Autor: vitalie

Daca ai o afacere si vrei sa atragi bani pentru dezvoltare, merita sa-ti pregatesti dosarul din timp. Organizatia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) a stabilit calendarul apelurilor de granturi pentru perioada septembrie–noiembrie 2026, potrivit comunicatului institutiei.

Apelurile vor începe în prima zi lucratoare a fiecarei luni si vor fi deschise timp de cinci zile lucratoare. Daca suma disponibila pentru un program este solicitata integral mai devreme, receptionarea dosarelor va fi oprita înainte de expirarea termenului.

Aplicarea se va face prin Cabinetul Antreprenorului (e-Cabinet), unde vei gasi si formularele actualizate necesare. Platforma va afisa inclusiv un contor care va arata în timp real cât din bugetul apelului este acoperit de cererile deja depuse.

ODA recomanda sa verifici din timp conditiile programului si documentele necesare, astfel încât sa fii pregatit din prima zi de aplicare.

Calendarul publicat de institutie include pentru fiecare program data deschiderii si suma disponibila, astfel încât antreprenorii sa-si poata planifica mai usor participarea.

De la începutul anului 2026, ODA a aprobat 384 de proiecte investitionale, pentru care au fost acordate granturi de 187,13 milioane de lei. Aceste proiecte ar urma sa genereze investitii de aproximativ 370 de milioane de lei în economie.

Asociatia Businessului European cere pastrarea cotei de 12% si spune ca majorarea impozitului pe venit pentru banci, asiguratori si OCN-uri ar putea reduce creditarea si investitiile.

Creditele ar putea deveni mai scumpe, iar accesul la finantare mai dificil daca impozitul pe venitul companiilor din sectorul financiar va creste de la 12% la 18%. Este avertismentul lansat de Asociatia Businessului European (EBA Moldova), care solicita autoritatilor sa reevalueze masura propusa pentru anul 2027, scrie Mold-Street.

Potrivit proiectului politicii fiscale pentru 2027, bancile si alte institutii financiare ar urma sa achite o cota de 18%, fata de 12% în prezent. Masura este prezentata drept o contributie temporara de solidaritate si ar putea aduce aproximativ 450 de milioane de lei suplimentari la bugetul de stat.

EBA sustine însa ca efectele asupra economiei ar putea depasi beneficiul fiscal pe termen scurt. În cazul bancilor, un profit net mai mic ar însemna mai putine resurse disponibile pentru capitalizare si, implicit, o capacitate mai redusa de a majora portofoliul de credite.

În acest scenariu, potrivit Asociatiei, costurile suplimentare s-ar putea reflecta inclusiv în dobânzi si comisioane mai mari pentru companii si populatie.

EBA atrage atentia si asupra situatiei companiilor de asigurari. Profitul sectorului ar fi coborât de la 434,6 milioane de lei în 2023 la 83,1 milioane de lei în 2025, iar o cota de 18% ar aduce suplimentar la buget, potrivit calculelor prezentate, doar 4,99 milioane de lei din acest sector.

Asociatia considera ca o povara fiscala mai mare ar putea încetini investitiile necesare pentru aplicarea standardelor europene si a normelor Solvency II si, în final, ar putea pune presiune pe pretul politelor de asigurare.

Riscuri sunt invocate si pentru organizatiile de creditare nebancara (OCN). EBA spune ca acestea au posibilitati limitate de a transfera costurile suplimentare catre clienti din cauza plafoanelor legale privind DAE, în timp ce trebuie sa suporte investitii în conformare cu cerintele AML, E-KYC si protectia datelor.

În opinia Asociatiei, reducerea capacitatii OCN-urilor de a acorda împrumuturi ar putea împinge o parte dintre consumatorii vulnerabili spre creditori ilegali si împrumuturi nereglementate.

EBA cere Ministerului Finantelor sa realizeze o analiza mai ampla a impactului si sa ia în calcul nu doar veniturile directe suplimentare la buget, ci si eventualele efecte asupra investitiilor, creditarii si altor venituri fiscale.

Daca majorarea va fi totusi aplicata ca masura temporara, Asociatia propune ca legea sa prevada clar revenirea automata la cota de 12% dupa expirarea perioadei stabilite.

