Blog

Depozitele au revenit treptat în bancile elene dupa alegerile de la mijlocul lunii iunie, iar oficiali bancari din Grecia afirma ca nu mai putin de 5 miliarde de euro au intrat din nou în sistemul bancar al tarii în ultimele saptamâni, o inversare a trendului înregistrat înaintea scrutinului, anunta Mediafax.

Depozitele aduse din nou în banci au compensat deja retragerile din primele doua saptamâni din iunie, de 4-5 miliarde de euro, potrivit cotidianului Kathimerini. În mai, depozitele au scazut cu 8,5 miliarde de euro, consemnând cea mai mare retragere lunara din mai multe decenii.

Potrivit datelor Bancii Greciei, depozitele se situau la 157,44 miliarde de euro la sfârsitul lunii mai, în scadere de la 165,95 miliarde de euro la finele lunii aprilie.

Bancherii insista ca populatia are înca lichiditati de circa 20 de miliarde de euro plasate în seifuri, saltele si debarale.

Grecia a organizat în iunie noi alegeri anticipate, în urma carora a rezultat o majoritate parlamentara suficienta pentru formarea unui guvern care sa respecte angajamentele tarii în cadrul acordului de ajutor financiar extern.

Bancile din China au întrecut bancile europene din punct de vedere al profitabilitatii, în timpul crizei din zona euro, conform unui studiu realizat asupra a 1.000 de banci si publicat de revista britanica „The Banker”, scrie capital.ro.

Cea mai profitabila banca din lume este Industrial Commercial Bank of China, care a realizat anul trecut un profit înainte de taxe de 43,2 miliarde de dolari, urmata de China Construction Bank Corporation, care a înregistrat un profit de 34,8 miliarde de dolari, si Bank of China, cu un profit de 26,8 miliarde de dolari.

Pe locul patru se afla banca americana JP Morgan Chase and Co., iar pe locul cinci – Agricultural Bank of China. Bancile din China au încasat în 2007 doar 4% din profitul înregistrat la nivel global dar în urma crizei procentul a urcat la 29,3%. În schimb bancile europene au încasat în 2007 aproximativ 46% din profitul înregistrat la nivel global dar în urma crizei procentul a scazut la doar 6%.

„Vedem diferente reale între diferitele grupuri bancare din întreaga lume. Bancile europene sunt în genunchi din cauza crizei datoriilor”, a declarat Brian Caplen, editorul publicatiei britanice, pentru CNN.

Pentru a sublinia si mai mult declinul bancilor europene în timpul crizei din zona euro, 24 din cele 25 cel mai slab performante banci vin din Europa. Banca elena National Bank of Greece este considerata în clasamentul realizat de „The Banker” ca fiind cea mai slab performanta din lume.

„Daca ne uitam la situatia din urma cu cinci ani, bancile din China nu erau nicaieri. Acum au încasat o treime din profitul înregistrat la nivel global”, a subliniat Caplen.

Desi exista suspiciuni privind datele anuntate de marile banci chineze de stat, Caplen a afirmat ca în institutiile de creditare din China se poate avea încredere la fel ca în orice alte banci.

Un nou val de atacuri cibernetice automate asupra con­tu­rilor bancare online a pagubit cu pâna la 78 milioane dolari în ultimul an clienti ai bancilor din Europa, SUA si America de Sud, scrie zf.ro cu referire la Thomson Reuters.

Atacurile au venit din partea unor grupuri de hackeri care au folosit programe malitioase, cu­nos­cute sub numele de Zeus si SpyEye. Aceste aplicatii s-au logat la computerele clientilor a 60 de banci, potrivit McAfee si Guardian Analytics.

În timp ce versiunile vechi ale aplicatiilor furau in­for­ma­tiile de logare, cele mai recen­te variante trans­fe­ra automat fon­duri în con­turi controlate de hackeri.

„Pare a fi începutul unor noi tehnici”, a afirmat Craig Priess, vicepresedintele Guar­dian Analytics, firma spe­cializata pe protezarea me­diului online al bancilor.

Programele sunt sufi­cient de sofisticate pentru a trece peste protocoalele de au­ten­tificare cu doua etape pre­cum cele ale cardurilor mo­derne, la care informatia este stocata într-un cip, iar auten­ti­fi­carea se face printr-un cod PIN. Softwarele „stiu”, de ase­me­nea, sa evite transferarea dintr-odata a întregului continut al unui cont pentru a nu atrage atentia asupra furtului.

Cercetari ale companiei japoneze Trend Micro arata ca prin versiuni automate ale aplicatiilor hackerii au actionat în Ger­mania, Marea Britanie si Italia. Guardian si McAfee au aver­tizat ca folosind o astfel de tehnica zeci de grupuri de ha­ckeri au atacat conturile companiilor si ale persoanelor fizice din aceleasi tari, la care se adauga Columbia, Olanda si SUA.

Serverele de logare au primit comenzi de la hotii online pentru transferarea în total a 78 milioane dolari, din care 130.000 de dolari vin dintr-un singur cont. Firmele de secu­ri­ta­te no­tea­za ca sunt sanse ca bancile sa fi blocat o parte din tranzactii.

