Autor: vitalie

  • ING: Moneda europeana va continua sa se deprecieze pâna la 1 dolar pe unitate

    ING: Moneda europeana va continua sa se deprecieze pâna la 1 dolar pe unitate

    ING a facut în 2014 cele mai exacte estimari la nivel mondial referitoare la cotatiile valutare, cu prognoze mai pesimiste pentru euro decât restul analistilor, iar banca olandeza nu intentioneaza sa îsi schimbe strategia, anticipând ca moneda europeana va ajunge în 2 ani la paritate cu dolarul.

    Euro a coborât joi pâna la 1,1754 dolari pe unitate, de la un maxim al anului trecut de 1,3993 dolari pe unitate, atins în luna mai, ING considerând ca moneda europeana va continua sa se deprecieze pâna la 1 dolar pe unitate, nivel nemaiîntâlnit din 2002, relateaza Mediafax cu referire la Bloomberg.

    Potrivit mediei estimarilor facute de peste 30 de analisti intervievati de Bloomberg, euro va atinge 1,15 dolari pe unitate pâna la sfârsitul lui 2016.

    ING anticipeaza ca masurile Bancii Centrale Europene pentru stimularea economiei zonei euro si evitarea deflatiei vor avea efecte negative asupra monedei europene, mai mari decât se asteapta alte banci.

    Putini investitori vor fi interesati de euro, din cauza cresterii masei monetare, în special ca Rezerva Federala va face activele în dolari mai atractive prin majorarea dobânzilor, considera analistii bancii olandeze.

    „Suntem unii dintre cei mai conservatori analisti în privinta cursului euro/dolar. Se pare ca Fed va începe sa majoreze dobânzile mai degraba mai devreme decât mai târziu, posibil la sfârsitul trimestrului al doilea, iar acest fapt va accentua divergenta politicilor monetare”, a explicat Petr Krpata, analist în domeniul pietelor valutare la ING în Londra.

    Într-una dintre cele mai exacte estimari, ING a anticipat la începutul anului trecut ca euro se va deprecia cu 13%, la 1,2 dolari pe unitate, pâna la 31 decembrie 2014, în timp ce media estimarilor analistilor intervievati de Bloomberg a fost la acel moment de 1,28 dolari pe unitate. Euro a încheiat anul trecut la 1,2098 dolari pe unitate.

    Credit Suisse anticipeaza ca euro va coborî la 1,15 dolari pe unitate pâna la sfârsitul lui 2015, iar anul viitor va ajuunge la 1,19 dolari pe unitate.

  • JPMorgan: „Cele mai mari banci europene au un risc limitat fata de Grecia”

    JPMorgan: „Cele mai mari banci europene au un risc limitat fata de Grecia”

    Cele mai mari banci europene au un risc limitat fata de Grecia, dupa ce si-au vândut subsidiarele locale si si-au redus detinerile de obligatiuni suverane elene, se arata într-un raport publicat recent de analistii Kian Abouhossein si Delphine Lee ai grupului american JPMorgan, scrie economica.net cu referire la Bloomberg.

    6 banci din Germania si Franta au acordat clientilor din Grecia credite de aproximativ 5 miliarde de euro (6 miliarde de dolari), cea mai mare expunere – de 3,5 miliarde de euro – fiind înregistrata la grupul francez Credit Agricole SA, care a acordat împrumuturi mai ales corporatiilor.

    Investitorii sunt îngrijorati ca Grecia ar putea parasi zona euro si ar putea intra în incapacitate de plata, dupa ce unii politicieni eleni au promis renuntarea la masurile de austeritate daca vor câstiga alegerile din aceasta luna.

    Fondurile pe care clientii eleni le-au luat de la cele 6 banci „sunt foarte limitate”, la 0,1-0,9% din împrumuturile totale, în timp ce detinerile de obligatiuni suverane elene sunt „irelevante”, apreciaza analistii JPMorgan.

    “Principalul risc în urma iesirii Greciei din zona euro ramâne efectul asupra statelor de periferie, în special Italia”, se arata în analiza bancii americane.

    Parlamentul grec si-a anuntat saptamâna trecuta dizolvarea si a confirmat organizarea, la 25 ianuarie, a alegerilor parlamentare anticipate în care stânga radicala SYRIZA este data favorita în sondaje.

    Liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, vrea sa puna capat politicii de austeritate impuse tarii de creditorii ei internationali (UE, BCE si FMI) în schimbul împrumuturilor de circa 240 de miliarde de euro. De asemenea, el vrea sa negocieze o noua restructurare a datoriei publice ce sufoca economia Greciei.

    În total, de la debutul crizei datoriilor suverane în 2010 si pâna în 2014, bancile grecesti au pierdut depozite în valoare de aproximativ 90 miliarde de euro sau 30% din depozitele bancare, partial din cauza iesirilor de capital cauzate de temerile privind iesirea tarii din zona euro.

    Aproximativ 17 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen dupa alegerile din iunie 2012, care au atenuat îngrijorarile potrivit carora Grecia va parasi zona euro.

  • Bancile centrale cumpara tot mai multi dolari si evita moneda unica europeana

    Bancile centrale cumpara tot mai multi dolari si evita moneda unica europeana

    Ponderea detinuta de moneda unica europeana în rezervele valutare ale bancilor centrale globale a atins în trimestrul al treilea din 2014 cel mai scazut nivel din ultimii 12 ani, arata datele publicate la finele anului de Fondul Monetar International. De altfel, managerii de rezerve valutare nu au cumparat euro în trimestrul al treilea din cauza deciziei Bancii Centrale Europene de a introduce dobânzi negative la depozite, crescând achizitiile de dolari, scrie capital.ro cu referire la Reuters.

    Conform acestor date, în trimestrul al treilea al anului trecut moneda euro reprezenta 22,6% din totalul rezervelor alocate, sau 1.400 miliarde de dolari, în scadere fata de 24,1%, sau 1.500 miliarde de dolari, în trimestrul al doilea. Este vorba despre cel mai mic procent detinut de moneda euro dupa trimestrul al treilea din 2002.

    De asemenea, datele FMI arata ca rezervele valutare ale bancilor centrale au scazut în trimestrul al treilea, pentru prima data dupa criza financiara globala, pâna la 11.800 miliarde de dolari, de la nivelul record de 12.000 miliarde de dolari atins în trimestrul al doilea din 2014.

    “Aceste date sugereaza ca nu a existat apetit pentru cumpararea de euro, dupa o corectie de 8% în trimestrul al doilea”, a declarat Sebastien Galy, analist la Societe Generale. Potrivit lui Sebastien Galy, managerii de rezerve valutare nu au cumparat euro în trimestrul al treilea din cauza deciziei Bancii Centrale Europene de a introduce dobânzi negative la depozite.

    În schimb, ponderea dolarului în rezervele valutare a crescut la 62,3%, sau 3.900 miliarde de dolari, în trimestrul al treilea, de la 60,7% în trimestrul al doilea, ceea ce înseamna ca ponderea monedei americane a atins cel mai ridicat nivel de dupa ultimul trimestru din 2011. Ponderea yenului japonez a ramas neschimbata la aproximativ 4% din total.

    De asemenea, în trimestru al treilea al anului trecut, bancile centrale din întreaga lume detineau rezerve în valoare de 117 miliarde de dolari SUA sub forma de dolari australieni, în scadere fata de 121,6 miliarde de dolari în trimestrul al doilea, precum si dolari canadieni în valoare de 118,9 miliarde de dolari SUA, în scadere fata de 125,2 miliarde dolari SUA în trimestrul al doilea.

  • (grafic) Remitentele oficiale în noiembrie au totalizat $106,4 mln, în scadere cu 21% fata de noiembrie 2013

    (grafic) Remitentele oficiale în noiembrie au totalizat $106,4 mln, în scadere cu 21% fata de noiembrie 2013

    Banca Nationala a Moldovei a publicat datele pentru luna noiembrie a anului precedent (2014) privind transferurile de mijloace banesti din strainatate catre persoane fizice prin intermediul bancilor comerciale din Republica Moldova.

    Astfel, în luna noiembrie suma transferata a constituit $106,4 mln, cu $29 mln mai putin decât în aceeasi perioada a anului precedent ($135,4 mln). Daca sa privim la datele din alti ani, observam ca în luna noiembrie a lui 2012 transferurile au totalizat $133,7 mln; în 2011 – $128 mln; 2010 – $111,5 mln; 2009 – $102,2 mln, 2008 – $112,8 mln.

