Membrii zonei euro au ajuns sâmbătă la un acord pentru acordarea unui ajutor financiar Ciprului în valoare de 10 miliarde de euro, însă au cerut în schimb ca statul să rețină până la 10% din banii depuși în băncile cipriote, în pofida riscului de a provoca un exod al banilor din țară, scrie hotnews.ro cu referire la Reuters.
Insula mediteraneană devine a cincea țară, după Grecia, Irlanda, Portugalia și Spania, care a solicitat ajutor financiar din partea zonei euro de la începutul crizei datoriilor.
Măsura solicitată de miniștrii de Finanțe din zona euro, care ar trebui să aducă 6 miliarde de euro la bugetul de stat, este însă una fără precedent în pachetele anterioare de salvare și a stârnit neliniște și nemulțumire în rândul ciprioților.
Se estimează că aproape jumătate din depozitele din băncile cipriote apartin cetățenilor ruși non-rezidenți.
Fără un acord de bailout, Ciprul ar putea intra în faliment, afectând și mai mult încrederea investitorilor în zona euro, în condițiile în care Banca Centrală Europeană a promis anul trecut să facă tot ce îi stă în putință pentru a susține moneda unică, precizează Reuters.
Ajutorul promis de zona euro este mai mic decât fusese prevăzut inițial. Suma este necesară în principal pentru recapitalizarea băncilor cipriote care au fost lovite puternic de o restructurare a datoriei suverane din Grecia.
Taxa pusă pe depozitele bancare – stabilită la 9,9% pentru depozitele mai mari de 100.000 de euro și la 6,7% pentru depozitele sub acest nivel – va intra în vigoare marți, băncile fiind închise luni.
Pentru a se proteja împotriva scurgerilor de capital, Cipru a luat măsuri imediate pentru a impiedica transferurile electronice de bani peste weekend.
Sute de persoane au stat la coada sâmbătă dimineața în fața băncilor din Larnaca pentru a-și retrage banii, fie de la bancomate, fie din bancă. însă majoritatea filialelor bancare erau închise într-o zi care de obicei funcționează cu program normal.
Planul de bailout pentru Cipru a fost amânat în repetate rânduri pe fondul temerilor că relațiile de afaceri strânse dintre Cipru și Rusia, precum și ponderea banilor rusești în sistemul bancar cipriot, ar putea presupune și operațiuni de spălare de bani.
În schimbul unor împrumuturi de urgență, Ciprul a fost de acord să măreasca taxa corporatistă cu 2,5 puncte procentuale, până la 12,5%. Măsura ar trebui să stimuleze veniturile, limitând dimensiunea creditului necesar din partea zonei euro, și să mențină un nivel scăzut al datoriei publice.
Președintele cipriot Nicos Anastasiades a convocat, pentru sâmbătă seara, o întâlnire a liderilor partidelor în care să îi informeze cu privire la acordul de salvare.
