Bancamea

Autor: vitalie

  • Bancile din Grecia trebuie sa faca schimbari majore pentru a supravietui în urmatorii ani

    Bancile din Grecia trebuie sa faca schimbari majore pentru a supravietui în urmatorii ani

    Sectorul bancar din Grecia trebuie sa faca schimbari majore pentru a supravietui în urmatorii ani, din cauza mediului economic dificil cauzat de cei sase ani de recesiune, scrie economica.net cu referire la o analiza publicata de site-ul ekathimerini.com.

    Finalizarea procesului de recapitalizare a principalelor 4 banci din Grecia este o decizie în directia potrivita dar nu va drumul la credite catre economie si nu va rezolva principalele dificultati cu care se vor confrunta bancile elene în urmatorii ani – stagnarea sau încetinirea cresterii afacerilor.

    Recapitalizarea si restructurarea sectorului bancar elen – chiar daca nu va exista necesitatea majorarii capitalului în urma testelor de stres ce vor fi derulate în urmatoarele luni – ar putea atenua conditiile de acordare a creditelor catre economie dar nu se va ajunge la o normalizare.

    În plus fata de constrângerile legate de capital si lichiditati în perioada urmatoare, bancile vor trebui sa faca fata unei probleme mai mari: stagnarea sau încetinirea cresterii afacerilor, din cauza perspectivelor de crestere slaba a economiei Greciei.

    Din cauza incertitudinilor privind creditarea, bancile nu pot conta pe veniturile din taxe si dobânzi pentru a obtine profit si ar putea fi nevoite sa genereze capital în interiorul bancii, pentru a multumi actionarii. ca urmare, o crestere inadecvata a afacerilor va reprezenta o provocare majora pentru banci si conducerea lor. Recapitalizarea reprezinta o evolutie pozitiva dar nu va putea atenua conditiile de acordare a creditelor catre economie.

    Primele 4 banci din Grecia, National Bank of Greece, Alpha Bank, Eurobank si Piraeus Bank, aveau nevoie de 27,5 miliarde de euro pentru majorarea capitalului. Însa, pentru a nu trece sub controlul statului, cele 4 banci trebuie sa obtina de la investitorii privati cel putin 10% din recapitalizarea totala. National Bank of Greece, Alpha Bank au anuntat ca au reusit sa evite nationalizarea dupa ce a reusit sa atraga capitalul necesar din partea investitorilor privati iar Piraeus Bank ar urma sa faca un anunt asemanator. Eurobank a optat pentru o recapitalizare totala din partea Fondului de Stabilitate Financiara al Greciei (HFSF), ceea ce echivaleaza practic cu nationalizarea sa.

    Banca Centrala a Greciei a reanalizat necesitatile de capital ale celor patru institutii de creditare si a apreciat ca acestea sunt adecvate. National Bank of Greece are nevoie de 9,75 miliarde de euro, Alpha Bank de 4,5 miliarde de euro, Eurobank de 5,8 miliarde de euro si Piraeus Bank de 7,3 miliarde de euro.

    Capitalul bancilor grecesti s-a diminuat dupa pierderile uriase înregistrate în urma programului de restructurare a datoriilor Greciei si a cresterii creditelor neperformante ca urmare a recesiunii prelungite. Grecia si creditorii sai internationali au stabilit ca 50 de miliarde de euro din programul de sprijin în valoare de 130 miliarde de euro sa fie destinat pentru consolidarea bancilor viabile, prin intermediul Fondului de Stabilitate Financiara al Greciei (HSFS).

    Economia Greciei s-a contractat cu 5,6% în primul trimestru din 2013, a anuntat în 7 iunie Oficiul central de statistica din Grecia (ELSTAT), fata de un declin de 5,3% estimat în mai.

    Produsul Intern Brut al Greciei este în declin din trimestrul trei din 2008. Desi Grecia a beneficiat în ultimele luni de cresterea optimismului privind viitorul tarii, dupa ce temerile privind iesirea din zona euro s-au atenuat, economia arata putine semne de redresare, iar rata somajului a ajuns în martie la nivelul record de 26,8%.

