Blog

Salariul mediu anual în Uniunea Europeana este de 39.808 euro, însa diferentele dintre state ramân mari – de la 15.387 euro în Bulgaria pâna la aproape 83.000 de euro în Luxemburg. România se afla înca sub media UE la salariul nominal, dar sta mai bine decât mai multe tari din regiune, scrie G4Media.

Potrivit datelor Eurostat, România depaseste la salariul mediu anual Bulgaria, Grecia, Ungaria si Slovacia, fiind la mica distanta de Polonia si Lituania. În acelasi timp, cele mai mari salarii din UE se regasesc în Luxemburg, Danemarca, Irlanda, Belgia, Austria si Germania.

România urca semnificativ la puterea de cumparare

Diferentele se reduc considerabil atunci când salariile sunt ajustate la paritatea puterii de cumparare, care tine cont de costul vietii. Din aceasta perspectiva, România ajunge peste Italia, Spania, Portugalia si Croatia, urcând de pe locul 22 pe locul 13 în UE.

Salariul mediu ajustat la puterea de cumparare în România este de 36.771 unitati, foarte aproape de media europeana, ceea ce arata ca veniturile au o valoare reala mai mare decât sugereaza cifrele exprimate strict în euro.

De ce exista diferente între tari

Economistii explica faptul ca productivitatea, structura economiei si ponderea sectoarelor cu valoare adaugata mare, precum IT, finante sau industrie avansata, influenteaza direct nivelul salariilor. De asemenea, forta sindicatelor si nivelul salariului minim joaca un rol important în puterea de negociere a angajatilor.

Daca ritmul de crestere din ultimii ani se mentine, salariul mediu în UE ar putea ajunge la peste 41.600 de euro în 2026, însa evolutia va continua sa difere de la o tara la alta.

Banca Centrala Europeana este asteptata sa mentina neschimbate ratele dobânzilor atât la sedinta din 18 decembrie, cât si pe parcursul anului 2026, arata sondajul realizat de Reuters în rândul a 96 de economisti. Prognozele indica o inflatie scazuta si o economie suficient de rezilienta, ceea ce reduce presiunea pentru noi interventii monetare, scrie Profit.ro.

În prezent, BCE pastreaza rata dobânzii la facilitatea de depozit la 2%, dobânda la operatiunile principale de refinantare la 2,15% si rata la creditarea marginala la 2,40%. Inflatia în zona euro a fost de 2,2% în noiembrie, aproape de tinta de 2%, iar economia a înregistrat o crestere de aproximativ 1,5% în ultimele trimestre—semne ca mediul economic ramâne stabil.

Majoritatea economistilor se asteapta ca BCE sa mentina dobânzile neschimbate cel putin pâna la mijlocul anului 2026, iar trei sferturi dintre ei estimeaza ca politica monetara va ramâne stabila pâna la finalul anului viitor. Previziunile BCE confirma aceeasi directie: inflatia ar urma sa scada la 1,7% în 2026, iar economia zonei euro ar putea avansa cu aproximativ 1%.

Zece banci europene, între care ING, UniCredit si BNP Paribas, au creat compania Qivalis pentru a lansa în semestrul doi din 2026 o moneda digitala stabila ancorata de euro, într-un demers ce urmareste cresterea autonomiei platilor în UE, transmite Reuters, citata de Agerpres, potrivit digi24.ro.

La conducerea Qivalis a fost numit Jan-Oliver Sell, fost director al diviziei Coinbase Germania, cu experienta si în cadrul Binance. Functia de presedinte va fi ocupata de Howard Davies, fost presedinte NatWest.

 Compania estimeaza angajarea a 45–50 de specialisti în urmatoarele 18–24 luni si va solicita licenta Electronic Money Institution (EMI) de la Banca Centrala din Tarile de Jos.

Proiectul vine într-un context în care piata stablecoin si a criptomonedelor creste accelerat, inclusiv în SUA, unde institutii financiare pregatesc stablecoin-uri legate de dolar. În Europa, Banca Centrala Europeana lucreaza separat la proiectul euro digital, considerat o alternativa strategica la solutiile tehnologice dominate de SUA.

Reprezentantii grupului afirma ca autoritatile europene sustin ideea unui actor local puternic în zona platilor digitale, care sa poata concura stablecoin-urile în dolari.

Participarea gospodariilor la piata muncii din Uniunea Europeana a continuat sa se îmbunatateasca în 2024, potrivit datelor recente publicate de Eurostat, scrie agerpres.ro.

România se remarca prin una dintre cele mai mici ponderi de gospodarii în care adultii au avut o activitate profesionala foarte redusa, doar 4,3%, nivel aproape la jumatate fata de media Uniunii Europene, de 7,9%. Rezultatul plaseaza tara printre economiile unde munca ramâne principalul generator de venituri la nivel de gospodarie.

În state precum Slovenia, Luxemburg, Polonia si Cipru se regasesc valori la fel de scazute, în timp ce Belgia, Danemarca si Germania se afla în zona superioara a clasamentului, cu peste 10% dintre persoane traind în gospodarii cu intensitate foarte redusa a muncii.

Comparativ cu anul precedent, indicatorul s-a diminuat atât la nivel european, cât si în România, unde scaderea a fost una dintre cele mai pronuntate din UE.

 În alte 12 state membre, ponderea gospodariilor cu activitate redusa pe piata muncii a crescut, confirmând diferentele semnificative dintre pietele nationale ale muncii.