    În perioada ianuarie – noiembrie a anului 2014 transferurile catre persoane fizice au totalizat $1,5 miliarde , în crestere cu 3,4% fata de aceeasi perioada din 2013 ($1,45 miliarde ).

    Datele oferite de BNM includ decontarile cu bancile din Republica Moldova, fara bancile situate din partea stânga a Nistrului.

    87% din mijloace banesti au fost transferate prin intermediul sistemelor de transfer international de bani. La moment în Republica Moldova sunt utilizate numeroase sisteme de transfer de bani: Allure, Anelik, Avers, Blizko, Inter Express, Leader, Money Gram, Privat Money, RIA Money Transfer, Unistream, Western Union, Zolotaya Korona s.a.

    Distributia valutara a transferurilor în luna noiembrie: 36,8% (euro), 32,1% (ruble rusesti) si 31,1% (dolari SUA). Fata de luna precedenta, observam cresterea ponderii transferurilor în euro (+0.5p.p.) si dolari SUA(+2.5p.p).

    Vedeti în continuare graficul cu distributia valutara a transferurilor în 2014 si evolutia sumelor transferate în comparatie cu 2013.

  • (video) Lituania a aderat la zona euro începând cu 1 ianuarie 2015

    (video) Lituania a aderat la zona euro începând cu 1 ianuarie 2015

    Euro a intrat în circulatie în Lituania începând cu ziua de ieri – 1 ianuarie 2015. Numarul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) care utilizeaza moneda unica europeana a ajuns la 19, a anuntat Banca Centrala Europeana (BCE).

    „În numele Consiliului guvernatorilor Bancii Centrale Europene, salut aceasta noua extindere a zonei euro. Lituania a adoptat masuri exceptionale într-o perioada dificila pentru a-si atinge obiectivul de a adera la moneda unica,” a declarat Mario Draghi, presedintele BCE.

    Lietuvos bankas, banca centrala nationala a Lituaniei, devine membra a Eurosistemului, sistemul bancilor centrale din zona euro, format din BCE si 19 banci centrale nationale. Lituania adera, de asemenea, la Mecanismul unic de supraveghere, care reuneste bancile mai mari sub supravegherea BCE. Trei banci lituaniene (SEB bankas, Swedbank si DNB bankas) fac obiectul supravegherii directe a BCE. Acestea au fost deja supuse evaluarii cuprinzatoare, o verificare financiara a 130 de banci din zona euro.

    Lietuvos bankas a achitat partea ramasa din contributia sa la capitalul BCE si a transferat contributia sa la activele externe de rezerva ale BCE. Integrarea institutiilor financiare monetare (IFM) lituaniene în sistemul bancar al zonei euro la data de 1 ianuarie 2015 a fost deja luata în considerare la publicarea necesarului de lichiditate al zonei euro si la stabilirea nivelului alocarii de referinta (benchmark allotment) la 30 decembrie 2014. Contrapartidele lituaniene ale Eurosistemului vor putea participa la operatiunile de piata ale BCE anuntate dupa data de 1 ianuarie 2015.

    Aderarea Lituaniei la zona euro ca cel de-al 19-lea stat membru mai înseamna si faptul ca noul sistem de rotatie a drepturilor de vot în cadrul Consiliului guvernatorilor intra în vigoare începând cu 1 ianaurie 2015.

    Litul lituanian (LTL) poate fi schimbat în euro la oricare din oficiile postale sau la filialele bancilor pâna la data de 30 iunie 2015. Schimbul banilor se va efectua gratis la cursul fix stabilit de BCE si banca centrala a Lituaniei: €1= LTL 3.45280.

    Vedeti în continuare mesajul de felicitare pentru Lituania din partea presedintelui BCE, Mario Draghi.

  • Serghei Cebotari (MAIB): Sarcinile pe care si le-a propus colectivul în 2014 au fost îndeplinite, iar pe unele pozitii chiar depasite

    Serghei Cebotari (MAIB): Sarcinile pe care si le-a propus colectivul în 2014 au fost îndeplinite, iar pe unele pozitii chiar depasite

    Cu sentiment de satisfactie profesionala întâlneste Revelionul 2015 colectivul celei mai mari institutii financiare din tara – BC Moldova Agroindbank S.A. Conform datelor preliminare, banca cu brio a facut fata sarcinilor pe care si le-a propus în 2014, mentinându-si pozitia de lider al pietei.

