Prim-ministrul Valeriu Strelet a solicitat elaborarea unei Hotarâri de Guvern, astfel încât fiecare salariat sa-si aleaga singur banca comerciala la care sa-si încaseze platile pentru munca prestata. Despre aceasta initiativa a anuntat recent Consiliul Economic al Prim-ministrului. Pentru a afla mai multe detalii privind aceasta initiativa am apelat la Dumitru Alaiba, seful Secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului.
– Dumitru, spune-ne te rog când a aparut aceasta initiativa si de unde vine ea? Care sunt premisele implementarii unei astfel de decizii la nivel de stat?
– Initiativa data a fost propusa Consiliului Economic si este în continuare sustinuta de cele mai mari asociatii de afaceri, printre care Asociatia Investitorilor Straini, Asociatia Businessului European. Premierul a sustinut-o si a dat institutiilor responsabile instructiunile de rigoare.
Premisele sunt simple – vrem sa animam concurenta dintre bancile comerciale, deschizând înca un teritoriu pe care acestea sa lupte pentru fiecare client. Este spre binele tuturor, în primul rând al clientilor. Or, la moment bancile practic nu concureaza între ele, iar asta e o problema pentru toata economia, tot sectorul privat. De asemenea, este doar normal ca fiecare persoana sa aleaga banca în care are încredere. Situatia prezenta este si un focar de coruptie, în special în cadrul institutiilor de stat. Or, decizia la ce banca vor primi salariul toti angajatii este luata de seful institutiei, practic în lipsa totala de transparenta. La privat, directorii de companii sunt ”corupti” prin alte beneficii – fie un credit mai ieftin, sau alte beneficii.
Problema cea mai mare a economiei noastre este anume în sectorul bancar. Nu exista o concurenta reala, iar asta se vede cu ochiul liber. Prin asemenea initiative vrem sa cream conditii în care bancile ar fi puse în situatia inevitabila de a concura, a lupta pentru fiecare client, nu pur si simplu a diviza piata. Asemenea conditii sunt de asemenea prielnice atragerii noilor investitori în sector, fiind o oportunitate pentru orice banca noua, odata ce ofera calitate a serviciilor si tarife accesibile, sa atraga cât mai multi clienti.
– De ce anume acum? Ce urmeaza sa se întâmple pîna la termenul limita stabilit (02.11.2015)? Iar dupa (ulterior)?
– Un alt motiv din care vrem sa implementam reforma asta cât mai repede reiese din obiectivul trasat de Guvern de a atrage noi investitori, transparenti si credibili, pe piata bancara din Moldova, sa concureze onest si sa ofere produse de calitate si oferte atractive. Implementând reforme ca aceasta astazi, cream oportunitatea oricarui nou jucator pe piata sa intre în competitie pentru clienti si sa îsi atraga o cota a pietei mai mare într-un timp restrâns. Deci cream o oportunitate ca sa câstige lupta cei ce sunt mai competitivi, care ofera produse moderne, nu cei care au cei mai multi prieteni sus-pusi. Iar asta este în interesul întregii economii.
Pâna la termenul limita urmeaza sa aprobam noile reglementari, dupa care speram initiativa sa fie preluata de bancile comerciale. Prima banca care va lansa pe piata un produs legat de oportunitatea aceasta, va putea atrage multi clienti noi. Aici paralela portabilitatii numerelor de mobil e valabila. Speram sa vedem campanii de marketing si promovare a produselor – asta înseamna concurenta.
– Care sunt pasii si cât poate dura implementarea acestei initiative? Când un salariat îsi va putea efectiv alege banca comerciala la care sa-si încaseze salariul?
– Odata cu aprobarea noilor reglementari, speram sa avem un efect vizibil. Cum am zis, extrem de mult va depinde de modul în care bancile comerciale vor valorifica aceasta ocazie. Daca vor dori sa ofere produse de acest gen pentru salariati, sa intre într-o concurenta reala, atunci vom avea efecte. Daca bancile comerciale vor mentine linistea, asa cum este si la moment, atunci aceasta initiativa nu va da rezultate imediate si va avea efecte mult mai lente.
– Cine are de câstigat de la introducerea acestei masuri? Care sunt urmarile benefice?
