Autor: vitalie

Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a criticat recent un plan al guvernelor din zona euro privind închiderea bancilor aflate în dificultate, considerând ca actualele propuneri ar putea fi prea complicate pentru a functiona corect.

„Sunt îngrijorat ca procesul decizional al putea deveni prea complicat, iar aranjamentele de finantare sa nu fie adecvate. Nu ar trebui sa cream un Mecanism Unic de Decizie care sa fie unic numai cu numele”, a spus Draghi în timpul unei audieri în Parlamentul European, la Bruxelles, relateaza Mediafax cu referire la Bloomberg.

Ministrii de Finante din zona euro se întrunesc în aceasta saptamâna la Bruxelles pentru a încerca sa ajunga la un acord în ultimul moment, înaintea unui summit din 19-20 decembrie, în privinta înfiintarii unui mecanism de închidere a bancilor cu probleme, pentru a preveni alte crize financiare.

Germania a condus opozitia fata de finantarea în comun a costurilor de închidere a bancilor, insistând în schimb pentru o retea de fonduri nationale care sa lase fiecare tara sa fie responsabila de propriile institutii financiare.

„Va cer dumneavoastra si Consiliului sa înfiintati un Mecanism Unic de Decizie solid, pentru care sunt esentiale trei elemente, un sistem unic, o autoritate unica si un fond unic”, a spus Draghi.

Potrivit unui plan care a circulat între reprezentantii statelor la Bruxelles, care difera de o propunere initiala a Comisiei, majoritatea prerogativelor acestui mecanism ar reveni unui board format din guvernele nationale si personal executiv.

Mecanismul Unic de Decizie (SRM) ar urma sa functioneze în baza legislatiei actuale a UE.

Leul românesc este unitatea monetara a României. Un leu este subdivizat în 100 de bani. La moment sunt disponibile bancnote cu valorile 1, 5, 10, 50, 100, 200 si 500 lei si monede cu valorile de 1, 5, 10 si 50 de bani. Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlata, deci banca centrala are dreptul sa intervina periodic pentru a-si atinge cursul de schimb pe care si l-a propus.

Istoria leului românesc

Aparitia primului leu românesc dateaza înca din anul 1867. Pe parcursul a 146 de ani leul românesc a circulat pe teritoriul României, însa acesta a circulat si pe teritoriul Basarabiei din anul 1918 pâna în 1939. Denumirea leului moldovenesc provine de la leul românesc.

Sistemul monetar românesc a fost creat în perioada 22 aprilie – 4 mai 1867. Primele monede de 1, 2, 5 si 10 bani au fost batute la Birmingham în Anglia. În anul 1868 a fost emisa prima moneda de aur cu o valoare de 20 lei. Din 1870 monedele au fost emise de catre Monetaria Statului Român odata cu înfiintarea acesteia. Începând cu anul 1870 au fost emise si monede din argint cu nominalele de 50 de bani, 1 leu si 2 lei. Banca Nationala a României este înfiintata 10 ani mai târziu – pe 1 aprilie 1880. De atunci Banca Nationala a României are dreptul de a emite în exclusivitate bancnotele si monedele leilor românesti. La sfârsitul secolului al 19-lea leul românesc nu era unica moneda care circula pe teritoriul României. Pe lânga leu erau folositi si francii francezi, lira de aur turceasca, imperialii rusi si suveranii englezi.

Dupa primul razboi mondial leul românesc a intrat într-o perioada de declin si ajunge una dintre cele mai slabe monede de pe continentul european. În perioada interbelica si în timpul celui de-al doilea razboi mondial leul si-a continuat deprecierea. În 1944 odata cu intrarea armatei rosii pe teritoriul României au fost emise pe piata ”leii de ocupatie ruseasca”. Aceasta a adus la un declin mai masiv al monedei nationale.

Obligarea României al unor plati uriase pentru despagubiri de razboi duce la deprecierea la rate astronomice al leului în 1946-1947. Atunci au fost emise monede de 100.000 lei si bancnota de 5.000.000 lei. În acea perioada leul a înregistrat cel mai mare nominal din istoria României. În perioada de inflatie accelerata toti românii erau “milionari”. Odata cu stabilizarea monetara din 15 august 1947 cetatenii puteau schimba 20.000 lei vechi pentru 1 leu nou, însa doar cu o suma limitata de 5.000.000 lei. Datorita limitei extraordinar de mici în cazul schimbului leilor vechi pentru cei noi pe strazi erau aruncate sute de saci cu bani. Negustorii si taranii au fost ruinati, iar cetatenii detineau zeci, sute sau chiar miliarde de lei.

