Lider al sectorului bancar, în topul clasamentelor nationale si internationale, Moldova Agroindbank continua sa dea tonul pe piata financiara, dictând tendintele prin stilul rafinat de banking, prin luarile de pozitie sau sustinerea unor importante fenomene care încurajeaza excelenta si dezvoltarea societatii.
În luna mai, MAIB a sarbatorit 28 de ani de activitate. Despre realizari, noile provocari si obiectivele spre care aspira, revista Business Class a discutat cu Serghei Cebotari, Presedintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank.
Business Class: Stimate dle Cebotari, sectorul bancar pare sa fi revenit în albia normalitatii, dupa o perioada destul de agitata. Cum apreciati situatia din sectorul bancar de la înaltimea celor 28 de ani de activitate pe care îi marcheaza Moldova Agroindbank în luna mai?
Serghei Cebotari: Într-adevar, sectorul bancar a depasit criza de imagine cu care s-a confruntat pe parcursul ultimilor 5 ani, iar masurile întreprinse pentru a o solutiona au rezultat într-o concurenta sanatoasa, dar si foarte acerba, care va fi doar în beneficiul sectorului si al societatii.
MAIB, fiind o banca de importanta sistemica, este pozitionata foarte bine pentru a-si mentine si consolida pozitia de lider al sectorului bancar din RM. Este o pozitie pe care întreaga echipa actuala, dar si cele precedente au construit-o cu grija de-a lungul timpului, iar rezultatul reflecta încrederea pe care clientii o au în noi. Fara modestie, declar ca MAIB devine un adevarat brand de tara, un activ valoros si la nivel regional.
În ultimii 5 ani, MAIB a înregistrat o crestere impresionanta a portofoliului de clienti, de la 593 mii în 2014 la 903 mii în 2018, ceea ce reprezinta o majorare cu 52%. Reiesind din rezultatele anului 2018, la majoritatea indicatorilor de baza, cum ar fi active, credite, depozite, profit net detinem mai mult de 1/3 din piata. La fel, as vrea sa mentionez un lucru foarte important – ca din totalul creditelor noi acordate în 2018 pe sistem MAIB detine o cota de 36%, ceea ce reconfirma încrederea clientilor în banca si sustinerea constanta pe care le-o oferim. În general, ne bucuram ca tot mai multi clienti opteaza pentru produsele si serviciile Moldova Agroindbank. Aceasta înseamna ca MAIB are o pondere considerabila în dezvoltarea sectorului real al economiei Republicii Moldova, inclusiv segmentul persoane fizice.
– Ati mentionat mai sus concurenta, care odata cu intrarea unor investitori straini de renume, devine tot mai acerba. Care sunt avantajele MAIB în aceste circumstante?
– Evident ca odata cu venirea grupurilor internationale – cele prezente, dar si cele care urmeaza sa vina – concurenta va fi dura, însa rezultatul pe care îl are astazi MAIB vine dupa multa munca si perseverenta. Or, asta înseamna ca avem radacinile destul de adânci si cunoastem piata în cele mai mici detalii, ceea ce ne permite sa ne consolidam permanent pozitia, punând accent pe guvernanta interna, pe transparenta întregii structuri organizatorice si a proceselor, în acelasi timp fiind mereu în pas cu tendintele, iar uneori dictând noi însine trendul.
Si pentru ca m-ati întrebat de avantaje, ceea ce asigura competitivitatea MAIB este: echipa profesionista, curajoasa si loiala; viteza de reactie si adaptabilitate; tehnologizarea si digitalizarea proceselor. În plus, sustinerea de care ne bucuram din partea actionarilor traditionali, dar si a celor noi veniti are un rol foarte important în toate procesele pe care le desfasuram.
– Ce semnifica modificarea structurii actionariatului MAIB prin venirea consortiului HEIM Partners? Aceasta schimbare va influenta cumva strategia de dezvoltare a bancii? Extinderea peste hotare ramâne în vigoare?
– Pentru MAIB, dar si pentru întreaga societate, venirea noilor actionari este un eveniment foarte important. Consortiul de investitori HEIM Partners este format din Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Horizon Capital din SUA si Invalda INVL din Lituania. Prin aceasta tranzactie, MAIB a atras un investitor financiar puternic si experimentat, capabil sa asigure în continuare dezvoltarea durabila si dinamica a bancii.