    Presedintele conducerii Moldova Agroindbank, Serghei Cebotari (foto), a relatat pentru „Infotag” ca rezultatele preliminare de la finele lunii decembrie denota ca sarcinile pe care si le-a propus colectivul în anul 2014 au fost îndeplinite, iar pe unele pozitii chiar depasite.

    „În privinta principalilor indici ai activitatii bancare – portofoliul de credite, volumul depozitelor persoanelor fizice, MAIB a demonstrat ca este prima banca din sistemul bancar al Moldovei, care nu are egal”, a spus bancherul.

    El a atras atentie la faptul ca banca a obtinut rezultate financiare înalte într-un an dificil, când economia a fost supusa socurilor externe, ceea ce dintr-o parte a dus la reducerea ritmurilor de crestere, iar din alta – a sporit riscurile de creditare a sectorului real.

    „În 2014 am reusit sa crestem portofoliul de credite, care a atins 11 mlrd. de lei, sa majoram activele aproape de 16 mlrd. de lei, sa obtinem un venit de circa 350 mil. de lei”, a spus Cebotari.

    Vorbind despre planurile pentru 2015 bancherul a remarcat ca alegerile locale lasa o amprenta pe activitatea agentilor economici deserviti de banci.

    „Cel mai important în 2015 as spune ca este stabilitatea, necesara noua tuturor pentru realizarea practica a Acordului de Asociere RM-UE. Acest document prevede modificari reale în dezvoltarea economiei, care cer mediului de afaceri aplicarea înaltelor standarde europene. Implementarea acestora va duce la finantare suplimentara, cu care vor contribui atât investitorii autohtoni, cât si straini. Acest proces va permite diversificarea pietelor de desfacere a produselor moldovenesti, ceea ce va reduce riscurile creditorilor”, a subliniat bancherul.

    Vorbind despre dezvoltarea sistemului bancar, top-managerul celei mai mari banci din tara a mentionat riscurile cu care bancile pasesc în anul 2015.

    „Trebuie sa constientizam ca deschidem usa Noului An într-o situatie neobisnuita pentru sistem, care, tin sa mentionez, nu a mai existat în tara. În trei institutii financiare regulatorul a introdus administrare speciala, ceea ce influenteaza într-o oarecare masura activitatea celorlalte banci si chiar subîntelege actiuni neobisnuite”, a spus Serghei Cebotari.

  • Echipa bancamea.md va felicita cu prilejul Sarbatorilor magice de iarna!

    Echipa bancamea.md va felicita cu prilejul Sarbatorilor magice de iarna!

    Echipa bancamea.md va felicita cu prilejul Sarbatorilor magice de iarna!

    Va dorim ca noul an 2015 sa va aduca:

    – cât mai multe clipe frumoase petrecute alaturi de cei dragi;

    – realizari deosebite pe plan profesional;

    – pace si liniste în casele Dvs.;

    – venituri pe care le asteptati/visati.

    Va multumim ca ati fost alaturi de noi în acest an 2014. Nu a fost un an deloc usor, dar împreuna si datorita Dvs. am crescut si noi ca proiect. Ne mândrim ca ne-ati vizitat în acest an de peste 500.000 ori!

    2015 – va fi cu siguranta un an mai bogat, mai fericit si plin de realizari frumoase!

    La Multi Ani!

    Echipa bancamea.md

  • (grafic) Rata de baza si mecanismul de influentare a preturilor

    (grafic) Rata de baza si mecanismul de influentare a preturilor

    Banca Nationala a Moldovei a decis în luna decembrie curent sa majoreze rata de baza în doua trepte, aceasta rata mentinându-se anterior neschimbata din luna aprilie a anului 2013. Astfel, prin deciziile Consiliului de Administratie al BNM din 11 si 29 decembrie 2014, rata de baza s-a majorat de la 3,5% la 4,5% si respectiv de la 4,5% la 6,5%. BNM sustine ca aceasta decizie vizeaza ancorarea anticipatiilor inflationiste si mentinerea ratei inflatiei în proximitatea tintei de 5% pe termen mediu, cu o posibila deviere de ±1,5 puncte procentuale. Ce este totusi rata de baza si care este mecanismul prin care aceasta influenteaza preturile?