Sursa foto: transylvanian-numismatics.com

În anul 1966 BNR a emis o serie noua de monede si bancnote care au fost utilizate pâna la Revolutia din decembrie 1989. În timpul regimului comunist s-a renuntat la standardul la aur. Dupa aceasta decizie, leul si-a pierdut paritatea cu monedele straine si rata de schimb a fost stabilita de conducere prin masuri legislative. În acea perioada nu se putea gasi nici o alta valuta, iar vânzarea altei valute era o fapta penala care putea fi pedepsita cu pâna la 10 ani de închisoare. Comertul extern era considerat parte al altui circuit economic decât cel intern si i se acorda o importanta sporita.

În perioada de dupa Revolutia din 1989 din cauza inflatiei galopante, BNR a emis aproape un an monede si bancnote noi. Pe bancnotele noi din 1989 erau afisate portretele unor personalitati de cultura precum Mihai Eminescu, Constantin Brâncusi si Alexandru Ioan Cuza. Dupa 1990 moneda româneasca a cunoscut o inflatie galopanta ce a fost treptat redusa dupa 1998.

În anul 1999 au fost introduse pe piata bancnotele din plastic (polimer), începând cu cea de 2.000 lei ce a fost lansata cu ocazia eclipsei de soare din acelasi an. În anii 2000-2003 au fost emise celelalte bancnote din plastic 10.000, 50.000, 100.000, 500.000 si de 1.000.000 lei. Bancnota de 1.000.000 de lei a intrat în cartea recordurilor drept bancnota de plastic cu cea mai mare valoarea nominala din lume.

În 2005 redresarea economica si întreruperea inflatiei fac posibila denominarea leului cu patru zerouri, adica 10.000 de lei au devenit 1 leu nou. Leii vechi au circulat pâna în la sfârsitul anului 2006. Codul ISO 4127 a fost schimbat pentru leul nou de RON, fata de cel vechi de ROL.

Alte tari în care circula bancnote din polimer sunt Australia, Banglades, Brazilia, Brunei, Canada, Chile, Guatemala, Nepal, Noua Zeelanda, Nicaragua, Papua Noua Guinee, România, Samoa, Insulele Solomon, Taiwan si Tailanda. România este unica tara din Europa cu bani din polimer. Primele bancnote pe suport de plastic din România au fost emise în anul 2000. Marea Britanie doreste sa înlocuiasca bancnotele de hârtie cu cele din plastic începând din 2015.

Avantajul acestor bancnote este faptul ca bancnotele sunt mult mai rezistente la rupere si la sifonare decât cele de hârtie. Bancnotele din plastic sunt mai usor utilizate de catre bancomate sau alte dispozitive ce primesc numerar. Desi fabricarea bancnotelor din plastic este mai scumpa, acestea sunt de 6 ori mai rezistente fata de cele de hârtie.

Leul românesc în Republica Moldova

Conform cursurilor valutare de referinta al MDL fata de RON, cursul valutar pentru aceasta moneda a fost destul de stabil, cu exceptia sfârsitul anului 2007 si începutul anului 2008 unde leul românesc s-a devalorizat puternic. Economia României este strâns legata de cea al UE, de aceea se observa o similare între cursurile de referinta dintre MDL/RON si MDL/ EUR.

Vedeti în continuare graficul cu evolutia cursului de referinta al leului moldovenesc fata de cel românesc.

Rulajul pietei valutare în numerar al leului românesc în luna octombrie al anului curent a fost de doar 0.7% cu o valoare totala de 3.100.000 dolari SUA. Ponderea leului românesc este mica atât la capitolul cumparari (0.5%), cât si la vânzari (1.7%), având un volum de 1.6 mil USD si respectiv 1.5 mil. USD. Volumul operatiunilor valutare în numerar al leilor românesti a descrescut cel mai putin comparativ cu celelalte monede însa totusi descresterea este suficient de importanta având o rata de -3.1%. Cele mai mari ponderi ale tranzactiilor totale au fost înregistrate pentru moneda unica europeana (44.9%), de 33.8% pentru dolari SUA si de 19.9% pentru ruble rusesti.

