Julia Otto, șefa reprezentanței BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) în Moldova a acordat un amplu interviu revistei Profit, în care a vorbit despre investițiile BERD, sistemul bancar din Moldova, tranzacțiile netransparente ce au loc în sistem, costul resurselor bancare ș.a.
Vă oferim în continuare un fragment din acest interviu.
Profit: BERD a implementat recent un proiect care a avut drept scop informarea persoanelor care primesc remitenţe despre avantajele păstrării economiilor în bănci. Sunteţi mulţumită de rezultatele acestui proiect? Va fi el continuat?
Julia Otto: Acesta a fost un proiect pilot în Moldova, dar nu primul proiect de acest fel implementat de BERD. Trebuie să spun că moldovenii care primesc transferuri băneşti – remitenţe – au fost foarte receptivi. În total, băncile au reuşit să atragă $8,47 mil. timp de 10 luni. Aceasta a fost cea mai mare sumă atrasă în cele şase ţări în care au fost implementate proiecte similare: Armenia, Georgia, Kârgâzstan, Moldova şi Tadjikistan.
De asemenea, am văzut entuziasm din partea celor patru bănci cu care am cooperat – MAIB, Banca Socială, Mobiasbancă şi Moldindconbank. Ne-am dori însă ca la această iniţiativă să adere şi alte bănci. În Moldova, sunt 14 bănci şi ar fi ideal ca toate băncile care lucrează cu retail-ul să adere la acest proiect.
Profit: Iniţiativa ar trebui să vină din partea BERD-ului sau a băncilor?
Julia Otto: Din partea băncilor. Pentru moment, evaluăm de ce sprijin are nevoie în continuare. Scopul demonstrativ al proiectului a fost atins, iar acum această iniţiativă ar trebui să se dezvolte, beneficiind în continuare de un anumit suport din partea noastră.
Profit: Ca şi multe alte organizaţii internaţionale, BERD nu este satisfăcută de nivelul de transparenţă al structurii acţionarilor din cadrul băncilor cu capital local. Ce ar trebui să întreprindă Guvernul şi, în special, BNM, pentru a soluţiona această problemă, mai ales în contextul eforturilor de integrare europeană a RM?
Julia Otto: Este o întrebare bună. Într-adevăr, în sectorul bancar din Moldova au fost înregistrate evoluţii negative în ceea ce priveşte structura netransparentă a acţionarilor mai multor bănci cu capital local.
Pe de o parte, în Moldova a intrat în vigoare, la 5 aprilie 2013, a nouă lege progresivă, cea cu privire la instituţiile financiare. Pe de altă parte, faptul că au avut loc mai multe tranzacţii netransparente şi nu au fost anulate după intrarea în vigoare a legii respective arată că legislaţia progresivă nu este o panacee. Contează cum este implementată şi aplicată legea, iar la acest capitol vedem o serie de deficienţe.
Nu se poate spune că doar o singură instituţie este responsabilă pentru deficienţele înregistrate în procesul de implementare. Situaţia este cu mult mai complicată.
Dacă ne referim, de exemplu, la recentele tranzacţii netransparente cu acţiunile MAIB, atunci chiar de la bun început s-a văzut implicarea sistemului judecătoresc în acest proces. Este, într-adevăr, un semnal foarte alarmant când nu doar persoanele fizice şi cele juridice, dar chiar şi BNM este limitată în adoptarea unor decizii, deoarece sistemul judecătoresc nu funcţionează eficient.
Acest lucru demonstrează clar că autorităţile mai au încă mult de lucru la acest capitol. Nu vreau să spun că nimic nu se face, dar există loc pentru mai bine. În mod evident, în primul rând, trebuie făcute schimbări la nivel legislativ, dar ele nu vor conduce la un progres major fără schimbări esenţiale la nivel instituţional. Sper foarte mult că apropierea de UE va juca un rol vital în transformarea RM într-o ţară cu un mediu de afaceri mai bun, mai transparent şi mai funcţional.
În prezent, BERD îl sprijină pe Prim-Ministru şi Guvernul RM în crearea Consiliului Economic – o platformă pentru dialog între autorităţi şi comunitatea de afaceri menită să îmbunătăţească mediul de afaceri. Suntem ferm convinşi că această structură va contribui la implementarea agendei de reforme a Guvernului.