    Rata de baza este un instrument de politica monetara prin care Banca Nationala încearca sa regleze masa monetara, volumul creditelor acordate de sistemul bancar si ratele de dobânda aplicate de catre banci.

    În baza datelor publicate de BNM, se atesta ca pe parcursul perioadei 2008-2012 rata de baza a înregistrat atât tendinte de crestere, cât si de scadere. Aceasta desemneaza faptul ca în special în aceasta perioada economia nationala a fost una instabila, BNM fiind „condamnata” sa ia mereu decizii de politica monetara, fie adaptative, fie determinate de anumite asteptari inflationiste, socuri externe sau prognoze de alta natura.

    Astfel, în anul 2008, rata de baza a crescut în doua trepte, de la 16% la 18,5%, apoi s-a redus treptat pâna la 14%. Specific anului 2009 este o continua descrestere a ratei de baza de la 14% în debutul anului la 5% în decembrie 2009. Aceasta relaxare a politicii monetare a avut loc pe fundalul crizei financiare si presiunilor dezinflationiste, perioada în care se dorea cresterea apetitului pentru consum si investitii în vederea stimularii economiei.

    Pe parcursul perioadei 2010-2011, rata de baza a crescut încontinuu, pâna la 10% (pentru septembrie-noiembrie 2011), pentru ca ulterior sa scada gradual, în conditiile asteptarilor dezinflationiste ale BNM, precum si prognozelor de criza. În 2013, rata de baza s-a redus o singura data, de la 4,5% la 3,5%.

    Banca Nationala a decis în luna decembrie curent sa majoreze rata de baza în doua trepte – la 4,5% si ulterior la 6,5%. Aceste decizii au fost luate în contextul evolutiei ratei inflatiei peste prognoza publicata în cel de-al patrulea raport asupra inflatiei din acest an, presiunile proinflationiste venind din partea preturilor reglementate si deprecierii monedei nationale.

    Mecanismul prin care rata de baza aplicata de o banca nationala are impact asupra inflatiei are loc prin bancile comerciale si dobânzile pe care acestea le aplica. Astfel, o micsorare a ratei de baza de catre Banca Nationala are drept efect, imediat sau cu o anumita întârziere, asupra dobânzilor aplicate pentru creditele acordate de catre banci. Totodata, o crestere a volumului de credite poate crea presiuni inflationiste. Cresterea preturilor poate determina bancile sa creasca dobânzile si astfel, poate avea un loc un cerc vicios. Astfel, este necesar de diferentiat rezultatele pe termen lung de cele pe termen scurt ale politicii monetare, dar si modul cum se jongleaza cu rata de baza si alte instrumente de politica monetara, cum ar fi rata rezervelor minime obligatorii.

    Luând în consideratie ca sistemul bancar al Republicii Moldova este unul destul de lichid, deciziile de politica monetara ale Bancii Nationale au un efect întârziat. În atare conditii, BNM are un calendar dupa care efectueaza operatiuni de sterilizare în vederea gestionarii surplusului de lichiditate din sistem.

    Deciziile de politica monetara ale bancile centrale din statele straine pot fi resimtite de economia nationala în principal prin intermediul canalului comercial. Daca rata de baza va avea drept impact reducerea preturilor în tara straina, atunci importurile de produse din aceasta tara vor fi mai ieftine, ceea ce va determina o scadere a competitivitatii produselor autohtone. Un alt canal este cel al remiterilor de bani, acestea putând sa fluctueze în functie de nivelul preturilor si respectiv în functie de puterea de cumparare si economisire a emigrantilor.

    Autor: Daniela Dermengi

  • Banca Nationala a Moldovei a instituit administrare speciala la Unibank

    Banca Nationala a Moldovei a instituit administrare speciala la Unibank

    Banca Nationala a Moldovei a instituit regimul de administrare speciala asupra Unibank începând cu astazi 30 decembrie 2014, ora 11.30, anunta un comunicat al BNM.

    Regimul de administrare speciala este instituit pentru o perioada de 9 luni. Administrator special a fost numit angajatul BNM, Ruslan Grate.