Utilizarea nesemnificativa al leului românesc pe teritoriul Republicii Moldova se datoreaza fluxului mare de bani ce vine din strainatate în alte valute decât RON si datorita lipsei utilizarii pe termen lung al acestei monede. Majoritatea cetatenilor moldoveni care îsi schimba banii în lei românesti fie vor pleca în viitorul apropiat în România în vacanta sau în scop de servici, fie destineaza acesti bani studentilor ce învata în România. Rulajul pietei valutare în numerar cuprinde totalitatea tranzactiilor de cumparare si vânzare a valutei straine contra moneda nationala, efectuate de unitatile de schimb valutar, la serviciile carora apeleaza de cele mai multe ori populatia.

Leul românesc nu se bucura de o popularitate înalta nici pe piata valutara fara numerar din Republica Moldova. Astfel, în luna octombrie al anului curent acestuia îi revine doar 0.09% din piata cu un rulaj echivalent în USD de 1.583.641. Utilizarea scazuta al monedei se explica prin faptul ca majoritatea investitiilor din România sunt efectuate în EUR si prin numarul redus de cetateni moldoveni ce lucreaza în România. Rata medie de schimb pentru un RON echivala cu 4.0179 lei.

Viitorul leului românesc 

Leul românesc cu cei 146 de ani de istorie ar putea sa mai înceteze sa existe în urmatorii ani. Leul urmeaza sa fie abandonat în viitorul apropiat în favoarea monedei unice europene. Tinta initiala a României de a adera la Zona Euro este anul 2015. Premierul Victor Ponta a declarat ca ar dori ca România sa adopte moneda euro la 100 de ani de la România Mare, adica în 2020.

Unii specialisti se uita sceptic la aderarea la euro si considera ca leul românesc nu a fost doar un instrument politic, dar si un simbol al identitatii nationale si al dorintei de libertate politica si economica. Altii din contra considera ca România va avea de câstigat cu adoptarea monedei unice. Totusi aderarea la zona este o decizie politica si stabilirea acesteia va fi luata de catre autoritati.

Autor: Liviu Gutuleac

Sursa foto: imforeveryoung.info

Avertisment fara precedent al agentiei de rating Fitch pentru Ungaria. Într-un raport publicat saptamâna trecuta, Fitch Ratings a avertizat ca în functie de modul în care va evolua climatul economic local, bancile austriece ar putea, pentru prima data, sa ia în calcul o iesire completa din Ungaria, scrie capital.ro cu referire la portfolio.hu.

Agentia de evaluare financiara Fitch Ratings a confirmat ratingul „BB plus” cu perspectiva stabila pentru datoria pe termen lung în valuta a Ungariei, ceea ce înseamna ca aceasta ramâne în continuare în categoria tarilor nerecomandate investitiilor, informeaza MTI.

Fitch Ratings a subliniat ca motivele principale care au stat la baza deciziei sale sunt lipsa de predictibilitate a politicilor economice si potentialul scazut de crestere economica.

În opinia Fitch, principalii factorii care ar putea conduce la o actiune pozitiva de rating sunt continuarea consolidarii fiscale, reducerea dezechilibrelor externe si masuri pentru întarirea mediului de afaceri inclusiv o mai mare stabilitate a politicilor economice, care ar putea conduce la o îmbunatatire a prognozelor de crestere. În sens invers, o actiune negativa de rating ar putea fi declansata de un derapaj fiscal care sa puna în pericol sustenabilitatea datoriei, decizii politice care sa exacerbeze riscurile macro-financiare precum si o modificare a sentimentului investitorilor care ar conduce la pierderea accesului pe pietele financiare.

Toate cele trei mari agenti de rating (Moody’s Investors Service, Standard and Poor’s si Fitch Ratings) atribuie Ungariei o nota din categoria junk, cea mai slaba fiind nota ‘BB’, doua trepte sub nivelul investment grade, acordata de S&P.

Aceste bancomate arata exact ca si cele obisnuite, dar un singur detaliu le deosebeste – posibilitatea de a insera casti în ATM, fapt ce spune ca acest bancomat “vorbeste”, scrie thisismoney.com.