SpyEye si Zeus au capacitatea de a se instala pe com­pute­re care viziteaza site-uri web malitioase sau pagini normale, dar care au fost compromise de hackeri, dar si prin linkuri corupte primite de clienti prin posta electronica. Clientilor compromisi, când acestia fac o tranzactie, în loc sa li se ceara doar numarul contului si pa­rola, cum ar fi normal, pe lânga aceste date le este cerut, de exemplu, nu­marul cardului. Datele ajung la ha­cker, care se logheaza si tranfera ba­nii într-un cont pe care-l controleaza.

Noile aplicatii permit hotului sa efec­tueze tranferuri la orice ora.

În ultima vreme nu doar în Orient, ci si în Occident au devenit lucru obisnuit astfel de notiuni precum ‘bankingul islamic’ si ‘economia conform Sharia’. Expertii musulmani asigura ca tocmai în aceste mecanisme economice poate fi gasita salvarea în fata crizelor ce afecteaza modelul occidental al capitalismului, scrie money.ro.

De altfel, si în Occident au început sa apara initiative de readucere a preceptelor religioase în sistemul financiar. Principala idee a tuturor acestor initiative consta în a injecta economiei moderne macar un minim de moralitate.

La ora actuala, ‘conform Coranului’ functioneaza doar o mica parte din capitalul mondial: între 700 miliarde de dolari si 1 trilion. Aceasta suma este gestionata de 500 mari companii financiare, numite banci islamice. Însa, sectorul de finantare islamica se dezvolta cel mai repede comparativ cu alti jucatori ai sistemului financiar global, crescând cu 15-20 la suta pe an.

Lideri mondiali ai bankingului islamic sunt Kuala Lumpur, Bahreinul si … Londra, unde locuiesc doua milioane de musulmani si care a devenit centrul financiar islamic din Occident: prima din Europa banca islamica, Islamic Bank of Britain, s-a deschis aici înca în 2002. În afara de aceasta, astazi multe banci occidentale, inclusiv Citibank, Societe Generale, UBS, Credit Suisse, au deschis ‘unitati islamice’ care activeaza conform principiilor Sharia.

Cresterea popularitatii bankingului islamic în Occident se explica nu doar prin migratia musulmanilor, ci si prin avantajele finantarii conform Sharia, manifestate elocvent în timpul crizei globale: bancile islamice s-au dovedit mai stabile, au avut mai putine probleme cu lichiditatile. În afara de aceasta, potrivit Fondului Monetar International (FMI), chiar si în vremuri linistite bancile islamice sunt cu o treime mai eficiente decât cele occidentale. Bancile islamice au devenit populare si printre oamenii obisnuiti, deoarece se comporta mai ‘uman’.

Totul se explica prin principiile pe care este construit sistemul financiar islamic: principiile Sharia. În primul rând, acestea interzic perceperea unei dobânzi la credite. Pentru a avea profit, banca devine participant al proiectului pe care îl crediteaza si în acest fel împarte profitul, dar si riscurile. Desigur, cu o asemenea abordare banca islamica analizeaza mult mai atent afacerea înainte de a investi capital, însa participa nu ca simplu observator rezervat care nu asteapta decât restituirea banilor, ci ca un partener activ, interesat în realizarea cu succes a afacerii.

Din acest motiv, bancile islamice evita proiectele riscante, iar pâna în momentul restituirii banilor urmaresc cu atentie realizarea proiectului finantat. Însa, la acordarea împrumutului banca islamica nu cere garantii, lucru avantajos pentru oamenii de afaceri începatori si pentru businessul mic. Ipoteca islamica se remarca prin umanism: pentru întârzierile platilor, datornicul nu poate fi lasat fara spatiu locativ, deoarece se considera ca el o cumpara ‘pe bucati’. Banca va cauta asiduu o solutie avantajoasa pentru ambele parti, mai ales ca la început ea a verificat minutios solvabilitatea si corectitudinea clientului sau. În schimb, bancile islamice nu ofera credite de consum pentru ‘nevoi urgente’: ele nu au voie sa-i arunce pe oameni în groapa datoriilor.

Alte principii ale sistemului financiar islamic sunt interdictia la operatiuni speculative si la finantarea jocurilor de noroc, precum si a oricaror alte proiecte legate de productia de alcool, a tutunului, pornografica si de arme. Banii sunt investiti doar în productia reala. În acest mod, bankingul islamic este îngradit de catre normele Sharia în fata multor factori de risc, care se dovedesc adesea distrugatoare pentru bancile islamice si devin cauza a crizelor.

În cadrul Comunitatii Statelor Independente (CSI), bankingul islamic este dezvoltat deocamdata destul de slab, chiar si în republicile cu populatie musulmana majoritara. ‘Poarta a investitiilor islamice’ în spatiul postsovietic intentioneaza sa devina Kazahstanul. Este planificat ca pâna în 2020 conform regulilor Sharia în Kazahstan sa se realizeze cel putin 20% dintre operatiunile de finantare.

De altfel, civilizatia occidentala ar putea propune propriile variante pentru tinerea morala în frâu a sistemului financiar mondial, este de parere cotidianul rus Utro. Anumite restrictii etice pentru business exista în multe alte religii mondiale. Astfel, perceperea de dobânzi la credite este interzisa nu doar de Islamism, ci de toate marile religii ale lumii, de exemplu de crestinism si iudaism. În Rusia, de exemplu, perceperea de dobânzi la împrumuturi era interzisa pâna în timpul lui Petru cel Mare, când s-a impus abordarea protestanta fata de regulile religioase.