Profit: În opinia Dvs., ar trebui BNM să adopte o politică mai strictă?
Julia Otto: Faptul că tranzacţiile netransparente cu acţiunile unor bănci locale continuă să aibă loc, în pofida existenţei unei legi cu privire la transparenţa acţionarilor, înseamnă că întreg sistemul nu funcţionează. Nu voi arăta cu degetul în direcţia unei singure instituţii – cred că este vorba de o slăbiciune la nivelul tuturor instituţiilor de stat.
Profit: Sectorul real al economiei moldoveneşti are nevoie de investiţii enorme şi de credite, cerinţe pe care sectorul bancar nu este capabil să le satisfacă în întregime. Unde ar putea găsi băncile resurse „ieftine” şi pe „termen lung”?
Julia Otto: În primul rând, dacă funcţionează corect, sistemul bancar poate şi ar trebui să satisfacă pe deplin necesităţile financiare ale sectorului real al economiei. Dacă acest lucru nu se întâmplă, este necesar de a stabili cauzele acestei situaţii. În context, aş vorbi separat despre resursele financiare „de lungă durată” şi cele „ieftine”. În prezent, băncile moldoveneşti sunt finanţate preponderent din depozite. Este bine să ai o bază sănătoasă a depozitelor, dar este şi mai bine atunci când există un amestec al resurselor de finanţare.
Durata maximă a depozitelor moldoveneşti este de circa trei ani. Acest lucru nu este suficient pentru a satisface cerinţele sectorului real al economiei pentru credite investiţionale, pentru care sunt necesare resurse „mai lungi”.
Cu toate acestea, în prezent, instituţiile financiare internaţionale (BERD fiind cel mai mare creditor) sunt singura sursă de bani „lungi” pentru băncile din Moldova. De obicei, acordăm credite pentru cinci ani. Desigur, putem acorda resurse financiare şi pentru perioade mai mari, dacă este necesar, de exemplu, pentru împrumuturi ipotecare.
Aş vrea să subliniez faptul că după evenimentele recente din sectorul bancar, instituţiile financiare internaţionale examinează serios posibilitatea întreruperii angajamentelor asumate faţă de băncile cu capital local. Acest lucru este nu doar un mare neajuns pentru baza de finanţare a băncilor locale, dar şi o lovitură pentru imaginea întregului sistem. Faptul că instituţiile financiare internaţionale nu acordă credite noi băncilor locale ar trebui să transmită un semnal autorităţilor că problema transparenţei trebuie abordată serios şi soluţionată într-un mod decisiv şi consecvent.
Cât priveşte costul resurselor bancare, atunci acesta este determinat de cerere şi ofertă. Aceste resurse au un anumit cost, plus marja stabilită de bănci.
În cazul în care companiile nu-şi pot permite marja respectivă, atunci acest lucru vorbeşte despre faptul că veniturile obţinute sunt prea mici sau sistemul bancar nu este destul de eficient.
Marja stabilită de bănci este, de asemenea, influenţată de nivelul de concurenţă, iar concurenţa în sistemul bancar moldovenesc nu este suficient de ridicată, lucru datorat şi netransparenţei structurii acţionarilor băncilor mari. Cred însă că este loc pentru a avea un nivel al concurenţei şi, respectiv, al eficienţei sistemului bancar mai ridicat, precum şi pentru îmbunătăţirea produselor şi a practicilor de creditare.
Marjele stabilite de bănci sunt, de asemenea, influenţate de riscurile pe care şi le asumă băncile – cu cât riscul este mai mare cu atât şi marja este mai mare. Din acest punct de vedere, nu are sens să compari două companii sau două ţări. Marjele vor fi şi trebuie să fie diferite în funcţie de riscurile asumate de bănci.
Nu cred că la acest capitol ceva merge complet greşit în Moldova. Pur şi simplu, ţara se află la un asemenea nivel de dezvoltare când sunt necesare îmbunătăţiri din ambele direcţii. Pe de o parte, băncile trebuie să majoreze nivelul de concurenţă şi eficienţă, precum şi să adopte practici de management al riscurilor mai sofisticate. Pe de altă parte, oamenii de afaceri au nevoie de mai multă educaţie economică şi de un management financiar mai bun. Ei trebuie să înţeleagă că banii sunt un produs şi au un anumit cost.
