Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în recentul număr al publicației Realitatea Economică, descrie principalele tendințe ale economiei moldovenești din ultima perioadă.
Astfel, principalele tendințe pozitive sunt:
Creșterea exporturilor cu 2,4% f-a-p*, după un declin de 15,8% din luna august. Aceasta a fost determinată de tendințele economice relativ favorabile din țările CSI care au permis o creștere a exporturilor moldovenești pe aceste piețe cu 2,7% f-a-p. Totodată, exporturile către UE rămân în declin (-8,7% f-a-p) pe fondul înrăutățirii situației economice și, respectiv, a răcirii cererii din aceste țări.
Diminuarea marjei bancare (diferența dintre dobânda medie la credite și depozite) de la 5,7% în august la 4,6% în septembrie. Însă aceasta nu denotă și îmbunătățirea așteptărilor macroeconomice din partea băncilor comerciale și nici diminuarea primelor de risc. Cauza principală ține de majorarea dobânzilor la depozite – măsură la care băncile sunt nevoite să recurgă pentru a atrage economiile populației pe fondul micșorării depozitelor noi atrase în monedă națională cu 43,5% și în valută străină cu 13,6%, în aceeași perioadă.
Îmbunătățirea calității portofoliilor bancare: ponderea creditelor neperformante în total credite bancare a diminuat de la 15,3% în august la 14,5% în septembrie. Deși, cel puțin teoretic, aceasta ar fi trebuit să îmbunătățească indicatorii de profitabilitate din sistemul bancar, nivelul de rentabilitate al activelor și al capitalului din contra s-a înrăutățit. Acest fenomen paradoxal este explicat de faptul că îmbunătățirea calității portofoliilor bancare are loc pe fondul unor politici mult mai restrictive privind activitatea de creditare aplicate de băncile comerciale.
Principalele tendințe negative care s-au conturat pe parcursul lunii septembrie sunt:
Diminuarea creditelor noi acordate de băncile comerciale cu 19,2%, f-a-p, marcând continuarea tendinței de răcire a activității de creditare din ultimele luni. Cauza este una firească în contextul actualei incertitudini: băncile și firmele amână activitățile investiționale pentru a-și optimiza riscurile. Prin urmare, se reduce atât cererea, cât și oferta de resurse creditare ale băncilor. Cea mai pronunțată scădere se atestă la creditele acordate în valută străină (-24,5% f-a-p), 97,7% din care sunt acordate persoanelor juridice. Dintre acestea, cele mai afectate sunt, de regulă, întreprinderile mici și mijlocii, deoarece în condiții de risc sporit băncile acordă preferință companiilor cu istorii creditare impecabile, cu suficiente active eligibile pentru gaj și cifre de afaceri relativ previzibile.
Reducerea influxurilor de remitențe cu 6,5% f-a-p, după o creștere de 3,2% in august. Principala cauză ține de înrăutățirea situației economice din UE și repercusiunile acesteia asupra pieței muncii: transferurile exprimate în EUR au diminuat cu 18,3% f-a-p, pe când restul au crescut cu 2,8%.
Pentru lunile următoare, economia moldovenească va rămâne la fel de volatilă și, respectiv, va persista un nivel înalt de incertitudine care va servi drept o constrângere de bază în procesul decizional atât la nivelul firmelor și gospodăriilor casnice, cât și a autorităților publice.
* f-a-p = față de anul precedent