În ceea ce tine de strategie, sunt trasate linii majore clar delimitate pe termen lung, însa acestea pot suferi careva modificari în dependenta, pe de o parte, de viziunile actionarilor, iar pe de alta parte – de coordonatele macroeconomice stabilite de autoritati. La aceasta etapa, schimbarile care urmeaza nu tin atât de strategie, cât de organizarea proceselor de business si ajustarea structurii organizatorice, în special în ceea ce tine de activitatea pe segmentul Retail. Acestea vor avea un impact pozitiv asupra bancii si se vor materializa într-o viteza mult mai mare si într-un nivel de recunoastere a brandului, asa-zisul top of mind, mult mai înalt.
Referitor la extinderea peste hotare a Moldova Agroindbank, în continuare nu excludem prezenta fizica în regiune, dar, ca obiectiv, vom intra pe alte piete initial prin mediul virtual.
– Indicii facuti publici de Banca Nationala a Moldovei indica o înviorare a creditarii. Plus la aceasta, MAIB a îmbunatatit semnificativ si calitatea portofoliului de credite. Acum câtiva ani, lucrurile stateau exact invers.
– În opinia mea, motorul creditarii consta inclusiv în capacitatea de previziune si de încredere. În contextul crizei bancare declansate în 2014, lichidarii celor trei banci si migrarii clientilor la alte banci, reformarea sistemului bancar odata cu implementarea standardelor Basel III, aceasta încredere a scazut semnificativ. Revigorarea creditarii înregistrata în ultimul timp, pe de o parte se datoreaza recuceririi încrederii societatii de catre sistemul bancar – fapt extrem de important pentru stabilitatea întregului sistem, iar pe de alta parte denota o înviorare a sectorului economic.
În ceea ce tine de Moldova Agroindbank, pentru a ne diferentia de celelalte banci, urmarim o crestere organica si stabila. În ultimii ani, în goana dupa cota de piata cât mai mare, bancile au ajuns sa-si asume riscuri majore, pretul acestor evolutii fiind deteriorarea portofoliului de credite. Noi, în schimb, punem accent pe o crestere calitativa si ne axam pe interactiunea permanenta cu clientii prin intermediul celor 67 de sucursale ale bancii din întreaga tara.
Pe parcursul anului 2018, calitatea portofoliului de credite al MAIB a continuat sa se îmbunatateasca, rata creditelor neperformante (NPL) diminuându-se de la 11,6% pâna la 6%, datorita masurilor sporite de prudenta. Astfel, MAIB înregistreaza un nivel înalt de calitate comparativ cu media pe sistem de 12,5%.
Prudenta, dialogul deschis si transparent sunt instrumentele prin care reusim sa ne atragem clientii, întrucât ei se simt în siguranta si stiu ca pot conta pe sustinerea noastra.
– Digitalizarea activitatii bancare este o tendinta generala si, dupa cum mentioneaza expertii în domeniu, este viitorul sectorului bancar. Cum se pozitioneaza MAIB la acest capitol, cât de repede înainteaza în aceasta directie?
– Digitalizarea a încetat sa mai fie o tendinta. Este deja o necesitate absoluta. Banking-ul trebuie sa avanseze pe calea digitalizarii pentru a putea sa tina pasul atât cu asteptarile clientilor, cu schimbarea profilului consumatorului, cu schimbarea generatiilor, cât si cu valul tehnologizarii care cuprinde tot mai multe companii si industrii, unele concurând direct cu bancile pe anumite segmente.
De aceea, în anul 2018, echipa MAIB a activat eficient pentru a construi un ecosistem complex care sa se integreze eficient cu multiplele sfere de activitate ale clientilor nostri, pentru fidelizarea lor maxima, minimizarea cheltuielilor operationale si sporirea veniturilor.
Nu as putea spune daca implementam repede digital banking sau nu, prefer sa operam cu cifre. În anul 2018 atestam 58% clienti persoane fizice si peste 60% clienti persoane juridice care utilizeaza activ platforma de deservire bancara la distanta Internet Banking. Tendinta generala este de a migra foarte rapid spre Mobile Banking, în conditiile în care accesarea Internetului de pe dispozitivele mobile se extinde considerabil de la an la an. Am facut o alegere constienta de strategie digitala. Odata cu cresterea importantei canalelor alternative si digitalizarea activitatii, suntem siguri ca acest procent va creste.