    Recesiunea din Grecia se va încheia probabil anul viitor, dar rata somajului va ramâne peste 20% pentru înca trei ani, se arata în raportul Comisiei Europene publicat în 17 mai.

    În pofida a doua programe de sprijin care au implicat Uniunea Europeana, Banca Centrala Europeana, Fondul Monetar International, precum si creditorii privati, Grecia se confrunta în 2013 cu al saselea an de recesiune. Totusi, Comisia Europeana se asteapta ca Produsul Intern Brut al Greciei sa înregistreze o crestere de 0,6% anul viitor dar redresarea va depinde de accelerarea reformelor pe piata serviciilor si în domeniul productiei.

  • În cadrul programului MoREEFF au fost creditate 190 de proiecte în valoare de 405 mii euro

    În cadrul programului MoREEFF au fost creditate 190 de proiecte în valoare de 405 mii euro

    În perioada octombrie 2012 – prezent, în cadrul programului MoREEFF au fost realizate 190 de proiecte în suma totala de 405.700 euro, scrie infomarket.md. Aceste date au fost prezentate de managerul programului MoREEFF, Toma Georgiev, în cadrul unei conferinte de presa. Oficialul a spus ca constituenta de grant a atins aproximativ 78 mii euro.

    Totodata, de o cerere mai mare se bucura urmatoarele instrumente de eficienta energetica: ferestre eficiente energetic – 109 proiecte în valoare de 190 mii euro (37,2 mii euro – grant), cazane de gaz – 48 proiecte în valoare de 117 mii euro (grant 18,45 mii euro), izolarea peretilor, precum si cazane si cuptoare pe baza de biomasa – 9 proiecte în valoare de 30 mii euro si 24 mii euro. Nici un proiect nu a fost realizat înca în domeniul încalzirii centrale de foltovoltaica integrate.

    Sursa citata a accentuat ca granturile în marime de 20, 30 si 35 la suta din volumul creditelor pentru proiectele de eficienta energetica sunt acordate dupa finalizarea lucrarilor si nu sunt un scop în sine. Banca Europeana pentru Reconstructii si Dezvoltare sustine ca realizarea proiectelor ajuta la pastrarea a pâna la 915 MW pe an si reducerea emisiilor cu 208 tone pe an.

    Programul MoREEFF (Moldovan Residential Energy Efficiency Financing Facility), este elaborat de BERD si calculat pentru anii 2012-2017 si reprezinta una din oportunitatile la nivel de proprietari de locuinte, asociatii de coproprietari, de a contribui prin investitii banesti la reducerea cheltuielilor pentru energie, sporirea confortului locuintelor, reducerea emisiilor de CO2 în atmosfera, etc. Pentru realizarea MoREEFF au fost deschise linii de credit în marime de 35 milioane euro, iar Agentia suedeza de cooperare internationala pentru dezvoltare si UE au acordat granturi de 2,3 si 5 milioane euro, respectiv.

    Creditele pentru programul MoREEFF pot fi obtinute la bancile Moldindconbank, Moldova Agroindbank, ProCredit Bank, Mobiasbanca – Groupe Societe Generale.

    Mai multe detalii despre porgram – moreeff.info

  • Austria: Viceguvernatorul bancii centrale este acuzat de dare de mita si spalare de bani

    Austria: Viceguvernatorul bancii centrale este acuzat de dare de mita si spalare de bani

    Procuratura din Viena a anuntat, joi, ca a pus sub acuzare 9 persoane, inclusiv pe viceguvernatorul bancii centrale a Austriei, Wolfgang Duchatczek, pentru dare de mita în vederea obtinerii de catre imprimeria bancii a unor contracte de tiparire de bani în strainatate, anunta Mediafax.

    Duchatczek (foto) si ceilalti 8 suspecti sunt acuzati de dare de mita, spalare de bani si alte delicte, potrivit unui comunicat al procuraturii, citat de New York Times.

    Banca centrala nu a comentat decizia procurorilor si a afirmat ca Duchatczek, care este seful imprimeriei, nu va da declaratii presei. Pedeapsa maxima este de pâna la 10ani de închisoare pentru infractiunile de care sunt acuzati cei 9.