Profit: În prezent, se discută posibilitatea majorării sumei depozitelor garantate de stat de la 6 la 9 sau chiar la 15 mii lei. Pe cât de justificată ar fi o asemenea majorare şi nu va conduce ea la scumpirea creditelor?
Julia Otto: Cred că este un subiect pentru un interviu cu responsabili de la BNM, deoarece sunt sigură că ei au examinat toate aceste aspecte. Una dintre cauze ar putea fi dorinţa de a spori încrederea populaţiei în sistemul bancar, în special din partea deponenţilor indecişi sau a celor care dispun de sume mari de bani. Personal, cred că în Moldova o asemenea măsură ar avea un impact pozitiv asupra pieţei.
Profit: Credeţi că nivelul de capitalizare a băncilor ar trebui majorat folosind pârghii administrative?
Julia Otto: Judecând după cifre, putem spune că băncile moldoveneşti sunt bine capitalizate. Aş spune chiar că băncile mari sunt supracapitalizate. Dar acest lucru nu înseamnă că BNM nu dispune de argumente în favoarea unei noi majorări a nivelului de capitalizare.
Profit: În prezent, pe piaţa RM activează mai multe bănci străine – Societe Generale (Franţa), Erste Group (Austria), Venetto Banca (Italia). Când aceste bănci au intrat pe piaţă, mulţi s-au aşteptat că ele vor aduce cu sine resurse financiare „ieftine” şi „lungi”. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Pe cât de motivate au fost aceste aşteptări?
Julia Otto: Cred că aceste aşteptări nu au fost în conformitate cu strategia acestor bănci şi cu realitatea sistemului bancar. În prezent, băncile cu capital străin trebuie să activeze în acelaşi mediu ca şi băncile cu capital local. Eventual, după intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb cu UE, băncilor cu capital străin li se va permite să activeze nu doar ca subsidiare, dar ca „filiale”, ceea ce înseamnă că vor putea atrage resurse financiare de la băncile centrale şi să raporteze expunerile lor de credite în bilanţurile băncilor-mamă.
Atunci când acest lucru se va întâmpla, concurenţa se va intensifica, iar băncile cu capital local vor trebui să concureze cu băncile rivale din Europa care sunt mai mari şi mai dezvoltate.
Dar chiar şi acum, prezenţa băncilor cu capital străin este un mare avantaj pentru piaţa bancară locală, deoarece au adus în RM experienţă şi produse, tehnici şi practici mai avansate, în special, în asemenea domenii precum guvernanţa corporativă şi managementul de risc. Avantajele concurenţiale ale acestor bănci sunt mult mai mari decât costul bazei lor de creditare.
Aş vrea ca mai multe bănci din diferite ţări cu sisteme bancare diferite să intre pe piaţa RM, aducând aici concurenţă şi un nivel mai înalt de dezvoltare.
Profit: Dar de ce băncile străine nu par să fie prea interesate de sectorul bancar din RM?
Julia Otto: Există două cauze. Prima este faptul că piaţa bancară din Europa nu şi-a revenit încă după criza din 2008-2009. A doua cauză, mai importantă, sunt evoluţiile nefavorabile din sectorul bancar moldovenesc despre care am vorbit anterior şi deficienţele în soluţionarea acestor probleme. Cu siguranţă, aceştia nu sunt factori pozitivi pentru mediul bancar din Moldova.
Profit: În prezent, în Moldova activează 14 bănci. Nu este aceasta o cifră prea mare pentru o ţară atât de mică?
Julia Otto: Dacă piaţa bancară funcţionează normal şi dacă aceste bănci îşi au nişele şi clienţii lor, şi toate sunt stabile şi profitabile, atunci, probabil, că are sens ca numărul lor să fie atât de mare. Dar dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci băncile cu probleme vor dispărea singure sau BNM ar putea lua anumite măsuri pentru le a reduce numărul.
Citiți interviul complet pe site-ul revistei Profit.
