indicatorilor lichiditatii, se remarca o crestere semnificativa a lichiditatii pe termen scurt. Daca valoarea reglementata de BNM pentru acest indicator este de minim 20%, atunci Banca de Economii înregistreaza o lichiditate curenta de peste 60%. Teoretic, activele cu lichiditate înalta creeaza probleme de profitabilitate. Asta pentru ca nu aduc venituri si creeaza probleme bancii la acoperirea cheltuielilor operationale (inclusiv achitarea dobânzilor la depozite). Un asemenea nivel ridicat de lichiditate presupune costuri enorme de oportunitate, generate de posibilitatea ratata de a transforma aceste active în credite bancare pe termen lung.
De asemenea, se atesta o scadere a calitatii portofoliului de credite la Banca de Economii în perioada 2009-2013. Anul trecut, suma reducerilor calculate pentru soldul datoriei la credite a reprezentat circa 55% din soldul total al acestei datorii. În prima jumatate a anului curent, se atesta o îmbunatatire comparativ cu anul 2013, acest indicator constituind 37,2%. Totusi, ramâne înca destul de ridicat în comparatie cu nivelul înregistrat pe sistem, de 10,1%.
Pentru a ne da seama care este profilul financiar al Unibank – banca cu care ar putea sa fuzioneze Banca de Economii sau a carei actionar majoritar ar putea Banca de Economii sa devina – se remarca urmatoarele cifre.
Unibank a înregistrat în anul 2013 un profit de circa 25,2 mil.lei, iar numai în prima jumatate a anului curent, rezultatul financiar al acestei banci s-a ridicat la 22,0 mil. lei. Dinamica profitului acestei banci în ultimii ani este una destul de constanta, variind în jurul sumei de 20 mil.lei. Exceptie face anul 2009, criza aducând pierderi de circa 45 mil. lei pentru Unibank.
În ce priveste lichiditatea, aceasta banca respecta nivelul reglementat de BNM, indicatorul de lichiditate pe termen scurt constituind în sem.I 2014 23,16%. Totusi, putem remarca faptul ca în anii anteriori, lichiditatea curenta era destul de ridicata, mai ales în anii 2009-2010 si 2012 – ani în care probabil efectele crizei au determinat banca sa fie prudenta si sa acumulez exces de lichiditati.
Reducerile pentru pierderile la credite sunt aproape nesemnificative, ocupând o pondere de 2,3% în suma totala a creditelor, potrivit situatiei de la finele lunii iunie 2014. Cifrele pentru anii anteriori arata ca banca a avut un portofoliu mai putin calitativ, mai ales în anii 2009-2010. Astfel, daca Banca de Economii si-a înrautatit treptat portofoliul de credite ajungând mai rau decât Unibank în anii de criza, Unibank a înregistrat importante îmbunatatiri ale calitatii acestuia.
Din datele si constatarile de mai sus, se remarca faptul ca Banca de Economii se confrunta cu anumite probleme structurale, generate în principal de povara Investprivatbank. Aceasta problema a devenit si mai grava odata cu atacurile raider ce au afectat întregul sistem bancar. Potrivit expertilor, la toate acestea, se mai adauga creditarea nechibzuita a bancii, dar si solutia neinspirata a statului de a-si pierde în aceste circumstante pozitia de actionar majoritar.
Banca de Economii este considerata o banca sistemic importanta, falimentarea unei astfel de banci putând avea un impact negativ destul de mare asupra sectorului financiar. De aceea, aceasta optiune este practic exclusa din scenariile de evolutie viitoare a bancii.