    Imprimeria (OeBS) si monetaria (MOAG) au încheiat între 2005 si 2011 contracte cu bancile centrale din Azerbaidjan si Siria pentru tiparirea de bancnote si baterea de moneda. Cele doua unitati ale bancii centrale nu au înregistrat pierderi financiare de pe urma platilor incorecte, întrucât s-a convenit anterior ca acestea sa fie incluse în contracte.

    În total, 14 milioane de euro au ajuns prin companii off-shore înapoi la clientii imprimeriei si monetariei.

  • Dorin Dragutanu: Daca nu cunosti cine controleaza o banca, atunci nu cunosti cine controleaza mai multe banci

    Dorin Dragutanu: Daca nu cunosti cine controleaza o banca, atunci nu cunosti cine controleaza mai multe banci

    Guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei, Dorin Dragutanu, a discutat astazi la Radio Europa Libera despre cazul Moldova Agroindbank, eventuala decizie a BNM si urmarile ce pot avea loc în sistemul bancar. Va prezentam în continuare varianta text si audio a interviului acordat postului de radio Europa Libera.

    Europa Libera: Le datoram poate o explicatie ascultatorilor nostri: ce e acela un atac de tip raider, un atac ostil pentru preluarea actiunilor si exista semnele unui asemenea atac la Moldova Agroindbank?

    Dorin Dragutanu: Simplificând subiectul, un atac raider ar fi o încercare de preluare fie frauduloasa, ilegala, fie netransparenta a unui pachet de control într-o societate în scopul de a-i influenta deciziile financiare, economice si operationale.

    Europa Libera: Ati solicitat informatii suplimentare de la toti cei sapte noi cumparatori de actiuni de la MAIB. Despre acesti actionari s-a afirmat ca au actionat ostil si se stie ca s-au constituit cu putin timp înainte de tranzactii, prin urmare nu au istorii de afaceri. Ce ati decis în urma studierii acestor informatii?

    Dorin Dragutanu: Ar trebui de început cu faptul ca situatia actuala de la Moldova Agroindbank difera de situatia din vara-toamna 2011. În 2011 am avut de a face cu serie de decizii ilegale, în baza carora un grup de actionari straini si-au pierdut actiunile – era vorba de o cota semnificativa de peste 28 la suta din capitalul social al Moldova Agroindbank. Anul acesta, acelasi grup de actionari straini au vândut actiunile lor unui grup de alte companii straine, 7 la numar, prin urmare nu avem de a face cu o preluare frauduloasa, ci cu o tranzactie de vânzare-preluare. Dar în acelasi timp, aceste 7 companii noi, straine, au procurat fiecare o cota de participare de sub 5 la suta din capitalul social al Moldova Agroindbank, ceea ce nu necesita obtinerea unei permisiuni prealabile din partea Bancii nationale. Dar, în acelasi timp, legea institutiilor financiare prevede ca daca un grup de persoane sau agenti economici care actioneaza concertat, sau printr-o întelegere prealabila, fie scrisa sau orala, obtin o cota substantiala în capitalul unei banci, trebuie sa obtina permisiunea Bancii Nationale. Aceste 7 companii noi cumulativ controleaza în jur de 30 la suta din capitalul social al Moldova Agroindbank, iar noi analizam informatia disponibila si încercam sa obtinem informatie suplimentara pentru a determina daca avem de a face cu o actiune concertata. Si daca se va adeveri acest lucru, atunci conform legii institutiilor financiare dreptul de vot al acestor actionari si orice alt drept care deriva din aceste actiuni, dividende s.a.m.d., vor fi blocate.

    Europa Libera: Cum ati putea demonstra ca e o actiune concertata, adica cum se probeaza acest lucru?

    Dorin Dragutanu: Cel mai simplu lucru ar fi daca s-ar întâmpla o situatie în care exista un contract scris prin care aceste 7 companii au decis în forma scrisa si au semnat ca au de gând sa activeze împreuna…

    Europa Libera: Probabil nu exista, iar daca exista, nu-l veti gasi…

    Dorin Dragutanu: Bineînteles, doar daca cineva o sa-l uite în microbuz si el o sa ajunga la banca nationala…

    Europa Libera: Si atunci?