Pentru a economisi timpul clientilor si a spori confortul bankingului, MAIB a implementat mai multe tipuri de canale digitale: transferuri P2P (de la card la card), transferuri T2C (transferuri la card), transferuri CbC (cash by code), EASI Banking pentru persoane juridice si am lansat într-un timp foarte scurt aplicatia mobile banking – MAIBank, deocamdata în regim pilot, însa deja avem peste 25000 utilizatori activi. Din moment ce gradul de educatie financiara va creste în societate, bineînteles ca si numarul utilizatorilor va avea un trend ascendent. Iar bancile, MAIB inclusiv are un rol important în sporirea culturii financiare. Pâna la urma, transformarea digitala depinde nu doar de cum lucreaza tehnologiile informationale, dar si de dinamica cererii de produse bancare a generatiei tinere.
Sigur ca vorbim de investitii solide în aplicatii, în noi platforme IT, produse si servicii open banking, resurse care sunt directionate spre digitalizarea proceselor, a platilor sau în procesarea datelor. Asta presupune nu doar o interfata prietenoasa (user friendly), ci si un nivel mai înalt de accesibilitate la produse financiare digitale, comunicare calitativa cu clientul online – un fel de „Amazon bancar”. MAIB nu îsi doreste doar „go digital”, ci si „be digital”, adica sa fie acolo unde este clientul, sa-i ofere flexibilitatea de a-si gestiona de la distanta un portofoliu vast de produse conform dorintelor si necesitatilor sale.
– În felul acesta, treptat se poate trece la o adevarata banca virtuala sau puneti în continuare accentul pe prezenta fizica?
– La nivel international mai multe banci au ales sa dezvolte entitati distincte (neo-Banks), care sa deserveasca clientii digital, la costuri mult mai mici. În acelasi timp, digitalizarea permite trecerea frontierelor si penetrarea altor piete fara o prezenta fizica obligatorie. MAIB nu face o exceptie! Însa asta nicidecum nu înseamna ca vom renunta la contactul direct dintre angajatii bancii si clienti. Vom mentine un dialog apropiat indiferent de canalul de comunicare.
– În acelasi timp, riscurile care vin odata cu digitalizarea nu sunt de neglijat. Atacurile cibernetice fac subiectul stirilor destul de des. Cum se protejeaza MAIB pe acest segment?
– Sigur ca întelegem care sunt provocarile atunci când digitalizezi o afacere. Online mereu exista riscul fraudei sau al furtului. Suntem constienti ca riscul asociat inovatiei financiare si provocarile la adresa securitatii cibernetice sunt dificil de gestionat, chiar în conditiile unei pregatiri excelente.
Tocmai din acest considerent, pe lânga investitiile considerabile în digitalizare, lucram activ, pe de o parte, la asigurarea securitatii tehnologiilor informationale, ce tine de verificari eficiente pentru depistarea celor mai vulnerabile active si echilibrarea apetitului de risc în functie de acestea, iar pe de alta parte fortificam rezistenta bancii pentru a ne adapta rapid si a preveni aceste riscuri, inclusiv prin investitii suplimentare, dupa cum am mentionat mai sus.
Conform unor statistici, 1/3 din fraudele economice sunt comise de hackeri în urma atacurilor cibernetice. Noi întelegem mediul în care activam si nu facem concesii atunci când se impune asigurarea riscului digital si oferirea celor mai bune si sigure produse bancare. De aceea, MAIB va acorda o atentie sporita riscului tehnologiilor informationale.
– Pe lânga provocarea digitalizarii, bancile trebuie sa se conformeze si sa implementeze cu pasi rapizi prevederile Basel III. Ce presupun acestea si ce impact au asupra dezvoltarii sectorului bancar?