– În primul rând câstiga libera concurenta. Or, în Consiliul Economic aceasta este una din cele mai mari îngrijorari exprimate de mediul de afaceri – faptul ca nici într-un sector practic nu exista concurenta reala – fiecare segment al pietei fiind dominat fie de un singur jucator, fie de câtiva actori care refuza sa intre în competitie. Asta e realitatea. Acelasi lucru se întâmpla si în sectorul bancar. Vrem sa încercam sa schimbam, cât de putin, aceasta stare de lucruri. Urmare a animarii concurentei din sectorul bancar, vom spera la efectele pozitive ce pot fi usor estimate – produse mai bune, conditii mai atractive pentru persoane fizice si juridice.
De asemenea, salariatul câstiga dreptul sau inerent de a-si alege singur banca. Anume asta ar si trebui sa animeze concurenta dintre bancile comerciale – faptul ca fiecare persoana, odata ce este nemultumita de serviciile oferite de o banca, ar fi liber sa migreze acolo unde primeste calitate la pret rezonabil.
Din pacate, calitatea serviciilor bancare în Moldova este la nivelul anilor 90. Deseori este mai usor sa îti rezolvi o problema cu o institutie a statului decât cu o institutie bancara – exista institutii de stat mult mai debirocratizate decât unele banci comerciale. Tot asta e din cauza ca lipseste o concurenta reala, iar anume din acest motiv avem un sistem bancar mic si controlat.
– Daca cineva câstiga, e si normal ca altcineva va pierde. Cine are de pierdut în urma implementarii initiativei Consiliului Economic? De ce?
– Cu siguranta pierd câtiva manageri din diferite institutii ale statului si întreprinderi de stat care primesc anumite beneficii pe aceste fluxuri salariale. Si sper sa piarda acele banci comerciale care sunt incapabile sa functioneze în conditii de concurenta libera, fiind obisnuite sa functioneze si sa fie profitabile doar în piete controlate. Asemenea institutii (nu doar în sectorul bancar ci chiar în toata economia) trebuie sa moara, cu cât mai degraba, cu atât mai bine, astfel eliberând locul pentru alti jucatori, noi, moderni, deschisi, demni de secolul 21. La general vorbind, o chestie mai buna decât fortele liberei concurente înca nu a fost descoperita – trebuie sa cream conditii în care cel mai competitiv jucator câstiga.
– Cum crezi ca vor întâmpina bancile comerciale ideea aceasta? Nu pare foarte tentanta, deoarece implica o lupta mult mai apriga pentru fiecare client din segmentul persoanelor fizice, respectiv noi cheltuieli pentru atragerea de clienti si mentinerea celor existenti. În linii mari vom avea câteva sute de mii de clienti care vor avea libertatea sa-si migreze salariul de la o banca la alta.
– Cred ca exista o parte din bancile comerciale care sunt contra si sunt si asa banci comerciale care vad si o oportunitate în aceasta initiativa. Noi vrem sa reiesim dintr-un singur fapt – ca acest lucru este pur si simplu normal, deci trebuie sa fie facut. Cine va câstiga si cine va pierde – depinde de fortele pietei, de competitivitatea fiecarui participant.
– În România acest mecanism functioneaza. Mai sunt careva tari din regiune unde salariatii sunt liber sa-si aleaga banca? În Uniunea Europeana? SUA? Povesteste-ne exemple internationale referitor la implementarea unei astfel de initiative si/sau functionarea acesteia.
– În absolut toate tarile acest lucru e o normalitate. Angajatul de fapt presteaza un serviciu contra unei remunerari lunare, corect? Nici o companie nu poate dicta unui prestator de servicii (sa zicem, servicii internet, GSM, de transport, catering, traduceri, curierat, etc.) la ce banca sa se deserveasca. Nici în cazul angajatilor acest lucru nu trebuie sa existe. Nimeni nu ne poate impune, în calitate de consumatori la ce serviciu de taxi sa apelam, de ce ne-ar impune la ce banca sa ne deservim? Angajatii nu sunt o turma pe care managerul sa o poata mâna dintr-o banca în alta. Fiecare trebuie sa decida pentru sine. Este într-atât de banal. Dar cel mai important este ca fiecare angajat sa îsi revendice acest drept.
– Dumitru, îti multumesc pentru informatiile oferite!
A dialogat Sergiu Tabarcea