    Dorin Dragutanu: Si atunci, noi operam cu o serie de indici indirecti. Nu pot vorbi acum pentru ca baietii destepti cred ca ne asculta si ei în aceasta dimineata. Dar sunt niste indici indirecti, de asemenea am obtinut partial informatie de la aceste 7 companii – încercam sa comparam toate aceste informatii si sa formam o opinie calificata conform legii institutiilor financiare.

    Europa Libera: Ati fi initiat aceste verificari daca nu exista acest semnal de alarma tras de administratia bancii? Va întreb pentru ca într-o situatie anterioara, cu Banca de Economii daca îmi amintesc bine, care a evitat un atac din cele pe care le numim raider gratie interventiei justitiei, ati fost acuzat, banca a fost acuzata ca nu a actionat suficient de energic sau chiar de complicitate pe alocuri…

    Dorin Dragutanu: Banca Nationala aplica strict prevederile legale. Noi nu putem sa iesim din cadrul legal si sa o facem pe politistul, procurorul sau judecatorul. Sunt lucruri pe care banca le poate face si sunt lucruri pe care nu le poate face. În urma evenimentelor din anii 2011-2012, legea privind institutiile financiare a fost modificata de catre legiuitor. În aprilie curent, aceste modificari au intrat în vigoare, au fost largite prerogativele Bancii nationale de a monitoriza mai îndeaproape operatiunile cu actiunile bancilor comerciale si a fost definita si notiunea de „actiune concertata”. Mai mult ca atât, Banca Nationala acum are dreptul de a solicita de la orice actionar orice informatie rezonabila pentru a întelege cine este acest actionar. Anterior, noi nu am avut dreptul…

    Europa Libera: Deci, oricum ati fi verificat tranzactiile?

    Dorin Dragutanu: Conform prevederilor actuale, noi avem hai sa spunem un prim indiciu, ca acel grup de actionari sloven care detine 28 la suta din capitalul bancii care au fost tinta atacului din 2011, în 2013 au vândut benevol si am înteles ca sunt foarte multumiti de banii pe care i-au încasat. Este un indiciu: adica cum? cei care au strigat ajutor în 2011, anul acesta au vândut practic în acelasi timp, toti odata – este un indiciu care în mod normal cere Bancii Nationale sa spuna: ia sa vedem ce se întâmpla acolo…

    Europa Libera: Cum ar fi actionat o Banca centrala din vreo tara europeana daca s-ar fi întâmplat asa ceva? Sau cel putin în Serbia, unde ati lucrat, cum s-ar fi reactionat?

    Dorin Dragutanu: Noi avem o situatie deosebita în republica Moldova. Sistemul bancar al nostru mai mult seamana cu sistemele bancare din Estul Republicii Moldova. În Vest situatia este cu totul alta. Recent m-m întâlnit cu reprezentanti ai bancilor centrale din Europa Centrala si de Est, colegial am discutat cu ei acest subiect: În România cred ca peste 90 la suta din sectorul bancar este vândut catre grupuri bancare europene. Este clar cine este:  Societe Generale, Citi, BNP Paribas s.a.m.d. În Serbia acelasi lucru: ei nu se confrunta cu problema din Republica Moldova în care atentia în acesti 20 de ani a fost concentrata pe dezvoltarea sectorului si a operatiunilor si mai putin s-a atras atentia la guvernarea corporativa si la transparenta actionarilor. S-a spus: nu conteaza cine sunt, sau nu conteaza daca actionarii sunt transparenti, sau nu este important ca bancile sa creasca, sa crediteze, sa atraga depozite s.a.m.d. prin urmare, ne-am trezit acum pe o poiana care este plina cu foarte multa vegetatie, în loc sa fie un gazon foarte frumos ras, la firul ierbii cum se spune. Asta este intentia noastra în baza noilor modificari a legii institutiilor financiare: aceasta poienita s-o avem în gazon, clar, ca toata lumea sa stie cine este actionar, beneficiarul efectiv la fiecare banca, pentru ca fiecare client al unei banci trebuie sa stie cui încredinteaza economiile si de la cine obtine un credit.

