Pe piaţa valutară internă, vânzările de valută ale populaţiei depăşesc cu mult cumpărările. Explicaţia cea mai evidentă pentru acest fenomen sunt transferurile din afara ţării. Astfel, în condiţiile în care pe teritoriul Republicii Moldova toate plăţile se fac în monedă naţională (cu mici excepţii), iar transferurile emigranţilor sunt sursa principală ce alimentează consumul, atunci e lesne de înţeles că se vinde valută pentru obţinerea leilor necesari pentru acoperirea necesităţilor de consum.
Având în vedere că salariile moldovenilor sunt în lei, fiind direcţionate în cea mai mare parte spre consumul curent, dar şi considerând că exista o anumită încredere a populaţiei în moneda naţională, se explică de ce cumpărările de valută sunt atât de mici.
În prima lună a anului 2013, populaţia a vândut valută străină în sumă totală de 273.1 mil. dolari SUA, în timp ce cumpărările s-au ridicat la suma de 63.5 mil. dolari SUA. Dacă e să comparăm cu cifrele din luna anterioară, atunci remarcăm o creştere a vânzărilor cu 6.5 la sută şi o descreştere cumpărărilor cu 22.1 la sută.
Semnificativ s-au majorat vânzările de ruble ruseşti (cu 17.1 la sută) şi euro (cu 8.6 la sută), în timp ce vânzările de dolari americani s-au redus cu 2.9 la sută. Evoluţii mai spectaculoase se pot observa în cazul procurărilor de valută – s-au redus cumpărările de dolari SUA (cu 28.9 la sută), euro (cu 20.9 la sută), lei româneşti (cu 14.3 la sută) şi ruble ruseşti (cu 9.8 la sută). Totodată, se atestă o uşoară creştere a procurărilor de hrivne ucrainene, cu 2.1 la sută.
Pe piaţa valutară internă, populaţia vinde şi cumpără prioritar euro, moneda unică europeană fiind urmată la mare distanţă de dolari americani şi ruble ruseşti. Această structură valutară a operaţiunilor de schimb este de asemenea legată cu structura valutară a transferurilor emigranţilor.
Dacă e să analizăm evoluţia cursului de schimb valutar în perioada 1 decembrie 2012 – 31 ianuarie 2013, observăm că tendinţele generale de scumpire şi ieftinire a valutelor străine au influenţat apetitul populaţiei pentru procurările/vânzările de o valută sau alta.
Comparând cu cifrele din luna ianuarie a anului trecut, remarcăm faptul că în ianuarie 2013, populaţia a vândut mai multă valută cu 21.9 la sută şi a cumpărat cu 10.0 la sută mai mult. Pe valute, se poate remarca dublarea vânzărilor de ruble ruseşti. Aceste evoluţii pot fi legate, pe de o parte, cu evoluţia cursurilor de schimb valutar şi aşteptările populaţiei în acest sens şi, pe de altă parte, cu dinamica şi structura valutară a transferurilor emigranţilor.
Datele BNM pentru cumpărărea/vânzarea de valută în numerar: ianuarie 2012 și ianuarie 2013.
În această ordine de idei, trebuie de remarcat faptul că operaţiunile de cumpărare şi vânzare a valutelor depind foarte mult şi de sursele de unde vin aceste valute. Dacă facem legătura cu transferurile emigranţilor – o sursă foarte importantă de valută pentru piaţa internă – atunci ne dăm bine seama de ce moneda unică europeană predomină, dar şi de ce cota acesteia scade în favoarea rublei ruseşti. Explicaţia este legată de criza datoriilor suverane din zona euro, care „alungă” emigranţii moldoveni spre alte ţări, în special spre Federaţia Rusă.
În concluzie, putem spune că că evoluţiile legate de operaţiunile de schimb valutar sunt influenţate de dinamica cursurilor valutare, de transferurile emigranţilor, care alimentează capacitatea de consum, precum şi de alte circumstanţe care determină oamenii fie să scoată valuta din saltea (sărbători, perioada concediilor de vară, preţuri avantajoase pe piaţa imobiliară şi piaţa de maşini etc.), fie să o economisească.
Autor: Daniela Dermengi