Numarul angajatilor din Republica Moldova cu salarii de peste 1.000 de euro pe luna a crescut de zeci de ori în ultimul deceniu. Daca în 2014 doar circa 1.900 de persoane aveau asemenea venituri, în 2026 numarul acestora ar putea depasi 140 de mii, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ionita.

Tot mai multi angajati din Republica Moldova ajung la salarii de peste 1.000 de euro lunar, iar numarul celor cu venituri de peste 2.000 de euro este, la rândul sau, în crestere.

Potrivit economistului Veacealav Ionita, în 2014 doar aproximativ 1.900 de persoane din Republica Moldova aveau salarii de peste 1.000 de euro pe luna.

În 2025, numarul acestora a ajuns la 122,6 mii, iar pentru 2026 este estimata depasirea pragului de 140 de mii de salariati.

O crestere rapida se observa si în categoria angajatilor cu salarii de peste 2.000 de euro pe luna. Daca în 2020 erau aproximativ 1.400 de persoane cu asemenea venituri, în 2025 numarul lor a urcat la 16,2 mii, iar în 2026 ar urma sa depaseasca 20 de mii.

Evolutia vine dupa o perioada lunga în care veniturile populatiei au avut nevoie de ani pentru a recupera pierderile produse în primii ani de tranzitie.

Potrivit analizei, în 1993 veniturile moldovenilor erau de aproape cinci ori mai mici decât în 1991, iar salariile reale au revenit peste nivelul din anul proclamarii independentei abia în 2008.

În prezent, situatia este semnificativ diferita. Pentru 2026, salariile reale sunt estimate la aproximativ 2,15 ori nivelul din 1991, ceea ce indica o putere de cumparare mai mare fata de începutul perioadei de independenta.

Cea mai dificila perioada pentru veniturile salariale a fost între 1992 si 1996, când acestea s-au redus în medie cu aproape 17% anual. În schimb, între 2002 si 2006 a fost înregistrata una dintre cele mai puternice perioade de recuperare, cu o crestere medie anuala de aproximativ 12,8%.

Veaceslav Ionita mai atrage atentia ca diferentele salariale dintre cele doua maluri ale Nistrului s-au accentuat. Salariul mediu de pe malul drept este în prezent de peste doua ori mai mare decât în regiunea transnistreana, iar decalajul continua sa creasca.

În pofida avansului salarial, piata muncii ramâne sub presiune. Numarul salariatilor de pe malul drept al Nistrului este estimat în 2026 la aproximativ 650 de mii de persoane, fata de circa 1,5 milioane în 1991.

Astfel, cresterea veniturilor si extinderea grupului de angajati cu salarii de peste 1.000 si 2.000 de euro contrasteaza cu reducerea puternica a numarului total de salariati înregistrata în ultimele trei decenii.

Daca folosesti sau urmaresti piata cripto, în Moldova urmeaza reguli noi. Parlamentul a votat în lectura a doua legea privind piata criptoactivelor, care stabileste conditiile de functionare pentru emitenti, furnizori de servicii si investitori, potrivit comunicatului Parlamentului.

Documentul, elaborat de Banca Nationala a Moldovei, împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de moneda electronica, tokenuri raportate la active si alte tipuri de criptoactive.

Noile reguli se vor aplica atât persoanelor fizice si juridice din Republica Moldova, cât si persoanelor sau companiilor din strainatate care emit, ofera public sau furnizeaza servicii cu criptoactive pe piata locala.

Furnizorii vor fi obligati sa ofere clientilor informatii clare, corecte si complete si sa publice costurile, comisioanele si politica de preturi. Totodata, acestia vor trebui sa prezinte informatii privind impactul criptoactivelor asupra climei si mediului.

Legea introduce si cerinte prudentiale, precum si sanctiuni pentru abuzurile de piata. În functie de gravitatea încalcarii, pot fi aplicate avertismente, suspendarea sau retragerea licentei, interdictii de activitate si amenzi. Pentru companii, sanctiunile pot ajunge pâna la 15% din cifra de afaceri.