    Europa Libera: Nobila intentie. Nu stiu cum se poate totusi realiza… Dar se crede ca o buna parte din problemele sectorului bancar moldovenesc ar proveni din faptul ca circa 70-80 la suta din el ar fi off-shore-izat, precum spunea recent un economist. De ce oamenii de afaceri care detin actiuni în banci prefera sa o faca prin off-shore-uri si de ce nu vor sa iasa la suprafata? Pentru ca în apa tulbure, toata lumea stie ca se prind pestii mai bine. Ei ce prefera de fapt sa fie prada usoara? De ce?

    Dorin Dragutanu: În primul rând ar trebui de mentionat ca în sistemul bancar din Republica Moldova noi nu avem de a face cu companiile off-shore. Noi avem problema cu asa numitele companii-scoica, companii-paravan, care sunt înregistrate legal în tari cum ar fi Marea Britanie, Estonia, Cipru, tari din UE. dar beneficiarul efectiv al acestor actiuni de la bancile din Republica Moldova nu este cunoscut. Si aici aveti dreptate: în apa tulbure se prinde pestele mai bine. Depinde cine esti: pescar sau peste. În apa tulbure ai putea si sa te ascunzi mai bine. Daca „ai fost batut” rau de tot în ultimii 15 ani si daca fiecare proprietar, fie de actiuni într-o banca, fie de imobile s.a.m.d. avea riscul de a fi expropriat, sau de a-si pierde averea, atunci foarte multa lume a preferat sa evite sa-si arate proprietatile, ca sa evite riscul de a le pierde. Bineînteles era si componenta fiscala anterior: pentru ca odata ce ai un business netransparent, probabil ca ai si o posibilitate de a plati si mai putine impozite. Transparenta, eu sunt convins, va fi în timp atinsa în sectorul bancar, dar nu doar prin eforturile Bancii nationale. Este important ca si celelalte institutii ale statului sa fie concentrate în aceasta activitate. Si bineînteles ca sistemul judecatoresc ramâne punctul cheie în toata aceasta problema. Pentru ca am vazut anterior ca problemele au fost generate în judecatorii si au fost rezolvate ulterior tot în judecatorii.

    Europa Libera: V-am auzit spunând ca e o joaca de-a mâta si soarecele, între stat si baietii destepti. Eu v-as întreba cine e mâta si cine soarecele?

    Dorin Dragutanu: Pai, în mod normal, pisica ar fi statul, iar baietii destepti ar fi soarecele.

    Europa Libera: Dle Dragutanu, de când Dvs. sunteti guvernator la BNM, multe cuvinte grave s-au spus despre BNM, toate ramase doar la nivel de cuvinte e adevarat: complicitate cu raiderii, banca care ar fi buzunarul lui Vlad Plahotniuc. Asta ce e – lupta politica, economica, ce e?

    Dorin Dragutanu: În primul rând nu doar despre Banca Nationala se vorbeste… Este o stare a societatii, din punctul meu de vedere, când publicul larg are o neîncredere totala fata de orice persoana oficiala. Si acest lucru este raspândit la toate nivelurile societatii, iar mass-media prinde foarte bine acest sentiment al populatiei care vrea razbunare, sau vrea o executie publica. Si astfel de acuzatii prind foarte bine. Ceea ce este normal. Din punctul meu de vedere astfel de acuzatii pot fi lansate fata de orice persoana. Noi încercam sa demonstram ca ne facem meseria bine si respectam legea.

    Europa Libera: O întrebare, probabil ultima, care tine de consecintele acestor actiuni din sectorul bancar. V-am auzit zicând inclusiv pe dvs. ca riscul care exista în legatura cu asta este de a se crea un cartel bancar cu scopul ca ulterior sa fie influentate ratele dobânzilor, a depozitelor, costurile serviciilor în sistemul bancar. Cum oprim asta si ce consecinte ar avea daca se reuseste formare acestui cartel?

    Dorin Dragutanu: Aceasta este si ideea principala, inclusiv a acestei discutii matinale. Daca nu cunosti cine controleaza o banca, atunci nu cunosti cine controleaza mai multe banci, sau chiar întregul sistem. Pornim de la fiecare banca în parte si vrem sa stim cine sunt actionarii si în acelasi timp trebuie sa fim atenti daca o persoana sau un grup de persoane nu controleaza mai multe banci din sistemul bancar, pentru ca aceasta putere financiara poate sa fie daunatoare pentru economia Republicii Moldova.