– În general, Basel III este un subiect complex, probabil mai interesant pentru bancheri decât pentru publicul larg, dar voi încerca sa evit la maximum notiunile tehnice, pentru a face lumina la acest capitol. Cadrul juridic aferent pachetului Basel III este agresiv, dar absolut necesar! Spun „agresiv” pentru ca presupune o saritura exigenta a sistemului bancar din Republica Moldova, de la Basel I la Basel III, dupa o perioada foarte scurta de implementare a principiilor Basel II, iar pentru aceasta bancile trebuie sa dea dovada de o capacitate de adaptare foarte înalta într-o perioada foarte restrânsa. Comparativ cu pietele din regiune, în Republica Moldova etapa de tranzitie este foarte scurta, într-un fel sarim peste o etapa, iar aceasta creeaza dificultati.
Ce implica standardele Basel III? O abordare mai exigenta fata de gestionarea riscului operational, riscului de credit, riscului de piata si riscului de contraparte, precum si noi cerinte de lichiditate si de capital atât cantitative, cât si calitative si un indicator de îndatorare pentru banci. Desi nu este simplu sa le implementezi, întelegem ca acestea sunt absolut necesare pentru stabilitatea si siguranta sistemului bancar. În plus, partea buna este ca excedentul de lichiditate care exista în sistem ne permite sa facem fata mai usor cerintelor de provizioane, ne permite sa navigam cu brio prin procesul de adoptare si implementare a noilor cerinte Basel III. Aceasta nu înseamna, totusi, ca excesul de lichiditate nu vine cu costuri foarte mari pentru banci.
Sunt sigur ca beneficiile Basel III depasesc costurile implementarii, deoarece un sistem bancar stabil este piatra de temelie a dezvoltarii durabile, cu efecte benefice pe termen lung. Iar daca e sa ma refer la strategia si modelul de business al MAIB din acest punct de vedere, atunci acestea sunt deja ajustate la noile cerinte.
– În conditiile în care bancile au facut un salt enorm si practic activeaza în conformitate cu alte standarde, mult mai înalte, decât cele de acum un an, în ce masura este societatea pregatita sa se adapteze la acestea?
– Aveti perfecta dreptate. Evolutiile din sistemul bancar trebuie sa fie însotite de un nivel mai înalt de cultura financiara a populatiei. Iar din acest punct de vedere noi ne ciocnim cu adevarate provocari si paradoxuri. Pe de o parte, este generatia tânara pentru care digitalizarea este la ordinea zilei, iar pe de alta parte – mai avem înca cetateni care tin banii la ciorap. Pe de o parte, vorbim despre o societate care înca foloseste foarte mult cash, iar pe de alta parte vorbim despre eforturi de transparentizare prin intermediul platilor fara numerar. La acestea se mai adauga si faptul ca noile cerinte Basel III impun un alt fel de banking, regulile caruia sunt putin cunoscute publicului larg.
În acest context, este evident ca fara o educatie financiara temeinica, viteza pe care ne-o dorim, cel putin noi la MAIB, nu poate fi atinsa. Apropo, nivelul scazut de încredere fata de sistemul bancar vine si din necunoasterea fenomenelor economice si financiare.
Din aceste considerente, avem nevoie stringenta de a îmbunatati semnificativ cultura financiara a fiecarui cetatean, aceasta fiind si o premisa pentru o dezvoltare economica stabila si de durata. MAIB deja face acest lucru prin organizarea seminarelor de instruire financiar-bancara pe diferite segmente de clienti în cadrul Centrului pentru tineri „MAIB Studio Avanti”. Totusi, se zice ca cu o rândunica nu vine primavara. Este necesar sa ne concentram eforturile pentru a asigura accesul unui public cât mai larg la notiunile de educatie financiara prin informare continua.
Este evident ca nu vom putea schimba lucrurile pe acest segment peste noapte. Dar pe termen lung, este nevoie sa facem primii pasi spre o educatie financiara de masa, avem nevoie de o Strategie nationala de educatie financiara. În acest proces ar trebui sa fie implicati, pe lânga bancile comerciale, Ministerul Educatiei, Ministerul Finantelor, Banca Nationala a Moldovei, Asociatia bancilor si alte institutii cointeresate.
Trebuie sa avem un mesaj coerent si corect pentru diferite segmente de clienti, pentru ca bancile îsi doresc sa fie institutii de creditare, un motor puternic de sustinere a economiei reale.