    Motivul specificat de BNM este faptul ca au fost afectati si nu corespund cerintelor BNM anumiti indicatori prudentiali. Aceasta s-ar fi întâmplat în urma unor tranzactii în proportii deosebit de mari între Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank, fapt anuntat anterior de BNM.

    Banca Nationala a Moldovei a initiat verificarile de rigoare, dupa care va sesiza organele de drept pentru a investiga anumite tranzactii suspecte la Unibank.

    Regulatorul de asemenea a introdus unele restrictii în activitatea bancii: acordarea sau prelungirea creditelor, plasarea si prelungirea plasamentelor interbancare, înstrainarea, gajarea creantelor, mijloacelor fixe si circulante, valorilor mobiliare, precum si a altor active ale bancii, fara acordul în scris al Bancii Nationale a Moldovei s.a.

    În perioada ce urmeaza conform prescrierii de catre BNM, Unibank va reduce ratele dobânzii la depozitele persoanle noi si cele reînnoite, nu va majora salariile administratorilor si a angajatilor bancii, va înceta platile catre membrii consiliului si actionarilor bancii s.a.

  • Viscolul nu l-a împiedicat sa vina de la Edinet pentru a-si ridica premiul mare al campaniei MAIB si MasterCard

    Viscolul nu l-a împiedicat sa vina de la Edinet pentru a-si ridica premiul mare al campaniei MAIB si MasterCard

    În pofida ninsorii abundente si a viscolului, un locuitor al raionului Edinet a facut luni dimineata un drum lung pîna la sediul central al BC „Moldova Agroindbank” de la Chisinau. Scopul i-a fost de a-si ridica premiul foarte generos oferit în cadrul campaniei promotionale organizate de MAIB în parteneriat cu MasterCard World Wide.

    Igor Bobutac din raionul Edinet a devenit câstigatorul premiului mare în valoare de 20.000 lei al campaniei promotionale „Fara contact, dar foarte prietenos. Achita dintr-o atingere!”. Barbatul a fost selectat prin tragere la sorti din numarul total de participanti la promotie care au efectuat tranzactii de achitare cu cardul MasterCard PayPass de la MAIB, în perioada 9 septembrie – 12 decembrie 2014.

    „Utilizez frecvent serviciile bancii Dumneavoastra, iar mai recent mi-am perfectat si cardul fara contact MasterCard de la Moldova Agroindbank, pe care îl folosesc la achitarea cumparaturilor – este foarte comod. Multumesc pentru aceasta oportunitate si pentru premiul acordat – ard de nerabdare sa ajung acasa si sa le povestesc cumetrilor si prietenilor!”, si-a împartasit bucuria Igor Bobutac.

    La rândul sau, Oleg Paingu, Vicepresedinte al Comitetului de Conducere al BC „Moldova Agroindbank” SA, l-a îndemnat pe câstigatorul premiului mare sa nu se opreasca aici si sa profite de alte oferte atractive ale MAIB si partenerilor sai.

    „Va felicit cu ocazia obtinerii premiului, sunt sigur ca este unul binevenit în contextul sarbatorilor de iarna. Moldova Agroindank va doreste cu acest prilej bunastare în familie, sanatate si la multi ani!”, a spus Oleg Paingu.

    Alti 50 de detinatori ai cardurilor Debit MasterCard PayPass emise de Moldova Agroindbank au câstigat premii a cîte 500 de lei, în cadrul promotiei MAIB si MasterCard „Fata contact, dar foarte prietenos. Achita dintr-o atingere!”.

    Promotia s-a încheiat, însa clientii Moldova Agroindbank – detinatorii cardurilor contactless MasterCard PayPass pot participa la o alta campanie care se desfasoara în prezent – „Achita cu PayPass si primeste cashback 10%!”. Actiunea va dura pîna pe 31 ianuarie 2015, pîna atunci toti detinatorii cardurilor Debit MasterCard PayPass emise de Moldova Agroindbank primesc înapoi în conturile sale de card 10% din valoarea tranzactiilor efectuate prin metoda „contactless” (fara contact) la POS-terminalele dotate cu tehnologia respectiva. Zilnic, unui detinator de card MasterCard PayPass îi pot fi restituiti maximum 100 de lei.