Banca Centrala a Greciei a adus cu avionul miliarde de euro în tara pentru a evita o criza bancara, scrie hotnews.ro cu refrire la ziarul elen To Vima. Banii au fost expediati de alte banci centrale, Banca Greciei putând tipari doar bancnote de 10 euro.
În timpul crizelor bancare panica stârnita ar putea ruina întreg sistemul bancar astfel încât Banca Centrala încearca evitarea colapsului. Temerea e legata de o posibila renuntare la euro si revenirea la drahma, mai scrie To Vima, ceea ce face populatia sa îsi retraga economiile pentru a le tine în safeurile personale sau sa îsi plaseze banii în bancile straine.
Oficialii Bancii Greciei nu au dorit sa comenteze, desi numerarul aflat în circulatie a sarit de la 20 de miliarde la 48 de miliarde de euro – circa un sfert din PIB-ul elen.
Pentru a satisface cererea mare de numerar, Banca Greciei a adus prin intermediul curselor aeriene o multime de bancnote cu care sa alimenteze bancile locale. Bancile grecesti au pierdut aproximativ o treime din depozitele lor, dupa ce criza datoriilor a explodat la sfârsitul anului 2009. Fara acces la pietele de finantare, ele depind de lichiditatea oferita de banca centrala.
Banii au venit cu avionul, fiind preluati apoi de camioane si transportati la Banca Centrala, de unde erau apoi distribuiti. Cum un camion poate transporta la un singur drum pâna la 2 miliarde, pentru cele 28 de miliarde ar fi fost nevoie de 14 camioane, mai scrie To Vima. Daca încarcatura ar fi însa formata din bancnote de valoare mai mica, numarul camioanelor ar fi mai ridicat, mai noteaza ziaristii greci.
Angajatii bancii centrale elene ar fi lucrat zi si noapte pentru a rezolva problema lichiditatii, mai noteaza To Vima, iar numarul expeditiilor trimise catre banci ar fi urcat si la 200 pe zi.
Potrivit unui studiu realizat de Banca Greciei totalul retragerilor din banci de la inceputul crizei pâna la jumatatea anului trecut ar fi urcat la 87,5 mld euro. Dintre acestia, aproximativ o treime au plecat peste hotare, o alta treime a fost depozitata în cutii, safeuri etc., iar o treime a fost cheltuita pentru a suplini reducerea salariilor si perioadele de somaj. În aceeasi perioada, au re-intrat în banci circa 10 miliarde de euro.
De curând, bancile elene au început o campanie agresiva de lobby pe lânga institutiile financiare internationale responsabile de programul de finantare al Greciei, încercând sa înlesneasca conditiile care vor însoti recapitalizarea sistemului financiar si sa evite nationalizarea, potrivit Financial Times.
Acordul de 172 miliarde euro convenit de Grecia cu Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International prevede recapitalizarea cu 27 miliarde euro a celor mai mari 4 banci elene – National Bank of Greece, Eurobank, Alpha Bank si Piraeus Bank. Investitorii privati ar trebui sa participe cu alte 2,5 miliarde euro la recapitalizarea bancilor.
Atragerea de fonduri din sectorul privat se dovedeste însa tot mai dificila pâna la termenul limita din aprilie, unii analisti considerând ca preturile la care sunt evaluate actiunile celor 4 banci ar fi nerealiste, relateaza Financial Times. Mai mult, bancile vizate au capital negativ de aproximativ 8 miliarde euro, care descurajeaza de asemenea investitorii privati.
„Investitorii nu sunt dispusi sa plateasca pentru pierderile din trecut. Daca vrei sa atragi capital privat, trebuie sa reexaminezi aceste conditii”, a declarat directorul general adjunct al Eurobank, Nikos Karamouzis, care se refera la conditiile din acordul de bailout al Greciei în privinta recapitalizarii bancilor.
Potrivit bancherilor si analistilor, niciun fond de investitii serios nu s-a aratat dispus sa cumpere actiuni la cele 4 banci elene, iar din zona fondurilor de hedging si-au exprimat interesul doar câteva firme.
Bancile risca sa fie nationalizate în totalitate daca nu vor reusi sa atraga investitori privati. În aceasta situatie, bancile ar fi preluate de Fondul Elen de Stabiltiate Financiara, institutia elena care administreaza fondurile transferate de UE si FMI.
Bancherii sunt nemultumiti ca acordul defineste valoarea capitalului bancilor drept un multiplu (de 1-2 ori) al valorii nete a activelor, în timp ce majoritatea bancilor europene sunt tranzactionate pe burse la preturi de câteva ori mai mici decât cele indicate de un astfel de calcul.
Termenul limita pentru atragerea capitalului privat – sfârsitul lunii aprilie – este de asemenea foarte dificil de respectat, reclama bancherii greci, în special în contextul fuziunii dintre National Bank of Greece si Eurobank.