    Europa Libera: Dar e interzis de lege asta?

    Dorin Dragutanu: Exista legea concurentei în care este clar explicat care este pozitia dominanta pe o piata si ceea ce urmeaza sa se întâmple. Legislatia în Republica Moldova este foarte buna. Implementarea legislatiei ramâne putin în spate. Deci, este un lucru iarasi foarte important si în perioada urmatoare noi o sa atragem atentia, împreuna cu guvernul si parlamentul, o atentie foarte mare la acest subiect.

  • JPMorgan Chase ramâne cea mai mare banca de investitii din lume si în 2013 (trimestrul I)

    JPMorgan Chase ramâne cea mai mare banca de investitii din lume si în 2013 (trimestrul I)

    JPMorgan Chase si-a pastrat pozitia de cea mai mare banca de investitii din lume în primul trimestru al acestui an, în conditiile în care a realizat venituri de 6,9 miliarde de dolari, scrie capital.ro cu referire la un studiu publicat recent de firma de cercetare Coalition.

    Pe locul al doilea se afla, la egalitate, patru banci de investitii, Bank of America Merrill Lynch, Citigroup, Deutsche Bank si Goldman Sachs, urmate de Barclays, Credit Suisse si Morgan Stanley.

    Analistii urmaresc cu atentie acest clasament în conditiile în care bancile din întreaga lume îsi restructureaza operatiunile pentru a reduce costurile si a îmbunatati profitabilitatea.

    Coalition a precizat ca în primele trei luni ale acestui an JPMorgan a realizat venituri de 4,3 miliarde de dolari în sectorul FICC (venituri fixe, tranzactii valutare si tranzactiile cu materii prime), la aceasta categorie fiind urmata de Citi si Deutsche Bank. În schimb, Goldman Sachs s-a clasat pe primul loc la categoria equities, urmata de JPMorgan si UBS, cu venituri de 1,4 miliarde de dolari. În sfârsit, Goldman Sachs si Bank of America s-au clasat pe primul loc la veniturile din consultanta cu 1,4 miliarde de dolari.

    Pe regiuni, primele cinci banci americane au înregistrat venituri mai mici cu 7% în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similara a anului trecut. În schimb, primele patru mari banci de investitii din Europa (Deutsche Bank, Barclays, UBS si Credit Suisse) au raportat venituri stabile în primul trimestru în conditiile în care reducerea costurilor le-a permis sa tina pasul cu rivalii americani.

    JPMorgan a fost si în 2012 cea mai mare banca de investitii cu venituri de 24,1 miliarde de dolari, dintr-un total de 159 miliarde de dolari realizat pe cele mai mari 10 banci din lume pe care le-a analizat Coalition.

    Ultimii cinci ani au fost o perioada dificila pentru bancherii de investitii, volumul tranzactiilor de tip fuziuni & achizitii cazând de la un vârf de 4.100 miliarde de dolari în 2007 la 2.200 miliarde de dolari anul trecut.

  • Tranzactii importante la bursa: 9,42% din actiunile BEM vândute pentru 30,9 mln lei

    Tranzactii importante la bursa: 9,42% din actiunile BEM vândute pentru 30,9 mln lei

    Astazi, 13 iunie 2013, la Bursa de Valori a Moldovei au fost înregistrate 4 tranzactii cu actiunile Bancii de Economii.

    Per total au fost tranzactionate 2.205.859 de hârtii de valoare, ceea ce reprezinta 9,42% din actiunile bancii. Pretul platit este de 14 lei per actiune, valoarea nominala a careia este de 5 lei.

    Astfel suma totala platita pe acest pachet important de actiuni a depasit 30,8 milioane lei. Cine este cumparatorul sau vânzatorul nu se cunoaste deocamdata.

    Amintim ca aproximativ o luna în urma, un alt pachet de actiuni (2,79%) a fost tranzactionat la bursa. Pretul platit atunci a fost similar cu tranzactia de astazi – 14 lei.

    Vedeti detaliile tranzactiei de la Bursa de Valori a Moldovei.