Lloyds este printre ultimele banci din Marea Britanie care îsi adapteaza bancomatele pentru a ajuta clientii ce au probleme cu vederea, ajutându-i prin instructiuni verbale. Banca adapteaza 1.300 din cele 6.300 bancomate din întreaga tara.

Ca si la celelalte bancomate “ce vorbesc”, clientul are nevoie de propriile casti. Dupa ce le conecteaza, o voce înregistrata explica amplasarea tastaturii, dupa care cere introducerea  cardului si a PIN-ului.

Principala diferenta este faptul ca clientii vor apasa tasta 1 daca au nevoie de 10 lire, tasta 2 – pentru 20 de lire, 3 pentru 30 s.a.m.d. în loc sa utilizeze functia clasica de introducere a sumei ce urmeaza a fi extrasa.

Dan Pescod, managerul campaniei de la Institutul Regal pentru oameni nevazatori, este încântat ca bancile ajuta acesti oameni dezavantajati. Dlui spune:

“Noi am batut la usile bancilor ani întregi pentru aceste modificari. În urma crizei bancare, bancile au capatat o reputatie mai putin buna, si odata cu închiderea filialelor, persoanele cu dizabilitati de vedere întâmpina dificultati pentru a beneficia de servicii bancare. În ultima instanta, adaptarea ATM-urilor e un lucru pozitiv.”

Vedeti în continuare imagini video ce ilustreaza cum persoanele nevazatoare din SUA extrag bani de la bancomat.

Visa si MasterCard au obtinut aprobarea unui tribunal federal din Brooklyn pentru un acord de 5,7 miliarde de dolari cu retailerii americani pentru închiderea unui litigiu (deschis înca din 2004) în care cele 2 companii erau acuzate de comisioane incorecte aplicate platilor prin cardurile de credit, relateaza nocash.info.ro cu referire la Bloomberg.

Întelegerea este considerata a fi cel mai mare acord antitrust convenit vreodata în Statele Unite.

Chiar daca schemele de plata saluta aceasta întelegere, pe care o considera rezonabila pentru partile implicate, sunt înca mari comercianti nemultumiti de rezultatul negocierilor. Astfel, la putin timp dupa ce decizia judecatorului Gleeson a fost facuta public, retailerii si asociatiile de comert care s-au opus acestei întelegeri, incluzând aici Wall Mart si Amazon.com, au început procedurile pentru a ataca în apel aceasta decizie.

Piata bursiera a reactionat pozitiv la acest acord, actiunile schemelor de plata crescând la ultima sedinta bursiera de ieri cu 1,9% pentru Visa (care a atins un nou record de 207,36 dolari americani per actiune) si cu 0,7% pentru MasterCard (pâna la 787,97 dolari americani).

Dincolo de cifra acordului, fara precedent în istoria proceselor antitrust din SUA, decizia aduce în atentie o premiera, însotita de o îngrijorare pentru interesele pe termen lung ale schemelor de plata care si-ar putea vedea diminuate încasarile.

“Pentru prima oara, comerciantii vor putea sa dezvaluie clientilor comisioanele bancare ascunse, sa îi educe în aceasta privinta si sa se foloseasca de informatii pentru influentarea alegerii formelor de plata”, potrivit judecatorului John Gleeson.

Banca Centrala a Braziliei a anuntat despre lansarea unui set de monede comemorative dedicat Campionatului Mondial de fotbal 2014, competitie ce va fi organizata în aceasta tara, scrie sports.yahoo.com.

Setul va fi lansat în data de 24 ianuarie 2014 si va fi constituit dintr-o moneda de aur, 2 de argint si 6 din aliajul cupru-nichel.

Moneda de aur va cântari 4,4 grame, va avea valoarea nominala de 10 reali ($4) si va fi vânduta la un pret de 1.180 reali ($500).

Pe moneda va fi ilustrat trofeul campionatului mondial (vezi foto).

Tirajul: 5.000 exemplare.

Monedele de argint vor avea o valoare nominala de 5 reali ($2) si vor cântari 27 de grame. Una din acestea va ilustra mascota Campionatului Mondial, Fuleco, iar cealalalta – 12 orase-gazda ale turneului. Acestea vor fi vândute cu 190 de reali bucata ($81).