Supravegherea pietei va fi împartita între doua institutii. Comisia Nationala a Pietei Financiare (CNPF) va reglementa si autoriza majoritatea activitatilor cu criptoactive si furnizorii de servicii din domeniu.

BNM va fi responsabila de reglementarea si supravegherea emiterii si tranzactionarii tokenurilor de moneda electronica.

Legea va intra în vigoare la sase luni dupa publicarea în Monitorul Oficial.

Cele mai bine platite oferte disponibile la 14 august au fost incluse într-un top realizat de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), în baza informatiilor declarate de angajatori.

Cel mai mare salariu din lista ajunge la 30.000 de lei pe luna si este oferit de PRO-ALEX-DENT din raionul Edinet pentru un medic stomatolog. Urmeaza Serviciul Medical al Ministerului Afacerilor Interne din Chisinau, care cauta un medic endoscopist si ofera pâna la 26.000 de lei lunar.

La Centrul de Sanatate Cahul, salariile variaza între 10.000 si 24.000 de lei, fiind disponibile posturi pentru medici de familie, pediatri, obstetricieni, psihiatri, ftiziopneumologi, biologi, asistenti medicali, dar si pentru un manager în sisteme de management al calitatii.

Spitalul Raional Cahul ofera între 13.000 si 23.000 de lei lunar pentru mai multe specializari medicale, printre care neurologie, medicina interna, urologie, oftalmologie, chirurgie, neonatologie si reanimatologie. Institutia cauta si un bioinginer.

În raionul Leova, Centrul de Sanatate Iargara cauta medic de familie, cu un salariu de pâna la 19.000 de lei. La Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie si Reabilitare din Chisinau, veniturile oferite variaza între 10.000 si 17.000 de lei, pentru medici ortopezi-protezisti si tehnicieni în domeniu.

Alte institutii medicale din Chisinau si Ocnita ofera salarii de pâna la 16.000 de lei. Printre posturile disponibile se numara cele de neurolog, pediatru, obstetrician, chirurg, geriatru si felcer-laborant.

La Spitalul Clinic de Recuperare si Îngrijiri Cronice din Chisinau, salariile sunt cuprinse între 10.000 si 14.000 de lei, iar institutia cauta cardiologi, asistenti medicali si felceri-laboranti.

ANOFM precizeaza ca ofertele se modifica permanent, iar persoanele interesate pot verifica locurile de munca disponibile si conditiile de angajare pe portalul angajat.md.

Chisinaul si regiunea Centru au fost principalele zone în care a crescut numarul autorizatiilor pentru constructii rezidentiale în prima jumatate a anului. La nivel national, piata a ramas aproape de nivelul din 2025: au fost eliberate 1.376 de autorizatii, cu 0,5% mai putine fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit datelor publicate de Biroul National de Statistica.

Din total, 1.034 de autorizatii au fost eliberate pentru cladiri rezidentiale, cu 3% mai multe decât în ianuarie–iunie 2025. Acestea au reprezentat aproximativ trei sferturi din toate autorizatiile emise în perioada analizata.

Cele mai mari cresteri pe segmentul locuintelor au fost înregistrate în regiunea Centru, unde au fost eliberate cu 31 de autorizatii mai multe, echivalentul unui avans de 8,4%, si în municipiul Chisinau, cu 23 de autorizatii în plus, sau 6,1%.

În schimb, în regiunea Sud numarul autorizatiilor pentru cladiri rezidentiale a scazut cu 27,7%, iar în Nord cu 3,1%.

Pe segmentul nerezidential, tendinta a fost inversa la nivel national. În primele sase luni au fost emise 342 de autorizatii, cu 9,8% mai putine decât în aceeasi perioada din 2025.

Chisinaul a înregistrat însa o crestere de 15,7% si în aceasta categorie, iar regiunea Nord un avans de 6,1%. Cea mai pronuntata scadere a fost consemnata în Centru, unde numarul autorizatiilor pentru cladiri nerezidentiale s-a redus cu 32,5%.

În mediul rural au fost eliberate 709 autorizatii, cu 0,1% mai multe decât anul trecut, în timp ce în localitatile urbane numarul acestora a scazut cu 1,2%, pâna la 667.