  • Banca de Economii convoaca Adunarea Generala Extraordinara a actionarilor în data de 12 iulie 2013

    Banca de Economii convoaca Adunarea Generala Extraordinara a actionarilor în data de 12 iulie 2013

    Consiliul de Administrare al Bancii de Economii a decis convocarea Adunarii Generale Extraordinare a actionarilor bancii în data de 12 iulie 2013, informeaza site-ul oficial al bancii.

    Adunarea va avea loc cu prezenta actionarilor, începând cu orele 11.00 în sala de conferinte a Federatiei Generale a Sindicatelor – str. 31 August 1989, nr.129.

    Pe ordinea de zi sunt incluse 2 subiecte:

    – încetarea înainte de termen a împuternicirilor membrilor Consiliului Bancii;

    – alegerea noii componente a membrllor Consiliului Bancii.

    La moment Presedintele Consiliului BEM este Victor Bodiu, alti doi reprezentanti ai statului în consiliu sunt Veaceslav Mamaliga si Elena Matveeva.

    Actionarii minoritari sunt reprezentati de Svitlana Besarab si Maria Covaci.

  • Tranzactie importanta cu actiunile Bancii Sociale: 98 milioane lei pentru 20,81%

    Tranzactie importanta cu actiunile Bancii Sociale: 98 milioane lei pentru 20,81%

    În cadrul a 9 tranzactii efectuate pe piata extrabursiera, s-au vândut 20,81% din actiunile Bancii Sociale. Valoarea totala a tranzactiilor realizate sub forma de aport de capital se ridica la 98,3 milioane de lei, sau circa 8 milioane de dolari, anunta Adevarul.

    Cine a vândut si cine a cumparat pachetele de actiuni nu s-a anuntat, dar aceasta este cea mai mare tranzactie cu actiunile Bancii Sociale, institutie financiara ce nu se numara printre liderii de pe piata bancara a Republicii Moldova.

    La începutul lunii mai a mai avut loc o tranzactie cu actiunile bancii. Atunci s-au vândut 33,4% din actiunile Bancii, iar valoarea totala a tranzactiei se ridica la 83,5 milioane de lei, sau circa 7 milioane de dolari.

    La începutul anului 2012 la Banca Sociala cel mai important actionar era compania BS-Leasing, cu 24,39%. Presedintele bancii, Vladimir Suetnov, detine 4,14%, iar împreuna cu familia – 5,21%. Un pachet de 4,59% apartine Aglaiei Crivceanschi, prim-vicepresedintele bancii.

    Banca Sociala a raportat pentru anul 2012 un profit de peste 60 de milioane de lei. Cu toate acestea institutia se confrunta cu probleme ca urmare a unei expuneri mari de aproape un miliard de lei si a unei cote de circa 18,5% a creditelor neperformante în portofoliu. 

  • Bancherii britanici au schimbat sistemul de stabilire a LIBOR

    Bancherii britanici au schimbat sistemul de stabilire a LIBOR

    Asociatia bancherilor britanici BBA a decis modificarea sistemului de stabilire a dobânzii interbancare LIBOR, de referinta în sistemul financiar mondial, pentru evitarea manipularilor, în urma unui scandal international de amploare izbucnit anul trecut, scrie hotnews.ro cu referire la un anunt postat pe site-ul asociatiei.

    Chiar daca se vor calcula zilnic, dobânzile anuntate de bancile membre în comitetul de stabilire a LIBOR vor fi facute publice doar o data la 3 luni, pentru a evita posibilitatea manipularii. Astfel, bancherii nu vor mai putea cunoaste dobânzile anuntate de bancile concurente si nu îsi vor mai putea ajusta dobânzile în consecinta. Decizia vine la scurt timp dupa izbucnirea scandalului privind manipularea acestui indice de catre unele banci.

    Una dintre banci – Royal Bank of Scotland – anuntase deja ca va plati o amenda de peste 600 de milioane de dolari autoritatilor britanice si americane, pentru manipularea dobânzii interbancare Libor.