Tirajul: 20.000 exemplare de fiecare moneda.

Monedele de cupru-nichel, fiecare cu o valoare nominala de 2 reali ($0,86) si o greutate de 10 grame, vor fi vândute cu 30 de reali (13$). Acestea reprezinta diferite momente dintr-un meci de fotbal – pasa, gol, dribling etc.

Tirajul: 20.000 exemplare de fiecare moneda.

Sursa foto: copa2014.gov.br

Autoritatea de control a activitatii institutiilor financiare din Marea Britanie a amendat Lloyds Banking Group cu 28 milioane de lire sterline ($46 milioane). Cauza unei asemenea amenzi a este motivarea managerilor pentru vânzarea de produse/servicii bancare de care clientii nu au nevoie, scrie RBK cu referire la Reuters.

Valoarea amenzii este una record pentru asmenea tip de încalcari în Marea Britanie. Amenda a fost majorata cu 10% deoarece banca a fost avertizata anterior despre neregulile depistate.

“Schema de motivare a angajatilor bancii a dus la serioase riscuri: managerii erau “presati” – sa-si atinga scopurile si sa primeasca bonusul, pentru a evita o posibila pierdere a jobului. În aceasta schema cel mai important nu era clientul si ceea ce de fapt are nevoie acesta”, se mentioneaza în comunicatul regulatorului.

Autoritatile britanice au depistat ca în perioada ianaurie 2010 – martie 2012 au fost vândute 1 milion de produse bancare catre 700.000 de clienti, costul carora a constituit aproximativ 2 miliarde de lire sterline.

Bancile slovene vor avea nevoie de capitaluri suplimentare în valoare de 4,8 miliarde de euro pentru a-si reface bilanturile, a anuntat joi Banca centrala a Sloveniei, o suma pe care tara o poate strânge singura fara a fi nevoie sa ceara ajutorul celorlalte state din zona euro, scrie capital.ro cu referire la Reuters.

Bancile slovene, detinute în principal de stat, au în prezent credite neperformante în valoare de aproximativ 7,9 miliarde de euro, echivalentul a 20% din PIB, iar pietele financiare speculeaza de mai multe luni ca Slovenia va fi urmatoarea tara din zona euro care va solicita un program de asistenta.

Potrivit guvernatorului Bancii centrale a Sloveniei, Bostjan Jazbec, cele mai mari 3 banci slovene au nevoie de o recapitalizare de 3,12 miliarde de euro. Potrivit documentelor guvernamentale, cele 3 banci ar urma sa primeasca 2,1 miliarde de euro sub forma de bani gheata, vor strânge alte 441 milioane de euro din impunerea de pierderi detinatorilor de obligatiuni si vor obtine alte 905 milioane de euro sub forma de bonduri garantate de Guvern.

De asemenea, alte 5 banci slovene mai mici trebuie si ele sa strânga 1,6 miliarde de euro din partea capitalului privat pâna în luna iunie 2014. Potrivit datelor Bancii centrale, Raiffeisen Slovenia va avea nevoie de o majorare de capital de 113 milioane de euro, Hypo Alpe-Adria Bank are nevoie de o recapitalizare de 221 milioane de euro în timp ce UniCredit Slovenia are nevoie de doar 14 milioane de euro.

Guvernul de la Ljubljana a cerut deja aprobarea Parlamentului pentru a recapitaliza bancile cu pâna la 4,7 miliarde de euro. Guvernul sloven intentioneaza sa creeze o structura de tip „banca de rebuturi” care sa regrupeze credite neperformante în valoare de pâna la 4 miliarde de euro si ar facilita vânzarea bancilor sanatoase. Însa Slovenia are nevoie de aprobarea UE pentru a putea începe sa transfere creditele neperformante. Se estimeaza ca recapitalizarea sectorului bancar va duce datoria guvernamentala a Sloveniei la 75,6% din PIB.

Chiar daca Slovenia a evitat pentru moment situatia în care sa ceara ajutorul partenerilor din zona euro, economistii sustin ca fosta republica iugoslava va trebui sa scoata la vânzare companiile detinute în continuare stat, printre care se numara banci, companii de telecomunicatii si supermarketuri.