    Peste 12 traderi din Londra si Asia au fost concediati, suspendati sau fortati sa intre în concediu de catre bancile la care lucreaza dupa declansarea investigatiei de catre Autoritatea de Concurenta din Elvetia privind manipularea ratelor LIBOR si TIBOR, scrie Financial Times, citat de Chicago Tribune. Cei vizati sunt angajati ai Deutsche Bank, JPMorgan Chase & Co, Royal Bank of Scotland si Citigroup. Toate cele 4 banci au refuzat sa faca vre-un comentariu.

    Autoritatea de Concurenta din Elvetia a anuntat la sfârsitul saptamânii trecute deschiderea oficiala a unei investigatii în cazul a peste 10 banci (printre care UBS, Societe Generale, RBS, Credit Suisse s.a.) banuite ca ar fi manipulat ratele de referinta LIBOR („London Interbank Offered Rate”) si TIBOR („Tokyo Interbank Offered Rate”) pentru anumite monede. Investigatia a pornit de la un bancher care s-a auto-denuntat, punând la dispozitia investigatorilor e-mailuri „extrem de sensibile” pentru bancile vizate de ancheta. Aceasta este cea mai complexa ancheta din istoria Comisiei elvetiene de concurenta si se estimeaza ca ancheta ar putea dura 2 ani, investigatia având ramificatii în Japonia, Statele Unite ale Americii, Canada si Uniunea Europeana. LIBOR si TIBOR sunt utilizate in calculul dobânzilor la împrumuturile în dolari, lire sterline, franci elvetieni si respectiv yeni japonezi.

    LIBOR – reprezinta rata dobânzii practicata pe piata londoneza de catre bancile de prim rang care ofera fonduri, respectiv, rata dobânzii pe care o percepe pentru acordarea de împrumuturi banesti. Este cea mai activa rata din lume care caracterizeaza piata dobânzilor bancare. Ea se determina în functie de dobânzile pe care bancile care fac parte din piata financiara londoneza le ofera pentru depozitele la termen ale clientilor lor.

    Indicatorul se calculeaza ca medie aritmetica a ratelor de dobânda practicate de principalele banci pentru diverse valute (lire sterline, euro, dolari SUA, franci elvetieni, yeni japonezi). Datorita faptului ca Londra este un centru financiar international, LIBOR se calculeaza atât pentru lira sterlina, cât si pentru dolarul american, dolarul canadian, yenul japonez, francul elvetian si alte valute majore pe piata financiara. Libor este calculat si publicat de catre Thomson Reuters dupa ora 11:00 ora Londrei GTM (în general în jurul orei 11:45) în fiecare zi.

  • Studiu: Bancile europene vor creste salariile din cauza limitarii bonusurilor

    Studiu: Bancile europene vor creste salariile din cauza limitarii bonusurilor

    Majoritatea bancilor europene anticipeaza ca vor majora salariile pentru a reduce impactul limitelor care urmeaza sa fie impuse de Uniunea Europeana (UE) asupra bonusurilor acordate bancherilor, scrie economica.net cu referire la un sondaj citat de Bloomberg.

    Studiul a fost realizat de compania de consultanta în resurse umane Towers Watson & Co. pe un esantion de peste 150 de reprezentanti ai departamentelor de resurse umane din sectorul bancar european.

    Sondajul releva ca numai 7% dintre banci considera ca noile reglementari UE vor reduce cu succes nivelul compensatiilor din industria serviciilor financiare. Aproximativ 53% dintre respondenti au declarat ca institutia pe care o reprezinta va creste salariile ca urmare a noilor reguli.

    Ca urmare a limitarii bonusurilor, angajatii din sistemul financiar vor beneficia de asemenea de mai multe programe de training, contributii mai mari la fondurile de pensii si programe mai flexibile de lucru, potrivit raportului.

    „Bancile sunt constiente ca, atunci când limita asupra bonusurilor va intra în vigoare, multi dintre angajatii lor vor primi compensatii financiare mai reduse, astfel ca institutiile de credit vor fi nevoite sa acopere aceasta diferenta prin diverse masuri”, comenteaza pentru Mark Shelton, director executiv la Towers Watson, citat de Bloomberg.

    UE a prezentat în luna mai un proiect prin care vizeaza limitarea bonusurilor acordate bancherilor la de doua ori compensatia fixa. Regulile vor afecta toti angajatii din sistemul bancar care câstiga mai mult de 500.000 euro pe an.